În minunata lume a lui Stanisław Lem din Ciberiada. o carte pe care cine o citește foarte atent va constata că are în ea mai multă înțelepciune decât Biblia, două genii robotice, Trurl și Clapauțius, decid să creeze o mașină inspirată de Demonul lui Maxwell — acea ipotetică creatură capabilă să controleze moleculele de aer și să aducă ordine în haosul termodinamic.
Numai că, așa cum îi stă bine unei povestiri pline de umor amar și geniu anticipativ, lucrurile scapă repede de sub control.
Demonul nu doar că analizează moleculele, dar începe să extragă informații din ele.
Multă informație.
Atât de multă încât spațiul devine sufocant, literalmente, de date inutile: cine a suspinat, ce a spus vântul, ce molecule au dansat în bătaia soarelui, cum se face compotul de gutui și, eventual, ce gânduri a avut o rândunică la prânz. Informația devine o inundație.
Și în acest torent, esențialul dispare.
Fast forward în România anului 2025.
Trurl și Clapauțius par să fi fost angajați, în regim de urgență, la Ministerul Finanțelor.
Au primit misiunea nobilă de a construi o mașină națională antifraudă: e-Factura, SAF-T, e-Transport.
Un fel de demoni ai lui Maxwell digitalizați, programați să prindă moleculele de evaziune fiscală în flagrant.
Și au reușit.
Numai că în loc să producă ordine și claritate, aceste sisteme au început să reverse asupra contribuabililor o avalanșă de erori, mesaje criptice și documente imposibil de interpretat.
Cineva emite o factură, dar sistemul spune că firma nu există.
O altă firmă încearcă să se conecteze, dar serverul nu răspunde.
Altundeva, o factură validă devine invalidă pentru că — surpriză! — s-a schimbat un cod XML despre care nu s-a spus nimic.
Evident, vina nu e a sistemului.
Poate e vina utilizatorilor că nu sunt destul de „digitali”.
Sau poate vina e a firmelor care există doar în realitate, nu și în sistem.
Iar serverele ANAF care nu fac față? Sigur se vor căli în focul haosului birocratic.
Dar iată ironia: la fel ca în povestirea lui Lem, sistemele acestea nu detectează cu adevărat frauda, ci doar generează o imensă masă de date despre orice.
Despre toate firmele, despre toate livrările, despre toate bonurile de carburant și toate facturile cu o sticlă de apă.
Informații cu carul, în schimbul cărora nu se obține niciun rezultat palpabil, nicio fraudă clar identificată.
Doar un sentiment general că toți am greșit cu ceva.
Greșeala este mai mult decât evidentă, în cazul în care nu ești vreun popă pus ministru la Finanțe: Cei care fraudează nu fac nici facturi, nici bonuri fiscale, nici declarații SAF-T. Nu poți detecta din documente ceva pentru care nu au fost întocmite documente.
Sau, este foarte posibil ca acele faimoase „GAP-uri” la TVA – diferențele dintre cât ar trebui să încasăm și cât încasăm – să nu provină (doar) din fraudă, ci și dintr-un buget prost întocmit, plin de așteptări nerealiste, care ignoră realitatea economică.
Dar e mai simplu să bănuim frauda decât să admitem că poate arhitectura fiscală e construită cu greșeli fundamentale.
Așadar, între mașina lui Trurl și serverele Ministerului, distanța e mai mică decât am crede.
În ambele cazuri, avem un sistem care produce informații în exces, într-un ritm copleșitor, pentru oameni care nu mai au timp să le interpreteze.
Și, mai grav, fără să știm exact de ce le producem sau cine mai e capabil să le înțeleagă.
Și uite-așa, România digitală se sufocă nu din lipsă de date, ci din prea multă informație.
Ca într-o farsă scrisă cu jumătate de secol în urmă de un autor polonez care nu știa nimic despre ANAF, dar parcă-l intuia perfect.
*
Domnilor guvernanți, vreți bani la buget? Încercați cu logica.
Am mai spus-o și o voi repeta până se prinde cineva: dacă tot v-ați plâns iar că nu aveți bani la buget — ei bine, soluția nu stă în drone fiscale, în softuri SF sau în echipe de la SRI.
Soluția e mult mai simplă, mai ieftină și, în mod ironic, chiar mai eficientă.
Mergeți, de exemplu, la Primăria Timișoara, Dumbrăvița, Giroc, Chișoda și Dudeștii Noi.
Întrebați politicos, nu cu girofar, dacă se poate scoate o listă cu locuințele înregistrate acolo în ultimul an.
Nu e nevoie de Big Data, nici de Inteligență Artificială, doar de bun-simț și un fișier Excel.
Apoi, eliminați cazurile de moștenire — nu vrem să ne luăm de bietele bunici care lasă nepoților o garsonieră.
Ce rămâne e aur curat: oameni care au cumpărat sau construit locuințe în 2024–2025, adesea pe sute de mii de euro.
E suficient să aveți CNP-ul și valoarea locuinței.
Nu trebuie să fi terminat MIT-ul ca să înțelegi ce urmează.
Trimiteți apoi această listă la ANAF.
Rugați un băiat de acolo — poate chiar pe cel care n-are încărcare azi în SPV — să scoată declarațiile de venit aferente acelor CNP-uri, CNP, valoarea declarată a veniturilor, două coloane, nimic mai simplu.
Apoi, suprapuneți cele două tabele.
Dacă cineva a declarat venituri de 2.000 de lei pe lună și și-a cumpărat o casă de 250.000 de euro, avem o problemă.
Dar și o pistă foarte clară.
Fără mandate, fără spargeri de servere, fără 15 milioane de euro pentru softuri „predictive”.
Și dacă tot sunteți în zonă, faceți același exercițiu cu autoturismele înmatriculate.
Mergeți pe mâna bunului-simț fiscal, nu pe mitul că toată lumea e săracă și cinstită.
Nu suntem.
Toate datele necesare există.
Sunt acolo, în serverele statului român, doar că nimeni nu se sinchisește, sau nu vrea, să le pună cap la cap.
Cu un minim de inteligență instituțională și maxim două pauze de cafea, totul ar putea fi clar într-o zi lucrătoare.
Dar probabil că e mai simplu să înființăm comitete, să plătim consultanți, adică să mai furăm niște bani, și să dăm vina pe „GAP-ul de TVA”.
*
România ultimelor decenii s-a mândrit, în statistici, cu zeci de mii de absolvenți anual în domenii tehnice și inginerești.
În 35 de ani, vorbim de peste 1.500.000 de „specialiști” ieșiți pe poarta universităților politehnice și de profil.
Un număr impresionant, care ar fi trebuit să asigure o generație competentă și autonomă, capabilă să răspundă provocărilor naționale.
Și totuși, când Salina Praid se confruntă cu o problemă gravă de stabilitate și infiltrare, România este nevoită să ceară ajutor din afara țării.
Câțiva specialiști din străinătate, vreo 8, vin să vadă ce se poate face, în timp ce armata noastră de absolvenți de profil… tace.
Aceasta nu este doar o ironie amară.
Este proba de foc care arată cât de profund falimentar este sistemul nostru de învățământ superior tehnic.
Fabricile de diplome au produs pe bandă rulantă hârtii, nu competențe.
În locul unei educații bazate pe practică, cercetare aplicată și exigență profesională, am cultivat o cultură a superficialității academice, a formării teoretice de dragul notei, a promovărilor pe criterii formale și, uneori, politice.
Cine beneficiază de acest mecanism?
În primul rând, universitățile — finanțate după numărul de studenți, nu după calitatea absolvenților.
Apoi, corpul profesoral comod, cu manuale reciclate și cerințe minime.
Și, nu în ultimul rând, un segment politic care vede în învățământ un mijloc de control și autopromovare, nu un pilon de dezvoltare națională.
Această schemă transformă învățământul superior într-o risipă imensă de resurse publice: bani investiți în clădiri, salarii și burse, pentru a produce diplome care nu pot rezolva, în practică, nici măcar o infiltrație de apă într-o salină.
Mai grav, risipa este și de resursă umană — tineri care petrec ani din viață într-un sistem care nu le oferă nici cunoștințele, nici șansele reale de a deveni ingineri adevărați.
Situația de la Praid nu este o excepție.
Este o oglindă în care se reflectă clar neputința sistemică a unui învățământ care s-a rupt de realitate.
Și dacă nu regândim rapid prioritățile educației superioare — calitatea în locul cantității, practică în locul teoriei goale, exigență în locul complicității — atunci nu doar salinele, ci întreaga noastră infrastructură tehnologică și economică se va surpa, puțin câte puțin.
Și atunci, din nou, vom chema „specialiști din afară” să ne salveze de propria ignoranță.
*
In încheiere, aș avea o mică rugăminte:
Dacă vă plac ideile din aceste comentarii, dați și voi un „Share” sau „Distribuie” la aceste postări, astfel încât să ajungă la cât mai multe persoane.
Eu nu voi câștiga nici un leu în plus, de fapt nu câștig nici acum ceva din aceste comentarii, chestia asta este un fel de hobby pentru mine, voi nu veți cheltui nici un leu, dar poate că astfel ideile expuse aici vor ajunge mai ușor la cine trebuie.
***
Opinie istorică a lui Larry Fink, şeful BlackRock, unul din şerifii globalizării: Avem nevoie de o Globalizare 2.
Rusia anunță că va integra Stației Spațiale Internaționale un model de A.
Rusia plănuiește să integreze propriul său model de inteligență artificială, Gigachat, în sistemele IT de pe Stația Spațială Internațională (ISS), a declarat marți șeful agenției spațiale Roscosmos, citat de Reuters și Interfax. Gigachat, dezvoltat de…
Situația de la Salina Praid s-a înrăutățit.
Situația dramatică de la Praid continuă să se înrăutățească. Salinitatea crescută a râurilor Corund și Târnava Mică a dus la oprirea livrării apei potabile în mai multe localități. Opt experți internaționali vor veni în România.
UNDE SUNT BANII? La Băcel, in 2018, in urma unor inundații guvernul Dănilă a alocat fonduri.
Președintele se gândește să implice SRI în evaziunea fiscală pe care n-o combate ANAF, instituție unde au fost detașați exact oameni din SRI
Ani de zile, ofițeri ai serviciilor secrete au lucrat la Fisc și în Ministerul de Finanțe. Militarizarea nu a rezolvat nimic, „mult mai mult ar face transparentizarea datelor”. Nicușor Dan insistă, la fiecare apariție publică,…
Ce măsuri economice se discută: Impozit pe dividende 16%, impozit pe profit 19%, TVA majorat la 21% inclusiv HoReCa, creșterea accizelor cu 20%, impozit progresiv
Adrian Vasilescu avertizează: Creșterea TVA ar putea declanșa o explozie a prețurilor în România
Oficialul atrage atenția că majorarea TVA ar putea alimenta inflația, ceea ce ar afecta negativ stabilitatea economică, în condițiile în care România se află, în prezent, printre puținele țări europene aflate în deflație.
Boloș: Dacă am avea module informatice antifraudă, n-ar trebui să apelăm la servicii
„România, ca să-și rezolve problema pentru creșterea încasărilor din combaterea evaziunii fiscale, ar trebui să aibă modulele informatice antifraudă operaționale. Toată lumea asta lucrează cu aceste module antifraudă, de la firmele organizate tip carusel până la modulele antifraudă pentru casele de marcat fiscale, marii contribuabili”, a spus Marcel Boloș, marți, la TVR Info.
Întrebat dacă SRI-ul ar fi o soluție, așa cum spune președintele Nicușor Dan, Marcel Boloș a spus: „Am încercat să vă spun că dacă am avea toate aceste module informatice, n-ar trebui să apelăm”.
Extrasele de carte funciară, disponibile gratuit online pentru proprietarii din România
Proprietarii de imobile din România pot obține gratuit, online, extrase de carte funciară pentru informare și extrase de plan cadastral pe ortofotoplan, direct de pe platforma special concepută în acest sens.
Modificări la examenul auto.
Suntem ţara cu cea mai mare rată a mortalității pe șosele. Anul trecut, peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere. Ca să mai pună frână fenomenului ucigător, viitorii șoferi ar putea susţine un examen mult mai amănunţit. După aproape trei decenii, proba de poligon ar putea fi reintrodusă în traseul de obținere a permisului. În plus, cine vrea carnet, ar putea fi obligat sa treacă de cursurile de conducere defensivă dar si printr-o testare psihologică mai dură.
Ești tânăr, îți faci un start-up și iei o finanțare de 50.
Unul dintre cele mai delicate subiecte cu care mă întâlnesc frecvent în lumea proiectelor europene este condiția obligatorie privind crearea de noi locuri de muncă. (Foto: Profimedia Images)
Primăria Timișoara vrea un nou parc în zona Cetății
Un teren de peste 350 de metri pătrați, din zona bulevardului Cetății, se dorește să fie transformat în parc. Acesta ar urma să fie amenajat,, de către două firme private, pe strada Regimentul 6 Artilerie Grea, urmând să fie un spațiu recreativ modern, accesibil tuturor timișorenilor. Proiectul va fi supus votului consilierilor locali. Proiectul include…
Primul troleibuz a ajuns la Timișoara
Primul troleibuz a ajuns la Timișoara. Primăria Municipiului Timișoara aduce troleibuze moderne pe traseele orașului, după 15 ani de la ultima achiziție. Primul troleibuz, cu sisteme de siguranță, aer condiționat, încălzire în scaune, internet wireless, prize pentru…
Ce facem astăzi, 4 iunie 2025, în Timișoara?
Miercuri puteți merge la proiecții, lansări de carte și la spectacole.
