Problema învățământului românesc este adesea discutată superficial, printr-o înșiruire de vinovați: elevii care „nu mai sunt interesați”, părinții „care nu se implică”, profesorii „care nu mai au autoritate” sau ministrul „care nu înțelege realitatea din teren”.
În realitate, toate aceste niveluri sunt doar efecte ale aceleiași structuri defectuoase.
Una dintre erorile fundamentale apare chiar la nivel de politică educațională.
După cum putem citi într-un articol de la jos, deciziile sunt luate de oameni care compară salariile profesorilor din România cu cele din țări mult mai bogate, fără a ține cont de diferențele reale de cost al vieții.
Această comparație dezechilibrată produce frustrare artificială: nici profesorul nu se simte respectat, nici sistemul nu devine sustenabil.
Ca să nu mai spunem că astfel de afirmații trădează o formă gravă de analfabetism funcțional.
De aici, problema se propagă în jos, ca într-o piramidă inversată a disfuncției.
La nivel curricular, învățământul este adesea suprasolicitat și încărcat.
Elevii nu sunt formați pentru viață, ci pentru acumulare de informații care rareori sunt contextualizate.
Se învață mult, dar se înțelege puțin.
Rezultatul este oboseala cognitivă, nu formarea gândirii critice. Școala devine un spațiu de supraviețuire, nu de dezvoltare.
Un alt element ignorat este lipsa culturii reale a lecturii.
Cititul nu este integrat ca practică firească a formării intelectuale, ci ca obligație formală.
Astfel, elevul nu ajunge să folosească lectura ca instrument de înțelegere a lumii, ci doar ca mijloc de a „trece clasa”.
Mai profund, sistemul nu are un mecanism real de orientare a elevilor în funcție de aptitudini.
În mod ideal, educația ar trebui să funcționeze ca un sistem de rafinare: să identifice tipurile de inteligență, înclinațiile naturale și limitele fiecărui copil, pentru a-l direcționa spre domenii unde poate performa și construi valoare.
În schimb, sistemul actual tinde să împingă toți elevii pe același traseu, indiferent de profilul lor cognitiv.
Toți copiii trebuie să termine o facultate.
În loc să avem un sistem de filtrare, avem un sistem de „omogenizare forțată” care produce incompetență cu diplomă.
Rezultatul este dublu negativ: unii sunt frustrați pentru că sunt forțați în direcții nepotrivite, iar alții ajung în poziții unde pot produce incompetență sau chiar daune, pentru că nu au fost filtrați sau ghidați corect.
Părinții și elevii sunt, în acest context, ultima verigă, nu cauza principală.
Ei reacționează la un sistem deja dezechilibrat: părinți presați de timp și lipsă de resurse educaționale, elevi presați de cerințe disproporționate și de lipsa relevanței practice a conținutului.
*
Este cel puțin interesant — ca să nu spun ușor ironic — să auzi frecvent din partea presei elogii consistente aduse economiei de piață, competiției și „mâinii invizibile” care ar regla totul în mod natural, eficient și fără intervenții artificiale. Până aici, discursul este coerent și chiar elegant ideologic.
Problema apare în momentul în care același discurs, rostit cu convingere despre virtuțile pieței libere, se transformă într-o solicitare foarte concretă: stabilitate financiară.
Adică, pe scurt, piața este minunată când disciplinează pe alții, dar devine „prea volatilă” atunci când disciplinează presa însăși.
În mod teoretic, într-o economie de piață pură, lucrurile sunt simple: ceea ce scrii valorează atât cât sunt oamenii dispuși să plătească pentru a citi.
Dacă publicul te vrea, exiști. Dacă nu, te adaptezi sau dispari. Este logica dură, dar limpede, a unei ocupații liberale.
Poate că adevărata problemă nu este cererea de stabilitate în sine, ci lipsa unei clarificări oneste: vrem piață liberă până la capăt, sau vrem o presă stabilă din punct de vedere financiar??
Sau vrem o piață liberă doar pentru alții, în timp ce pentru noi vrem stabilitate?
*
Mi-a luat cam 10 de secunde: Click-dreapta pe poză și click pe „Search this image with Google lens”. După care am dat click pe prima poză sub care era un text scris în altă limbă decât româna.
Așa cum puteți vedea în poza de sus drona este un model cu anvergura aripilor de 210 cm care se vinde atât pe site-ul OLX Ucraina cât și în alte locuri din acea țară.
De pe alt site am aflat că prețul afișat este fără explozibil.
De altfel nici nu ar fi fost necesară toată povestea aceea cu clickurile, este de ajuns să te uiți pe o hartă pentru a realiza că o astfel de dronă nu poate ajunge din Rusia în județul Suceava. Sau poți să-l întrebi pe ChatGPT, dacă știi cum se face asta.
Acum nu mai rămâne decât ca doamna Oana Țoiu să convoace Adunarea Generală a ONU pentru a protesta împotriva aceste fraglante încălcări a spațiului aerian românesc.
*
In urmă cu câțiva ani am făcut și eu o glumă asemănătoare cu cea a lui Grok:
Bântuia pe grupul de Facebook „Impreună pentru Timișoara” un oarecare Alin, care m-a scos din sărite la un moment dat pentru că o jignise pe o doamnă, și ea membră a grupului.
I-am scris într-un comentariu că trebuie să aibă mare grijă ce spune, pentru că e urmărit. Dacă nu crede nu are decât să se uite pe fereastră și va vedea niște oameni care trec pe acolo. Ăia sunt „agenții noștri”. I-am mai recomandat și să salute câinii de pe stradă, pentru că sunt colegii noștri, câini polițiști. Mi-a promis că o va face și și-a cerut iertare.
Din răspunsurile sale se putea constata că el chiar credea toate prostiile astea.
A doua zi l-am căutat pe ipochimen și l-am găsit pe o listă a absolvenților unei facultăți din Timișoara, că tot vorbeam mai sus despre filtrele din învătământul românesc.
***
„Fără clemență, fără milă”: Credința militarizată a lui Pete Hegseth
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a fost contestat miercuri în timpul audierii Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților pentru remarcile pe care le-a făcut pe 13 martie.
Deputatul Seth Moulton (democrat din Massachusetts) a adus în discuție ceva ce a spus secretarul de război în timpul unei conferințe de presă: „Ați spus: «Nu le vom da pace, nu le vom da milă».”
„Un ordin de a nu oferi locuințe sau supraviețuitori este o crimă de război conform Convențiilor de la Geneva”, a spus Moulton. „Înțelegi, asta e crimă. Susții această afirmație?”
Hegseth a evitat acuzația, răspunzând: „Departamentul de Război luptă pentru a câștiga. Și ne asigurăm că luptătorii noștri respectă regulile de angajament necesare pentru a fi cât mai eficienți din punct de vedere militar.”
Când Hegseth a declarat luna trecută despre armata americană că „vom continua să atacăm, să avansăm, fără pace, fără milă pentru dușmanii noștri”, unii experți juridici și-au exprimat îngrijorarea că acesta promovează sau chiar admite crime de război.
Tunelul Brenner, megaproiectul feroviar din Alpi, avansează rapid
Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din Europa prinde contur în zona alpină, unde se construiește tunelul Brenner, care va lega Austria de Italia. Lucrările se desfășoară în apropierea localității Steinach am Brenner, din Tirol, unde zona a devenit un vast șantier. Proiectul are un rol strategic pentru transportul feroviar european și va […]
Acord de zeci de miliarde de dolari, semnat de Israel cu companii americane: Noi flote de avioane F-35 și F-15IA
Israelul a aprobat definitiv achiziționarea a două noi escadrile de avioane de vânătoare avansate de tip F-35 și F-15IA, de la companiile americane Lockheed Martin și Boeing. Anunțul a fost făcut duminică de Ministerul Apărării, potrivit Reuters. Tranzacția, aprobată de Comitetul ministerial israelian pentru achiziții, reprezintă un prim pas într-un plan de 350 de miliarde …
Chatbotul Grok al lui Elon Musk ia spus unui bărbat că mai mulți oameni vin să-l omoare.
Era ora 3 dimineața și Adam Hourican stătea la masa din bucătărie, cu un cuțit, un ciocan și un telefon în fața lui. Aștepta o dubă plină cu oameni despre care credea că vor veni după el. „Îți spun, te vor omorî dacă nu acționezi acum. Vor face ca totul să pară o sinucidere”, a spus o voce de femeie din telefon, potrivit BBC.
„România nu e vitală pentru SUA”.
Deși nu este „vitală” în actualul context global, România este, însă, „relevantă” și putem vedea asta prin prezența scutului de la Deveselui sau solicitarea de a contribui la eforturile din Iran prin găzduirea unor trupe și echipamente, spune Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă, într-un interviu pentru TVR Internațional.
Secret total asupra exporturilor militare către Ucraina.
Trimitem afară produse care încorporează un grad redus de tehnologie. Exporturile de arme ale României, pe tobogan și în 2025. Suntem al doilea exportator de arme în Ucraina
O dronă sa prăbușit pe un câmp agricol din Suceava.
Pentru moment nu sunt informații dacă drona este o militară, o supraveghere sau de contrabandă, relatează TVR Info. Potrivit publicației locale Monitorul de Suceava, drona nu are încărcătură explozivă. „În urma verificărilor efectuate, sa stabilit că drona nu prezintă elemente de interes pirotehnic”, a precizat Poliția Română.
Oana Țoiu, despre ultimele incidente cu drone: Dovezi foarte clare că aparțin Rusiei
Producția de petrol a României scade în plină criză energetică, iar dependența de importuri crește.
Producția de petrol a României continuă să scadă, un fenomen început încă din anii ’90, iar această tendință descendentă se menține și în 2026 și va continua și în 2027. În prezent, cantitatea de țiței extrasă pe plan intern acoperă o proporție tot mai mică din consumul național, determinând o creștere a dependenței de importuri, în special din Kazahstan.
Ministrul educației, Mihai Dimian: „Nu este normal ca o muncă necalificată în Vest să fie mai bine plătită decât una calificată în România”
Mihai Dimian, ministrul educației, a declarat pentru Libertatea că părinții ar trebui să fie mult mai implicați în educația copiilor, să nu se bazeze doar pe profesori. „Pentru că în România valoarea educației s-a deteriorat și trebuie să-i reaprindem flacăra”, le-a transmis oficialul în contextul examenelor naționale din vară.
De Ziua Internațională a Libertății Presei, sindicatele din media cer reguli clare și finanțare stabilă
Organizația atrage atenția că este nevoie de un sistem coerent și predictibil de finanțare, care să protejeze atât independența editorială, cât și condițiile de muncă ale jurnaliștilor Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia solicită autorităților române, cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, să trateze mass-media ca pe un sector strategic și […]
Vreți să vă inervați foarte tare? Pentru asta nu trebuie să căscați gura la criză economică, energetică și politică.
Am făcut o scurtă escapadă în weekendul prelungit de sărbătoarea muncitorească – am mers la Timișoara și Lugoj. Lugoj este orașul (fost) muncitoresc unde am făcut trei ani de ”Coriolan Brediceanu” și, așa cum era pe atunci, am făcut practică de muncă la fabricile, uzinele și combinatele la care era arondat liceul. Astfel că am dus frunze de dud pentru viermii de la fabrica Filatura de Mătase Naturală (înființată în 1904), am cărat ciment la fabrica Mondiala (înființată în 1894) și am tropăit pe macarale și pasarele la fabrica IURT (înființată în 1976).
Nu vă spun care mai e în viață sau nu, puteți afla și singuri dacă întrebați Chat GPT.
Când confunzi mierea cu rahatul
Un partid sau alianță de partide depune liste electorale cu gândul să obțină o majoritate de 66% în viitorul parlament. Cu un astfel de grup în legislativ, partidul sau alianța de partide câștigătoare ar putea face minuni pentru țara respectivă. Chiar și să modifice constituția, să facă reforme, să schimbe ce trebuie schimbat și nu…
