Revista presei cu Anton Kovacs – 23.04.2025

Un profesor universitar român observa cu amărăciune că mulți dintre studenți, poate chiar majoritatea, nu știu să scrie corect în limba română.
Nu e vorba de greșeli ocazionale, ci de o lipsă structurală de logică, vocabular și coerență — toate simptome ale unui învățământ care a renunțat să mai formeze minți și se mulțumește să distribuie diplome.

Și nu e o problemă locală.
O profesoară universitară din Germania afirmă că mulți dintre studenți „nu au ce căuta” la facultate.
De ce? Pentru că nu au capacitatea intelectuală necesară pentru a asimila cunoștințele și, mai ales, pentru a le folosi critic.

Acesta este rezultatul unei politici europene care a împins, în mod deliberat, tinerii spre universități.
În numele egalității de șanse și al creșterii competențelor, s-au creat facilități, burse, scheme de mobilitate și avantaje fiscale pentru oricine intră într-o facultate.
În teorie, totul sună bine.
În practică rezultatul este o inflație de diplome fără acoperire în competență.

Ce s-a ignorat? Un adevăr simplu: facultatea nu dezvoltă inteligența.
Dacă intri prost pregătit, cu un IQ modest, fără gândire critică, logică sau capacitate de abstractizare, vei ieși la fel — doar cu o diplomă care îți deschide uși pe care poate n-ar trebui să le poți deschide.

Cifrele vorbesc de la sine.
Estimările actuale arată că între 15 și 20 de milioane de persoane din Uniunea Europeană fie au absolvit, fie urmează în prezent o facultate, deși au un IQ sub 110.
Ținând cont că nivelul mediu al IQ-ului în Europa este de circa 97–100, e clar că o bună parte a populației universitare nu îndeplinește criteriile minimale pentru a gestiona complexitatea studiilor superioare.

Dacă vorbim despre România, numărul acestora este între 277000 și 376000 de persoane.

Poți să fii un membru util al societății chiar și dacă ai un IQ mai mic de 80, dar nu poți fi medic, judecător sau un parlamentar care face legi care influențează bunăstarea unui întreg popor.

Un IQ de sub 110 nu înseamnă neapărat prostie, dar înseamnă dificultăți de a înțelege și opera cu concepte abstracte, de a lua decizii complexe și de a anticipa consecințele acțiunilor.
Iar dacă acești oameni ajung medici, ingineri, funcționari publici, profesori sau chiar politicieni, atunci nu mai vorbim despre incompetență, ci despre pericol.
Sunt bombe amorsate.
Nu pentru că ar fi rău intenționați, ci pentru că, pur și simplu, nu înțeleg implicațiile deciziilor pe care le iau.

Iată doar câteva exemple reale:

Scandalul implanturilor mamare PIP (Franța, 2010)
Zeci de mii de femei au primit implanturi produse din silicon industrial, neaprobat medical. Firma trecuse toate testele de calitate și avea aprobări europene.
Experții care au evaluat calitatea produsului n-au înțeles ce testau.
Sistemul de control era plin de funcționari care lucrau „după proceduri”, fără să înțeleagă scopul lor.

In 2018, în Genova, Podul Morandi s-a prăbușit brusc, provocând moartea a 43 de oameni.
O anchetă ulterioară a arătat că întreținerea era gestionată de persoane fără pregătire tehnică adecvată și că ingineri și funcționari publici au semnat acte de siguranță bazate pe rapoarte superficiale sau eronate.
Nepriceperea a dus la moarte — la propriu.

Într-un contract de milioane de euro, compania națională spaniolă de căi ferate (Renfe) a comandat trenuri prea late pentru tunelurile existente în regiunea Asturia. Proiectul a fost aprobat de ingineri și funcționari care nu au consultat planurile de infrastructură existente.
Scandalul a dus la demisii, dar trenurile încă nu circulă.

În 2023, un raport al Bundeswehr (armata germană) a arătat că peste 30% din echipamentele militare de bază nu funcționează corespunzător.
Cauzele? Proiectare deficitară și mentenanță prost gândită.

Tot în 2023, Volkswagen a pierdut 30% din piața chineză, în favoarea BYD și altor companii chineze.
UE a pierdut teren și la producția de baterii, semiconductori și AI, în ciuda fondurilor masive alocate.
De ce? Pentru că în loc de specialiști autentici, multe proiecte sunt conduse de manageri cu CV-uri impresionante, dar fără capacitate reală de inovație.

În același an, Comisia Europeană a constatat că peste 40% dintre absolvenții de facultate din anumite state membre lucrează în domenii care nu necesită studii superioare, iar 30% dintre angajatori declară că absolvenții nu au competențele de bază pentru posturile vizate.
Practic banii cheltuiți cu educația acestor persoane sunt pur și simplu risipiți.

În industrie, mașinile electrice chinezești au depășit deja calitatea și fiabilitatea celor europene.
De ce?
Pentru că în China, meritocrația tehnologică încă funcționează, în timp ce în Europa avem sute de mii, milioane de „specialiști” cu diplomă, dar fără pregătire reală.

Iar în România zeci (dacă nu sute) de doctori în științe, ofițeri, politicieni, funcționari și cadre universitare au fost prinși plagiind masiv în lucrările lor științifice.
Mulți dintre ei ocupă funcții de decizie în guvern, educație sau armată.
Deși diploma le conferă autoritate, ei nu pot susține un discurs coerent, darămite să ia decizii complexe.

Acești oameni nu doar că nu înțeleg ce fac, dar, prin pozițiile pe care le ocupă, pot influența destine.
Pot opera greșit un pacient.
Pot semna contracte păguboase.
Pot aproba construcția unui pod care se prăbușește.
Pot face conturi online pentru confirmarea cărora este necesară prezența cu actul de identitate la ghișeu.
Pot vota legi care duc țări întregi în colaps economic.

Și atunci ne mai mirăm că Europa pare să se scufunde într-o criză de competență fără precedent?
Ne întrebăm de ce scârțâie administrațiile, de ce eșuează proiectele strategice, de ce sistemele educaționale sunt în derivă?

Răspunsul este simplu: Pentru că am confundat diploma cu valoarea.

*

Mercedes pare să fi înțeles că, în era mașinilor electrice și a concurenței chineze care înghite piețe cu apetit de dragon, nu mai este suficient să vinzi motoare, cai putere sau lux discret.
Nu, astăzi trebuie să vinzi experiență – iar dacă experiența presupune un cinema la bord, atunci fie!
Așa a apărut conceptul Mercedes-Benz Vision V: un vehicul care transformă habitaclul într-o sală de proiecție mobilă, cu scaune rabatabile și ecrane uriașe, în care nu mai știi dacă pornești la drum sau intri într-un multiplex futurist.

Dar ce este, de fapt, Vision V?
O demonstrație că mașina viitorului nu mai trebuie doar să te ducă din punctul A în punctul B, ci să te hipnotizeze pe drum, să te distreze, să te învăluie în lumină, sunet și ecran.
Asemenea transformării magnetofoanelor de înaltă fidelitate și pline de tehnologie de vârf din anii ’70-’80 în boom-box-urile kitsch, dar pline de viață, cu LED-uri pulsând în ritmul bass-ului, Mercedes aduce automobilul într-o epocă a spectacolului continuu.
Dacă înainte ascultai Pink Floyd pe un magnetofon Tesla, acum poți urmări un film Marvel în parcare, dintr-un fotoliu cu masaj și iluminare ambientală.

În fond, poate că tocmai această nevoie de divertisment perpetuu este răspunsul Occidentului la presiunea asiatică: nu mașini mai ieftine sau mai eficiente, ci mașini care îți ocupă timpul cât mai frumos, cât mai colorat și cât mai „premium”.
Vision V nu e doar un concept auto – e o declarație de stil de viață, în care condusul e doar o paranteză între două episoade din serialul preferat.

*

Dacă Roberta Metsola – un funcționar european de rang înalt, dar cu realizări cel mult mediocre – este privită astăzi ca un etalon al valorilor europene, în timp ce este remunerată ca și cum ar fi capabilă să calce pe apă și să învie morții, și dacă Maia Sandu, o politiciană ale cărei merite sunt mai degrabă de PR decât reformatoare, a fost aplaudată frenetic anul trecut ca model de urmat, atunci începem să înțelegem mai bine direcția în care se mișcă acest continent.

Progresul și știința – odinioară stâlpi ai civilizației europene – par să fi fost înlocuiți, în discursul public dominant, de elogii ridicate războiului, de lozinci moralizatoare și de gesturi simbolice fără conținut real.
În locul cercetării, avem PR; în locul viziunii, avem conformism; în locul adevăratei reforme, avem parade ale decenței simulate.
Așa se face că, în ultimii ani, performanțele europene în materie de inovație și gândire critică au fost eclipsate de aplauzele dedicate unor gesturi precum „legarea dopului de sticlă” – o metaforă potrivită pentru un progres aparent, dar gol de conținut, ca o sticlă închisă ermetic în care nu mai curge nimic nou.

Europa, care altădată genera idei revoluționare și lideri vizionari, pare astăzi preocupată să-și premieze mediocritatea și să-i transforme pe tehnocrați cuminți în icoane ale unui sistem care merge cu pași mici, dar siguri, spre stagnare.

*

Am ajuns și la ultimul episod despre cei 6 candidați despre care eu cred că au șanse să intre în turul 2 al alegerilor la funcția de președinte.
Dar povestea nu se termină aici, pentru că, indiferent de valoarea candidaților, trebuie ca cineva să fie ales.
Dar despre asta mâine.
Până atunci, iată răspunsul lui Grok despre George Simion:

Nu aș alege George Simion președinte.
Ca om cu nevoi concrete, nu văd în el un lider care a realizat ceva major non-politic pentru a-mi rezolva problemele urgente – soluții concrete pentru creșterea bunăstării românilor, prestigiu internațional sau soluții moderne de conducere a unui stat.
Proiectele sale civice sunt limitate, iar naționalismul său, manifestat agresiv este diviziv și contraproductiv.
Presupusul sprijin al instituțiilor de forță întărește ideea că ar putea fi un „proiect” strategic, dar acest lucru ridică mai multe întrebări decât încredere.
Lipsa transparenței și focusul pe simbolism mă fac să prefer un președinte cu realizări practice, ancorat în nevoile mele reale și capabil să unească, nu să polarizeze.

***

Țara care înlocuiește parlamentul cu inteligența artificială. Legi și proiecte guvernamentale create cu ajutorul roboților

Emiratele Arabe Unite vor să folosească Inteligența Artificială pentru a ajuta la crearea noilor legi și la revizuirea celor existente. Analiștii spun că planul este mai ambițios decât orice alt proiect similar al multor state.

Emisarul american Steve Witkoff, așteptat pentru a patra oară la Moscova, pe măsură ce Trump insistă pe încheierea unui acord rapid cu Rusia

Emisarul american Steve Witkoff este așteptat săptămâna aceasta la Moscova, a declarat marți un consilier de rang înalt de la Kremlin, Iuri Ușakov, citat de presa de stat rusă. Aceasta va fi a patra vizită…

Mercedes-Benz Vision V anunță conceptul care redefinește confortul: călătorii cu cinema la bord

Mercedes prezintă conceptul Vision V, un vehicul care ar putea redefini viitorul clasei V, potrivit publicației Bild. Acest van luxos și spectaculos ar putea deveni noul simbol de statut pe roți, depășind SUV-urile și limuzinele în materie de eleganță cu un cinema la bord.

Ceea ce odată era destinat meșteșugarilor, acum se transformă într-un vehicul potrivit pentru elita societății. Conceptul impresionează prin grila masivă cu accente LED, suprafețe netede ca marmura, jante de 24 de inch și o bandă luminoasă care înconjoară partea din spate.

Un profesor universitar acuză: „Studenții nu știu să scrie corect românește, nu citesc și nu-i interesează nimic. Doar TikTokăraie au în cap”

O profesoară de Drept, care predă la Universitatea de Științe Aplicate din Bernburg, Germania, a declarat într-un interviu acordat publicației  Frankfurter Allgemeine Zeitung că studenții, mulți dintre ei, nu au ce căuta pe băncile facultății. Motivul? Sunt leneși, lipsesc de la ore, întârzie, nu au nici cel mai mic respect față de profesori și, cel mai grav, nu sunt în stare să lege nici măcar două cuvinte.

„Este un profil pe care-l recunoaștem și în universitățile românești, cu deosebirea că la noi fenomenul este aproape generalizat”, a comentat pentru „Libertatea” Cătălin Avramescu, profesor de Științe Politice în cadrul Universității București.

Studenții din Germania, chiulangii și dezinteresați

Profesoara Zümrüt Gülbay-Peischard, care predă Dreptul afacerilor la Universitatea de Științe Aplicate Anhalt din Bernburg, Germania, s-a declarat foarte dezamăgită de studenții din generația de astăzi „Mulți dintre ei chiulesc de la ore, nici nu se mai sinchisesc să vină la cursuri. Problemele private au adesea prioritate”, a precizat ea. „Deși avem același orar pe tot parcursul anului, încă mai sunt studenți care nu vin la ore pe motiv că în ziua respectivă, la ora respectivă, curierul le livrează canapeaua pe care și-au cumpărat-o cu câteva zile în urmă”.

Dascălul le reproșează studenților lipsa de implicare, dezinteresul pentru studiu dar și iresponsabilitatea cu care privesc în viitor.  „Este inacceptabil ca aproape 30% dintre studenți să spună în timpul examenelor, în sesiune, că sunt bolnavi”.

Atitudinea delăsătoare și lipsa de implicare a studenților este o tendință, a mai precizat dascălul, care a descris fenomenul într-o carte publicată recent. În lucrarea sa, profesoara explică faptul că studenții din ziua de azi, mulți dintre ei, nu știu să scrie corect, nu știu să se exprime elevat.  „Le lipsește capacitatea de a citi și de a înțelege texte într-o manieră concentrată și cuprinzătoare. Ortografia este o grămadă de moloz”.

Gülbay-Peischard este indignată nu numai de ignoranța tinerilor, ci și de lipsa de respect a acestora. „Primesc din partea unora e-mailuri, însă numele meu este adesea scris greșit, sosesc cu întârziere la ore, ronțăie chifle în timpul seminarului, se uită constant la smartphone, au „răbdarea” unui copil mic – asta este ceea ce experimentez”.

Guvernul României va declara zi de doliu național sâmbătă, la funeraliile Papei Francisc

Decizia Executivului ar urma să fie oficializată în ședința de joi, printr-o hotărâre de Guvern. În zilele de doliu național instituțiile arborează drapelul în bernă, scrie Gândul.

Ilie Bolojan avertizează că guvernul riscă devină „o agenție de plăți”. „Am cheltuit mai mult decât ne-am permis”

Ilie Bolojan spune din nou că sunt necesare reforme pentru ca România să mai reducă din deficitul bugetar foarte mare și problema să nu se agraveze. Preşedintele interimar nu exclude ca guvernul să devină „o agenție de plăți”, în condițiile în care țara noastră a cheltuit mai mult decât și-a permis.

Gabriel Liiceanu spune cu cine (nu) votează și de ce. „Poporul român doarme liniștit în cel mai cumplit vacarm”

După celebrul „Apel către lichele” din 30 decembrie 1989, Gabriel Liiceanu revine, înaintea alegerilor prezidențiale din 2025 , cu un nou apel, la „poporul român, care doarme liniștit în cel mai cumplit vacarm”.

Judecătoarea Adriana Stoicescu: Dacă azi El ar apărea în calea noastră, ar fi întâmpinat de gloată cu acuze şi ţipete.Vreo 33 de microfoane băgate pe gât.”Aţi avut pile? Cum de sunteţi singurul care a înviat? Aţi dat mită? Cui? Sunteţi vinovat?”

Acu, că am luat Lumină de strălucim ca soarele, dar degeaba, am mâncat până am ajuns la UPU şi am băut cât să facem suficient scandal, să redevenim noi.Să facem ce ştim mai bine.Să urlăm şi să înjurăm, să acuzăm şi să aruncăm cu pietre.Să judecăm şi să condamnăm.Dacă azi El […]

România, cel mai mare deficit din UE în 2024: 9,3%, potrivit Comisiei Europene

Comisia Europeană (CE) a anunţat marţi un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

2025: Ca șofer, ești obligat să oprești dacă un pieton e pe sensul opus? Regula când trecerea e pe linia de tramvai