Anton Kovacs June 14, 2020

 

 

Tipic.

Studentul are examen, de exemplu peste 6 luni.

6 luni e mult, așa că nu are rost să ne facem probleme.

Trece o lună, trec două, trec 5.

Studentul nostru începe să devină ușor neliniștit, ar trebui să fac ceva cu examenul ăla.

Își ia cărțile, le pune mai aproape, după care obosește.

Mai am timp, își spune. După care face o pauză până a doua zi.

A două zi începe să calculeze, dacă citesc 10 de pagini pe zi, în fond 10 pagini e o nimica toată, pe citești în troleibuz în drum spre casă, am timp să citesc tot cursul până în ziua examenului. Deci nu trebuie să mă agit chiar atât de tare.

Cu o zi înainte de examen, nu are chef să facă nimic, e nervos, ar vrea să meargă la o terasă, dar are de învățat.

Oricum pleacă la terasă, ce sunt 100 de pagini, jumătate de carte din aceea mică, polițistă.

Seara se pune și își face o fițuică după care se culcă, să fie odihnit la marele examen.

Așa au făcut și oamenii ăștia cu Capitala Culturală Europeană 2021.

Trebuiau să facă niște palate ale culturii, să renoveze întreg centrul orașului, să-și schimbe chiloții și ciorapii, că vin o mulțime de musafiri și nu e frumos să-i vadă cu ciorapii găuriți.

Nu au făcut nimic.

La un moment dat au ajuns la concluzia că în loc să facă un palat o să măture în una din halele alea de la tramvaie și o să o boteze Multiplexity, așa că au organizat un concurs despre transformarea căcatului în bici, oferind 3 milioane de lei pentru  o idee pe care bunul simț ne spune că ar fi trebuit să o aibă cei care încasează lună de lună o căruță de bani fără să se vadă vreun rezultat palpabil în afară de vorbe și niște hârtii.

Nu o să se facă nici în 2022 și nici în 2023 nimic, poate boierii care locuiesc pe Corso o să-și mai repare tencuiala de pe clădiri, poate o să golească cineva de gunoaie hala aia de la tramvaie, înțeleg că Norvegia ne reabilitează turnul ăla de apă de lângă Bega, că pe celălalt nu-l vrea nimeni, ungurii ne repară și ei cinematograful Arta, francezii cinematograful Studio, așa că noi nici nu prea mai avem mare lucru de făcut.

O să se mai organizeze în Parcul Rozelor un festival al găluștelor cu prune unde o să se mănânce hamsii și o să se bea bere Timișoreana și cred că asta va fi toată cultura de care va beneficia Europa în schimbul banilor cheltuiți.

***

Așa se întâmplă când sănătatea oamenilor devine o afacere.

Nu suntem nici noi departe, din fericire la noi mai plătește casa de sănătate, mai plătesc și ăia cărora le testăm medicamentele, mai plătește bolnavul sau rudele acestuia…

Se adună, iar cei din sistemul medical, de stat sau privat nu trăiesc  de loc rău din bănuții ăștia nu întotdeauna meritați, care vin din toate părțile.

Cine dorește să afle mai multe  despre cum funcționează sistemul de sănătate american poate să caute filmul Sicko, există pe YouTube o variantă subtitrată în limba română.

***

 

 

O să înceapă, nici o grijă.

Poate peste două luni, poate peste un an, poate nu o să fie o manifestare violentă, ca în alte părți, ci una care va schimba lucrurile cu binișorul, ca atunci când au venit comuniștii la putere, dar sigur o să înceapă.

 

***

 

Și ăștia au obsesii cu guvernul paralel, ca și ai noștri.

Există în România părerea aproape unanimă că ăștia rozalii ai noștri au legături cu puterea din Rusia.

Și eu cred că există o legătură, dar am impresia că aceasta este între oligarhii noștri și oligarhii lor.

Ceea ce e cu totul altceva.

***

Păduri mici și dense răsar în jurul Europei ca parte a unei mișcări care vizează restabilirea biodiversității și combaterea crizei climatice.

Adesea așezate în curțile școlare sau alături de drumuri, pădurile pot fi la fel de mici ca un teren de tenis. Se bazează pe activitatea botanistului japonez Akira Miyawaki, care a plantat peste 1.000 de astfel de păduri în Japonia, Malaezia și în alte părți.

Avocații metodei spun că pădurile în miniatură cresc de 10 ori mai repede și devin de 30 de ori mai dense și de 100 de ori mai multe biodiversități decât cele plantate prin metode convenționale. Acest rezultat este obținut prin plantarea puieților apropiați, trei pe metru pătrat, folosind soiuri native adaptate condițiilor locale. O mare varietate de specii – în mod ideal 30 sau mai multe – sunt plantate pentru a recrea straturile unei păduri naturale.

Oamenii de știință spun că astfel de ecosisteme sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, estimând că pădurile naturale pot stoca de 40 de ori mai mult carbon decât plantațiile cu o singură specie. Pădurile Miyawaki sunt proiectate să regenereze pământul în mult mai puțin timp decât cei 70 de ani în care durează o pădure pentru a se recupera singuri

Aici, în Timișoara, încă avem câteva astfel de micropăduri.

În poza de jos se poate vedea un exemplu, iar în prim plan, chiar la marginea trotuarului, se pot vedea copacii (copacul), plantați de către primăria Timișoara în urmă cu câțiva ani, astfel că e simplu să facem și o comparație între ce ar fi trebuit să facă primăria și ce s-a făcut în realitate, între copacii pe care-i taie primăria și cei pe care îi plantează.

Totul este să nu fim cretini și să nu le distrugem, transformându-le în terenuri utile pentru investiții imobiliare, așa cum se întâmplă mult prea des, sau încercând să le aranjăm ca pe răzoarele de ceapă.

 

Citește și:  Revista presei 08.08.2020

***

 

Cine ar fi crezut Smile

Mi-a spus cineva că îi critic prea mult pe tinerii de azi și în felul ăsta îmi atrag antipatii.

Așa că nu mai spun nimic despre ei, dar să nu credeți că ăștia de la noi sunt mult mai buni decât skaterii ăia care le spală în aceste zile picioarele negrilor.

Nici nu putem să ne așteptăm la altceva, majoritatea lor sunt copiii celor care l-au votat pe Iliescu în mai ‘90 și care le-au pupat mâinile minerilor câteva zile mai târziu.

 

 

***

Acum sunt 538.

Dar peste câțiva ani, nu foarte mulți, vor fi aproximativ 46000.

46000 de sateliți care se vor învârti în jurul pământului.

Încercați să numărați până la 46000.

Probabil peste 5 ani, când vom avea telefoane de generația 6 sau 7 nu ne vom mai conecta la un releu al RDS, sau Orange, sau Vodafone, ci direct la un satelit Starlink.

Elon Musk nu a inventat nici sateliții, nici mașinile electrice, nici zborul în cosmos.

Acestea au fost inventate înainte ca el să se fi născut.

Dar marele său merit este că a făcut toate aceste lucruri accesibile omului de rând care nu este nici miliardar, nici specialist în telecomunicații, nici astronom.

Așa cum Bill Gates ne-a oferit posibilitatea să accesăm un computer indiferent cât de idioți suntem, așa cum Linus Torwalds ne-a băgat acest computer în buzunar, iar datorită sistemului său de operare putem și să accesăm informația din alte computere prin intermediul serverelor care folosesc Linux, așa cum Sergey Brin și Larry Page  ne-au oferit posibilitatea de a accesa, gratuit, orice informație existentă, așa și Elon Musk ne oferă accesul la o mașină electrică, la un satelit și în curând la primul zbor pe altă planetă.

 

***

Nu este chiar o noutate, eu știu despre această știre de aproximativ o lună.

Dar este o știre mai mult decât interesantă, mai ales dacă ținem cont de atitudinea guvernului german care a încercat să bâlbâie ceva în legătură cu acest subiect, iar acum se comportă de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic:

Un raport ajuns în media din interiorul ministerului de interne german spune că pandemia de coronavirus este o alarmă falsă.

Cel mai mare propagator de ştiri false şi confuzie ar fi Statele Unite spun autorii raportului. 

 

O analiză a raportului din știrea de mai sus poate fi găsită aici:

 

***

 

 

Domnu’ Trump, nu băga armata peste oamenii ăia pentru că istoria te va reține ca pe un fel de Hitler.

Astăzi e duminică, lasă-i să se mai joace puțin, la un moment dat li se face foame, după două zile începe să miroase urât acolo, în “zonele ocupate”, le mai trimit și ăia de la job un SMS că dacă nu se prezintă urgent la locul de muncă li se desface contractul de muncă…

Într-o săptămână problema se va fi rezolvat de la sine.

Leave a comment.

Your email address will not be published. Required fields are marked*