Cu câțiva ani în urmă eram într-unul dintre cele două mall-uri ale orașului, să-mi fac cumpărăturile.
Era iarnă, dar înăuntru era atât de cald încât mi-am dat jos geaca și am pus-o pe căruciorul de cumpărături. Mi-am văzut de treabă, m-am învârtit printre rafturi, am mai lăsat căruciorul undeva și am plecat câteva minute să caut altceva.
La un moment dat mă întorc și, surpriză: geaca dispăruse.
Nu era o tragedie. Oricum nu-mi plăcea prea mult geaca aceea. Problema era că în buzunar aveam cheile.
M-am dus la unul dintre acei octogenari îmbrăcați în uniformă pe care scrie mare, ca să nu existe niciun dubiu, „SECURITY”.
I-am explicat ce se întâmplase și l-am rugat să se uite la înregistrările din uiltimele câteva minute ale sutelor de cameer de supraveghere instalate acolo.
Omul s-a uitat lung la mine, apoi a intrat pe o ușă.
A stat acolo vreo cinci minute, probabil în speranța că între timp geaca se va întoarce singură.
A ieșit și m-a întrebat, cu o sinceritate aproape dezarmantă, dacă eu chiar îmi imaginez că acele camere funcționează și că se uită cineva la ele.
Nu, evident că nu-mi imaginam asta.
De fapt știam deja asta, toată paza și securitatea aia este de fapt butaforie.
Magazinele alea plătesc o taxă de protecție și asta este forma legală.
Ajunge ca cineva să se uite atent la cei care sunt în spatele acestor firme de securitate, sau să se uite la angajații acestora, pentru ca acest lucru să se confirme.
Plătești o firmă, firma îți trimite niște oameni cu „SECURITY” scris pe spate, aceștia se plimbă prin magazin, eventual se uită urât la cineva care pare suspect și toată lumea pleacă acasă cu sentimentul reconfortant că este protejată.
Și acum ajungem la întrebarea din titlul de mai jos:
Ne mai apără SUA?
Răspunsul este simplu, SUA și implicit NATO ne apără exact cum magazinele sunt apărate se boșorogii ăia care se plimbă pe acolo.
Pentru că și aici avem toate elementele necesare pentru a construi sentimentul de securitate.
Avem NATO, avem baze militare, avem avioane, avem radare, avem sateliți, avem sisteme sofisticate de supraveghere, avem interceptoare, avem generali, avem conferințe de presă, avem comunicate în care ni se spune că suntem mai în siguranță ca niciodată.
Și, mai ales, avem facturi.
Facturi uriașe.
Țările membre ale NATO sunt îndemnate să cheltuiască din ce în ce mai mult pentru apărare. Ni se explică permanent că trebuie să fim pregătiți, că trebuie să investim, că trebuie să cumpărăm armament, că trebuie să ne întărim capacitatea de descurajare.
Iar noi îi credem.
Până când apare o geacă furată.
Sau explodează o dronă în Portul Constanța. Sau un șofer de autobuz găsește alta pe un aeroport din Germania.
Si atunci ar trebui să realizăm că niște fraieri — noi, contribuabilii — în loc să cheltuim bani pentru sănătate, educație, cercetare sau pur și simplu creșterea nivelului de trai al oamenilor, plătim permanent niște căruțe de bani unor oameni foarte serioși, foarte bine îmbrăcați și foarte bine plătiți, niște „securiști”, care ne explică faptul că totul este sub control.
***
Elon Musk vrea să transforme Luna într-o fabrică uriașă de sateliți.
Ideea a fost prezentată în cadrul primei conferințe cu investitorii după listarea SpaceX la bursă. Potrivit lui Elon Musk, fabricile lunare vor fi operate în mare parte de roboți și vor produce sateliți folosind resurse disponibile pe Lună, reducând drastic costurile lansărilor spațiale, scrie Scientific American. „Pare science-fiction acum, dar se va întâmpla mai repede decât credeți”, le-a spus Musk investitorilor.
De ce ar construi SpaceX fabrici pe Lună
Principalul avantaj îl reprezintă gravitația redusă a Lunii. Lansarea sateliților de pe suprafața lunară ar necesita mult mai puțin combustibil decât lansarea acestora de pe Pământ. Profesorul Patrick Suermann, specialist în știința construcțiilor la Texas A&M University, consideră că ideea are o logică economică. „Cea mai mare parte din costul unei lansări este combustibilul necesar pentru a ieși din atmosfera Pământului. Dacă sateliții ar putea fi construiți și lansați de pe Lună, costurile s-ar reduce considerabil”, explică acesta.
Musk dă Niet Ucrainei
Miliardarul Elon Musk respinge cererea Ucrainei de a utiliza sistemul de comunicații prin satelit Starlink, furnizat de compania sa SpaceX, pentru lovituri în adâncul Rusiei, a relatat The Atlantic, citând surse. Potrivit publicației, fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, după demiterea sa, continuă să facă lobby „in culise” pentru a obține aprobarea lui Musk. […]
Ne mai apără SUA?
Deunăzi, spuneam că aștept să vedem cu ce rezultate se întoarce Marius Lazurcă și Vlad Gheorghiță de la Washington, trimiși fiind de Nicușor Dan pentru a se întâlni cu Administrația Trump și liderii Congresului american. Conform lui Marius Lazurcă, deplasarea a avut loc: “în vederea promovării alinierii noastre în domeniul securității la Marea Neagră.
Ce vrea să schimbe Nicușor Dan în legea privind urșii.
Administrația Prezidențială a anunțat vineri că Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative,
Legea a fost trimisă în 4 mai la președinte pentru promulgare. Șeful statului a formulat o obiecție de neconstituționalitate, însă aceasta a fost respinsă de CCR.
Eurostat: România, singura țară din UE care a redus investițiile în cercetare.
Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene au alocat în 2025 aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024.
Eurostat prezintă date privind sumele alocate pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor. În 2025, alocările s-au ridicat la nivelul UE la 288 euro pe locuitor.
Cele mai mari alocări bugetare le-a avut anul trecut Luxemburg, cu 917,2 euro pe locuitor. Au urmat Danemarca (627,1 euro) și Germania (553,5 euro). La polul opus, cele mai scăzute valori au fost înregistrate în România (18,8 euro), Ungaria (57,4 euro) și Malta (73,7 euro).
România îşi dă seama că „hârtiile“ nu produc curent.
ZF a centralizat, pe baza datelor publice, proiectele de producere de energie care ar fi trebuit finalizate anul acesta, care aveau finanţare, care sunt în dezvoltare şi care, dacă ar fi fost realizate, ar fi ţinut departe sistemul energetic local de criza în care se află.
Platformele cu bazele de date ale ANCPI sunt furnizate de Oracle, dar agenția de Cadastru își asigura singură securitatea datelor
Din 14 iulie, atacul cibernetic a blocat aplicațiile ANCPI și serviciile cadastrale, fiind afectate tranzacțiile imobiliare. Bazele de date rulează pe platforma Oracle Exadata. Oracle furnizează actualizări și suport, iar configurarea, administrarea și securitatea operațională reveneau IT-iștilor ANCPI.
Atacul cibernetic asupra ANCPI: cine plătește factura pieței imobiliare blocate?
Ce trebuie să știți: 1. Situația de fapt Pe 14 iulie 2026, un atac ransomware a compromis integral sistemele informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară („ANCPI”). Platforma e-Terra a devenit nefuncțională, iar consecințele sunt fără precedent: notarii nu pot autentifica acte, băncile nu pot acorda credite ipotecare, dezvoltatorii nu pot finaliza recepții …
Cine a înregistrat site-ul pentru suspendarea lui Nicușor Dan.
Domeniul „suspend.ro” a fost înregistrat pe 11 iulie de AUR, conform RoTLD, autoritatea oficială pentru înregistrarea domeniilor de internet „.ro”. La secțiunea de date, apare emailul lui Nicolae Capcelea, un cetățean moldovean care se ocupă de grafică și web design, arată site-ul de investigații Public Record. Numărul de telefon utilizat pentru înregistrarea site-ului este asociat …
Trei ucraineni, prinși în flagrant când încercau să păcălească prin „metoda BNR”
Trei cetăţeni ucraineni au fost arestați preventiv de autoritățile judiciare din țara noastră sub acuzația de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, victimele erau contactate în numele unor instituţii publice din România şi li se spunea că în numele lor …
Aeroclubul României plătește milioane pe servicii de pază și ISU unei firme private
Nu e doar noaptea minții, e chiar realitatea românească prin care ne cărăm existențele în spinare, una în care firmele private de pază sau pompieri au ajuns să asigure protecția mai tuturor instituțiilor publice. Protecția, paza și execuția bugetară, desigur, căci toate aceste contracte de pază vin la pachet cu niște cheltuieli uriașe pentru bugetul statului.
Să luăm, de exemplu, Aeroclubul României, instituția publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și care se ocupă de formarea piloților și parașutiștilor sau de gestionarea aerodromurilor din țară. Bugetul anual al Aeroclubului este de aproximativ 100 de milioane de lei. Din tot bugetul ăsta, după cum o să vedeți mai jos, o bună parte va merge pe servicii de pază și pompieri privați.
HAINELE PUTERII | Kelemen Hunor, tăcerea costumului și zgomotul motocicletei
Dincolo de discursuri. Dincolo de sondaje. Imaginea care comunică înaintea cuvintelor. În fiecare weekend, veți putea citi despre stilul și imaginea celor care ne conduc.
Ce este o „insulă de căldură urbană” și de ce orașele se încălzesc mai repede
Orașele devin mai fierbinți decât zonele rurale, cu diferențe de temperatură de până la 10°C. Fenomenul „insula de căldură”, explicat de TSN, este cauzat de beton, asfalt și lipsa spațiilor verzi.
Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.
Chiar înaintea alegerilor parlamentare de la finalul anului 2000, pe baza Legii CNSAS, apărute cu un an înainte, se făcea publică o primă listă a colaboratorilor fostei Securităţi. Pe ea, doar membrii PNŢCD şi câţiva liberali. Aceşti oameni erau “răstigniţi” a doua oară. Prima data în puşcăriile comuniste, a doua oară fiind expuşi oprobiului public,…
Ce facem astăzi, 8 august 2026, în Timișoara?
