România, o țară prinsă între sărăcie și datorii, pare să aibă un talent aparte, aproape paradoxal, de a risipi puținii bani pe care îi are.
Este ca și cum am avea o pungă cu ultimele monede și, în loc să le folosim cu chibzuință pentru nevoile esențiale, le-am arunca pe fereastră fără să clipim.
Articolul de mai jos, despre biserici, arene sportive și sistemul de sănătate scoate în evidență exact această tendință – o risipă care, privită cu atenție, spune multe despre prioritățile noastre ca societate.
Să începem cu banii cheltuiți pe biserici. La prima vedere, s-ar putea spune că e vorba de tradiție, de păstrarea identității spirituale. Dar, în realitate, acești bani sunt, de cele mai multe ori, risipiți fără un scop palpabil.
Trebuie să înțelegem că trăim în secolul XXI, într-o epocă în care structura socială și nevoile comunităților s-au schimbat fundamental față de Evul Mediu.
În trecut, localitățile se organizau în jurul a două centre esențiale: castelul, ca simbol al puterii laice, și biserica, centrul spiritual și cultural al comunității.
Pe atunci, biserica era mai mult decât un loc de rugăciune – era inima satului sau a orașului. În jurul ei gravitau educația, sprijinul pentru cei nevoiași și chiar un anumit sens al ordinii sociale.
Castelul apăra trupul, biserica hrănea sufletul și mintea.
Dar astăzi rolul acesta s-a diluat.
Școlile și universitățile au preluat educația, statul și ONG-urile se ocupă (sau ar trebui să se ocupe) de asistența socială, iar știința oferă răspunsuri la întrebări pe care odinioară le adresam doar cerului.
Biserica, din păcate, a rămas adesea un sistem care absoarbe resurse publice fără a mai returna comunității un beneficiu proporțional.
În loc să construim catedrale fastuoase sau să susținem un aparat clerical supradimensionat, am putea investi acești bani în spitale moderne sau școli mai bune.
Nici investițiile în stadioane și arene sportive nu sunt un exemplu de cheltuire responsabilă a banilor publici.
Sportul este important, fără îndoială – ne unește, ne inspiră, ne ține sănătoși.
Dar felul în care alegem să cheltuim banii pe astfel de proiecte ridică semne de întrebare.
Prea des, noile stadioane sunt gândite doar pentru fotbal, un sport care, deși iubit, nu justifică de unul singur costurile uriașe.
Gândiți-vă la un stadion construit cu milioane de euro, care găzduiește câteva meciuri pe an, apoi stă gol, ca o relicvă scumpă și inutilă.
Întreținerea lui costă o avere, iar veniturile pe care le generează rareori acoperă investiția.
Nu ar fi mai logic să construim arene polivalente? Imaginați-vă un stadion care duminica găzduiește un meci, iar în restul săptămânii devine un loc viu: pista din jur e deschisă pentru alergători, bicicliști sau familii care ies la plimbare; spațiile interioare primesc antrenamente de baschet, handbal sau gimnastică; iar vara, terenul se transformă în scenă pentru concerte și festivaluri. Astfel, banii cheltuiți s-ar întoarce în comunitate, iar stadionul n-ar mai fi doar un monument al risipei, ci un centru activ, util tuturor.
Sistemul medical românesc este și el un exemplu dureros al modului în care banii prost gestionați pot face mai mult rău decât bine.
Nu e doar o chestiune de fonduri insuficiente, ci de cum alegem să le folosim.
Spitalele sunt subfinanțate, dar vedem achiziții la prețuri umflate, salarii și sporuri care nu reflectă performanța reală sau birocrație care sufocă orice urmă de eficiență.
Și totuși, o parte din problemă nu ține de spitale în sine, ci de lipsa alternativelor.
Unitățile de urgență sunt supraaglomerate pentru că oamenii nu au unde să meargă pentru o răceală, o durere de spate sau un control de rutină. Rezultatul? Resursele pentru cazurile grave sunt blocate, iar sistemul întreg scârțâie sub presiune.
Cum am putea schimba asta? Soluțiile nu sunt complicate, dar cer voință și o viziune clară.
În primul rând, ar trebui să revitalizăm sistemul de asistență medicală primară.
Dispensarele de cartier și policlinicile, dotate cu echipamente de bază – analize simple, ecografii, radiografii – ar putea rezolva multe probleme comune, fără ca pacienții să mai bată drumul până la spital.
Medicii de familie, dacă ar fi mai bine pregătiți și echipați, ar deveni primul filtru: ar monitoriza bolile cronice, ar prescrie tratamente și ar trimite la specialist doar cazurile care chiar necesită asta.
Imaginați-vă centre de permanență, dispensare, în fiecare cartier sau comună, deschise non-stop pentru urgențe minore – o viroză, o entorsă, o durere acută.
Astfel, camerele de gardă ale spitalelor s-ar elibera pentru cei care au cu adevărat nevoie de ele.
Apoi, digitalizarea ar putea face minuni. O bază de date centralizată, unde medicii de familie, specialiștii și spitalele să vadă istoricul pacientului, ar tăia din hârțogăraie și ar grăbi diagnosticul.
În zonele rurale, unde accesul la sănătate e un lux, mici policlinici comunale bine dotate ar schimba vieți – oamenii n-ar mai parcurge zeci de kilometri pentru o consultație banală.
Toate astea ar reduce presiunea pe spitale și ar face sistemul mai uman, mai accesibil.
În loc să risipim bani pe biserici care nu mai răspund nevoilor actuale sau pe stadioane cu utilizare limitată, am putea investi în sănătatea și bunăstarea cetățenilor.
E o alegere simplă, dar profundă: să construim o societate care pune preț pe oameni, nu pe simboluri goale.
***
O capsulă SpaceX a ajuns duminică la Stația Spațială Internațională
„A fost o zi minunată. Mă bucur să văd prietenii noștri sosind”, a spus Williams pentru Mission Control.
Inițial, misiunea celor doi pe ISS trebuia să se termine într-o săptămână, dar întoarcerea lor a fost amânată din cauza problemelor la Starliner.
NASA a decis să-i aducă înapoi folosind o capsulă SpaceX, care a ajuns la ISS în septembrie cu două locuri libere pentru cei doi astronauți blocați.
Întoarcerea lor a fost amânată din nou din cauza unor probleme la bateriile noii capsule SpaceX, ceea ce a dus la folosirea unui model mai vechi.
Capsula care îi va aduce pe Wilmore, Williams și alți doi astronauți înapoi pe Pământ va decola de la ISS miercuri. Capsula va ateriza în largul coastei Floridei.
Trump și Putin vor vorbi la telefon roșu.
Donald Trump și Vladimir Putin vor vorbi la telefon săptămâna viitoare, a anunțat emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff. Acesta a devenit principalul om de legătură între Moscova și Washington deși, inițial, el era responsabil cu Orientul Mijlociu.
Șeful NATO a făcut un pas spre Rusia
China a realizat un plan pentru stimularea consumului intern și creșterea veniturilor populației
Vocea Americii și Radio Europa Liberă au fost „reduse la tăcere” de către administrația Trump
Peste 1.300 de angajați ai postului de radio Vocea Americii au fost trimiși în concediu forțat sâmbătă, iar finanțarea pentru două servicii de știri americane care transmit către regimuri autoritare a fost întreruptă, scrie Reuters.
Care sunt interesele naționale americane în Siria?
Siria este o mizerie disperat de complicată, poate a doua după Balcani pentru conflicte sectare și etnice de lungă durată și profund înrădăcinate. Versiunea foarte scurtă a istoriei recente: Hayat Tahrir al-Sham (HTS), până de curând Frontul al-Nusra afiliat la Al Qaeda, a răsturnat în cele din urmă regimul oficial baasist al lui Bashar al-Assad cu sprijinul guvernului turc, care până de curând luptase împotriva HTS și chiar s-a gândit să găsească un modus vivendi cu Assad. Sprijinirea HTS a fost Armata Națională Siriană (SNA), susținută și de turci, și Forțele Democratice Siriene, un grup dominat de kurzi afiliat organizației teroriste kurde PKK din Turcia. SDF s-a luptat cu turcii și uneori cu SNA, precum și cu guvernul Assad. În același timp, Israelul a profitat de dispariția rapidă a lui Assad pentru a obține câștiguri teritoriale în sudul Siriei.
30 de ofițeri din țările NATO au fost înconjurați în regiunea Kursk
„Să construim punți, nu ziduri” – mesajul lui Ciolacu de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni
„Cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, felicit comunitatea maghiară din România și îmi exprim aprecierea pentru contribuția ei la dezvoltarea țării noastre și la stabilitatea politică. Astăzi celebrăm împreună un moment definitoriu pentru afirmarea identității maghiare în cadrul mișcărilor de eliberare națională care au marcat sfârșitul de secol XVIII și prima jumătate a secolului al XIX-lea, culminând cu Revoluția de la 1848. În acel moment de răscruce, idealurile revoluționarilor maghiari s-au întâlnit, în mai multe privințe, cu cele ale revoluționarilor români. Ambele comunități au dorit modernizare, drepturi egale, reprezentare politică justă și, chiar dacă idealurile proclamate au avut și accente diferite, au exprimat, în esență, aceleași aspirații către pace și înțelegere, libertate, egalitate și progres”, transmite premierul.
S-a tras linie la BEC după depunerea candidaturilor
Suntem datori vânduți.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în decembrie 2024, până la 964,345 miliarde lei, de la 936,995 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 54,6%, de la 53,1%, în noiembrie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 7 martie 2025).
Cât a costat până acum Catedrala Mântuirii Neamului: comparabil cu Arena Națională și Pasajul Basarab, de cinci ori mai scump ca Spitalul „Dăruiește Viață”
În perioada 2010-2025 în Catedrala Mântuirii Neamului au intrat 270 de milioane de euro, cu „peste 10% din costuri” acoperite din fonduri proprii, a transmis Biroul de Presă al Patriarhiei Române, într-un răspuns oficial pentru…
Catedrala, stadionul și spitalul – trei oglinzi ale României
Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar o construcție monumentală, ci și un simbol al priorităților României din ultimele decenii. Dacă o privim alături de Arena Națională și Spitalul Marie Curie, avem trei repere care definesc o societate: credința, spectacolul și sănătatea. Însă proporțiile financiare ale acestor proiecte spun o poveste mai profundă despre noi. Arena […]
Controversele cuvintelor moștenite de la daci.
Numeroși cercetători au căutat de-a lungul timpului să explice originea arhaică a unor cuvinte românești, unii atribuindu-le origini dacice. Sunt cel puțin 200 de astfel de cuvinte, substantive comune, nume proprii și denumiri de plante medicinale.
Ce facem astăzi, 17 martie 2025, în Timișoara?
Luni, 17 martie, puteți merge la o expoziție de fluturi și albine vii la Iulius Mall sau la un spectacol de stand-up comedy la Sala Capitol.
