Revista presei cu Anton Kovacs – 13.09.2025

Voi începe cu o paranteză.

La începutul anilor ’90, aveam nevoie, pentru întreprinderea la care lucram, de un calculator. Un PC.

Mi s-a dat sarcina să mă ocup de treaba asta.
Am întrebat în stânga, în dreapta, și până la urmă am ajuns la o firmă locală de care începuse sâă se vorbească.
M-am dus acolo.
Patronul, serios, cu aerul omului care știe exact câți bani îi intră pe secundă în buzunar, m-a poftit la masă și m-a servit cu o cafea.
Am zis ce vreau, dânsul a făcut niște calcule, am dat mâna, s-a scris factura, am plătit.

Când să ies pe ușă, omul m-a oprit.
A făcut el iar niște calcule rapide și mi-a întins niște bani.
Comisionul.
Era cam 3% din valoarea calculatorului.
Un fel de „mulțumesc că ai ales firma noastră”. Bani dați pentru că am avut încredere și am făcut afacerea acolo, nu în altă parte.

Și acum închidem paranteza.

Să revenim la prezent.

Așa cum am mai spus, astăzi nu mai poți să ai încredere în nimeni, nici măcar în presă.
Sunt vremuri în care fiecare vrea să facă un ban în plus, dar fără muncă prea multă. Schema e simplă: dacă se poate câștiga din nimic, cu atât mai bine.

Luați povestea dronelor de zilele trecute.
La început s-a spus că sunt rusești și au făcut prăpăd.
Apoi rușii au zis că nu-s ale lor.
După aceea, alte voci, chiar înalți oficiali polonezi au afirmat ceva de genul: „De fapt, nu știm de unde vin”.
Și, în final, astăzi, altă versiune: „Cel puțin o parte din ele au venit din Ucraina”.
Adică nu e Mercedes ci bicicletă, și nu s-a dat ci s-a furat.

Dacă citești atent știrile, vezi miezul problemei.
Nu drona contează.
Ci ce s-a cheltuit ca să fie doborâtă.
1.200.000 de euro, doar pentru trei rachete mititele.
Dar nu-s doar rachetele.
Avioanele au zburat, piloții au consumat combustibil, s-au adunat comisii să discute, pe mese au apărut Cola și merdenele calde, poate și niște prăjituri „pentru protocol”.
Toți acei oameni sunt plătiți – nu, nu cu salariul minim pe economie.

Și atunci apare întrebarea clasică: cui prodest?
Cui folosește circul ăsta?
Păi folosește.
Pentru că, dacă păstrăm proporția cu comisionul anilor ’90, numai cele trei rachete au adus 36.000 de euro „mulțumire” cuiva.
Mai mult decât au pus deoparte într-o viață întreagă 90% din locuitorii planetei.

Dar povestea nu se oprește aici.
Nu e vorba doar de trei rachete.
Se cumpără drone noi, avioane, fregate, alte rachete – de data asta nu pentru jucării din polistiren, ci pentru armament serios.
Plus costurile colaterale: merdenele, Cola, bilete de avion la conferințe, cărți de vizită cu litere aurite.
Rămâne destul și pentru a plăti niște ziariști sau niște postaci de pe Facebook.

Eu personal cred ca liderii ăștia au un telefon al lor, o linie securizată la care vorbesc:
Putin: am trimis dronele alea făcute la Palatul Pionierilor.
Trump: da, le-am doborât, să-mi trimiți prin WhatsApp contul în care să-ți virez comisionul.

Și uite așa se învârte economia de război.
Un robinet uriaș de bani, care curge într-o direcție bine stabilită.
Numai că banii ăștia ar putea fi folosiți altceva.
S-ar putea ridica locuințe pentru oameni care n-au unde dormi.
S-ar putea finanța cercetări pentru cancer, pentru boli rare, pentru energie curată.
S-ar putea construi viitorul.

Dar nu. Se duc pe rachete, drone și merdenele de protocol.
E o risipă sistemică, iar povestea dronelor e doar un exemplu dintr-un lung șir de scheme care profită de frică, confuzie și lipsa de transparență.
Iar la noi, după ce statul cheltuie miliarde de euro în felul descris mai sus, guvernul a ajuns la concluzia că pentru a rezolva situația economică a țării soluția este interzicerea cumpărării de pamperși pe firmă.

Asta e lumea noastră.

Cred că videoclipul de jos spune mai bine ce trebuie să știm decât am reușit să o fac eu:

Sfere de securitate versus sfere de influență: o reconsiderare a granițelor marilor puteri

De: Jeffrey D. Sachs
Urmat de un schimb de replici cu profesorul John Mearsheimer

Puține concepte în relațiile internaționale sunt atât de contestate precum „sferele de influență”. De la împărțirea colonială a secolului al XIX-lea până la divizarea Europei în timpul Războiului Rece, marile puteri și-au revendicat în mod repetat dreptul de a interveni în politica, economia și aranjamentele de securitate ale vecinilor lor. Totuși, acest limbaj familiar combină două noțiuni foarte diferite: nevoia legitimă a marilor puteri de a preveni încercuirea ostilă și pretenția ilegitimă a marilor puteri de a se amesteca în afacerile interne ale statelor mai slabe. Prima este mai bine descrisă ca o sferă de securitate, cea de-a doua ca o sferă de influență.

Ministrul polonez de externe recunoaște că o parte din drone au venit din Ucraina

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a recunoscut că unele dintre dronele au încălcat spațiul aerian al țărilor sale în noaptea septembrie de 10 au provenit de pe teritoriul Ucrainei. „Aceste drone au intrat în spațiul nostru aerian nu doar din Ucraina, ci și din Belarus”, a declarat el într-o conferință de presă comună […]

NATO a cheltuit 1.200.000 de euro ca să doboare trei drone rusești din placaj și spumă, fiecare în valoare de 8.500 de dolari

Costul unei singure rachete AIM-9 Sidewinder depășește 400.000 de euro, în timp ce UAV-urile costă doar câteva mii de euro, notează Bild.

Europa se grăbește să cumpere drone de interceptare din Ucraina după atacul Rusiei asupra Poloniei

Violarea fără precedent a spațiului aerian al Poloniei de către drone kamikaze rusești, pe 10 septembrie, a provocat o reacție imediată în capitalele europene.

Trump vrea să nu vândă gaz. Și-a trimis omul la Bruxelles pentru a cere renunțarea completă la gazul rusesc în favoarea celui american

Wright a vorbit la Bruxelles, unde sa întâlnit joi cu comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, pentru a discuta despre încetarea activităților de energie rusă de către Europa. UE negociază propuneri legislative pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaze rusești până în ianuarie 2028, cu interzicerea contractelor pe termen scurt scurt de anul viitor, relatează Reuters.

Cum să identifici solicitările rău intenționate de autentificare cu doi factori

Având în vedere că hackerii caută orice modalitate de a obține acces la informațiile dumneavoastră personale prin intermediul oricărei forme de scheme de phishing , este esențial să luați toate măsurile de precauție pentru a vă proteja datele. Autentificarea multi-factor (MFA) este o modalitate de a spori securitatea contului, dar trebuie utilizată corect și, chiar și așa, ar trebui să fiți atenți la solicitările rău intenționate care oferă infractorilor codurile de care au nevoie pentru a se conecta cu ușurință.

Ne apărăm de războiul hibrid cu firma mufate la ministrul de interne, Cătălin Predoiu. Cum explică SRI și legăturile politice

Conexiunile dintre politică și servicii ies din nou la suprafață. Trei firme conectate politice au primit de la SRI bani pentru lucrări de construcție a două sisteme de monitorizare radio. De notat că asociatul uneia din firme este partener de afaceri cu fratele ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Află care sunt firmele implicate și ce conexiuni sunt între ele. 

O investigație publicrecord.ro dă informații despre acest contract. Potrivit datelor licitației, instalărilor de ajutor la combaterea amenințărilor cibernetice și cresc rezistența statului român la amenințările de tip hibrid.

Sorin Ioniță: Bani curați pentru cei care să împrumută partidul

Directorul de la „Apele Române”, zburat din funcție

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că la demis din funcție pe Directorul Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Lucaci. Decizia este motivată de pierderea banilor din PNRR pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundațiilor.

Cehii de la Tesla renunță la megaproiectul de la Brăila

Grupul ceh Tesla a decis să renunțe la proiectul de construcție a unei fabrici de sisteme de stocare a energiei, la Brăila, investiție estimată la aproape 100 de milioane de euro care ar fi urmat…

VIDEO. Au început lucrările pentru noua trecere de la Gara de Nord. Se mai intervine și în alte părți pe calea ferată

WeBuild, firma contractată de CFR pentru reabilitarea căii ferate care traversează Timișoara, partea a mai marelui proiect Caransebeș – Arad, lucrează pe mai multe sectoare, împreună inclusiv montarea viitoarei pasarele pietonale de la Gara de Nord.

Ce facem astăzi, 13 septembrie 2025, în Timișoara?