Probabil că cea mai importantă știre din ultimele 24 de ore este lansarea lui Bard, chatbotul mai inteligent decât mulți dintre noi al Google.
Mi-am petrecut ieri câteva minute, hai să spunem zeci de minute, jucându-mă cu el, am discutat politică, i-am spus să-mi facă prognoza meteo pentru astăzi, l-am întrebat dacă colaborează cu alți chatboți, mai târziu am verificat dacă știe contabilitate și am constatat că știe, contabilitate de-a noastră, românească, l-am întrebat dacă pe o factură trebuie scris că aceasta circulă fără ștampilă și semnătură și a spus că nu trebuie scrisă o prostie din asta pe facturi, lucru pe care mulți experți contabili din această țară nu-l știu, l-am pus să-mi facă un mic program în PHP, el mi l-a făcut în HTML dar rezultatul era același, chestii din astea.
Concluzia la care am ajuns este că dacă aș avea un copil, l-aș orienta spre o meserie care nu poate fi practicată de roboți sau de inteligenții ăștia. Să nu uităm că vor fi tot mai mulți, al chinezilor e deja în teste, Elon Musk conduce el personal o echipă care lucrează la dezvoltarea altuia, vor fi și alții.
Poate o meserie de viitor va fi cea de instalator, sau îngrijirea bătrânilor, medic, electician, chestii din astea.
Și am mai ajuns la o concluzie, probabil că acesta va fi ultimul concediu în Grecia al multora, la anul probabil că vor vinde limonadă pe una din terasele din Piața Unirii.
Doar că acolo e concurență mare, oamenii ăia care sunt acolo se mișcă repede, arată bine, știu să zâmbească și unii dintre ei sunt și deștepți. Și în ultimele zile am văzut pe acolo și o fată din Thailanda.
Într-un articol din Libertatea se pomenește despre o carte, “Istoria românilor prin călători”, a lui Nicolae Iorga. Dacă vă place istoria, eu zic să căutați și să citiți cartea asta, e foarte rară, nu numai că este interesantă, dar acolo o să aflați că practic tot ce ați învățat despre Țările Române între secolele al II-lea și al XIV-lea au fost povești.
Pur și simplu oamenii ăia nu scriau, așa că nu avea ce să rămână pentru posteritate. Și nici alții nu au scris despre ei pentru că pe atunci scrisul era ceva rar și nu merita să-l risipești pe subiecte atât de puțin importante.
De fapt nici măcar nu știm ce limbă se vorbea pe atunci în ținuturile acelea de peste Carpați, cum te uiți de la noi, din lumea civilizată unde erau școli în care se învăța latina cu vreo 800 de ani înainte ca alții să aibă o țară.
***
Gigantul american Google lansează Bard, chatbotul conversațional bazat pe AI, și în România
Gigantul american Google lansează Bard, chatbotul conversațional bazat pe AI, și în România. Bard, un rival pentru ChatGPT este gratuit, și răspunde și în limba română.
Cursa Spaţială ia amploare. China vrea să trimită astronauți pe Luna pana în 2030
Oficialii chinezi au dezvăluit miercuri, 12 iulie, noi detalii despre planurile lor pentru o misiune lunară cu echipaj uman, pe măsură ce China încearcă să devină a doua națiune care trimite oameni pe Lună.
“Tocmai le-am primit, nu le-am folosit încă, dar ele pot schimba radical câmpul de luptă” , a declarat joi generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskyi, comandantul Forțelor Tavria, într-un interviu acordat CNN. Același anunț a fost făcut și de un purtător de cuvânt al Armatei Ucrainene, în această anunț după amiază: „Munițiile cu dispersie se află acum în posesia noastră”.
Unul dintre subiectele primite de cadrele didactice aspirante la statutul de profesor titular a avut următorul enunț: «Elaborați, în trei – cinci pagini, o sinteză referitoare la evoluția spațiului intra- și extracarpatic în secolele al II-lea – al XIV-lea».
Mai mulți candidați s-au plâns ulterior de inexistența „materiei prime” pentru conceperea unei teze cu un astfel de subiect.
Lingvistul Dan Alexe face o critică elaborată, estimând că membrii comisiei de unde au venit subiectele de examen ar încerca să revitalizeze curentul naționalist care a dominat istoria rescrisă și falsificată în timpul regimului comunist.
„Este vorba, desigur, despre «spațiul mioritic», «continuitate», „spațiul românesc” etc… Doar că despre sec. II-XIV în «spațiul mioritic» se știe mai puțin decât despre natura găurilor negre. Iată așadar o idee mega-tâmpită.
Cum să ceri unor viitori profesori să scrie despre ceva care nu există și nu e atestat? Se revine astfel la manevrele de deturnare, falsificare, invenție pioasă și la creațiile literare manipulatoare în sens naționalist, precum o făcea Nicola Iorga în “Istoria românilor prin călători”.
Subiectul absurd de la concursul național pentru ocuparea catedrelor vacante. „Cum să ceri unor viitori profesori să scrie despre ceva care nu există?”
Dar măcar Iorga recunoștea:
“Călătoriile în pământul românesc încep abia la sfârșitul veacului al XIV-lea. /…/ Cauza este că marile drumuri de comunicații cu Răsăritul și cu Sud-Estull european nu treceau prin părțile noastre. Erau doar două drumuri mari către Răsărit: unul trecea la nord de Moldova de mai târziu, prin părțile Galiției. /…/ Un alt drum, care ducea către peninsula balcanică, trecea prin Ungaria, străbătând-o în diagonală. Drumul acesta era obișnuit și în vremea bizantinilor: el ajungea în părțile Belgradului. /…/ În felul acesta, noi eram cuprinși, ca o regiune fără rost pentru cultură, în triunghiul care se făcea între aceste două linii de drumuri. Iată de ce n-au trecut călători prin părțile noastre înainte de 1389.”
Carevasăzică nu există nicio singură mărturie scrisă între retragerea romană (271) și jurnalului unor pelerini nemți întorși de la Ierusalim (1389), dar aspiranților profesori de azi li se cere la examen să scrie «o sinteză referitoare la evoluția spațiului intra- și extracarpatic în secolele al II-lea – al XIV-lea».
Istoria predată în învățământul românesc seamănă în continuare cu cea din «Narnia» și «Stăpânul inelelor»!”, scrie Dan Alexe
Ministrul muncii, Marius Budăi, și-a dat demisia
Ministrul muncii, Marius Budăi, și-a dat demisia din funcție, astăzi, după cum i-au precizat surse guvernamentale redactorului RRA Andrei Řerban. Este de așteptat ca premierul Marcel Ciolacu să ofere detalii privind situația Ministerului Muncii la începutul ședinței guvernului acestei oră. Demisia vine în contextul scandalului provocat de situația unor cămine […]
Joi, 20 iulie, de Ziua Energeticianului, timişorenii vor putea vizita Nodul Hidro din cartierul Fabric, inaugurat acum peste 110 de ani. Cei de la Colterm inainte de amenaja inclusiv o zona pentru copii.
Singurul hotel de 5 stele din Timisoara, inaugurat in 2018, investitie de peste sase milioane de euro a omului de afaceri Liviu Peter, a ajuns in centrul unui scandal explosive, care-i are ca protagonisti pe fostul sef al Politiei Rutiere Timisoara, comisarul Marius. Poenaru, si omul de afaceri bucovinean Dan Pintilie, patronul firmei “Fire Show” Sacalaz, cel mai important importator si distribuitor de artificii din Romania.
Focurile de artificii care au loc aproape in fiecare sfarsit de saptamana, la nuntile care se organizeaza in salile de ceremonii ale hotelului Tresor, i-au la disperare pe locuitorii adusi din zona.
”Monoloagele solitudinii”, cel mai nou spectacol la Compania de teatru Arte-Factum
La 83 de ani, actrița Fall Ilona, o puternică, admirabilă prezență pe scena timișoreană, de peste 50 de ani vedetă incontestabilă a teatrului maghiar, debutează în teatrul independent, în premiera ”Monoloagele solitudinii”, cel mai nou spectacol la Company de teatru Arte – Fact. Creație a regizorului levente kocsárdi, spectacolul este o distopie teatra -ală desper singurăte, o ”colecție de singurătăți” care, ca o lentilă concavă, expune, prin câteva fascicule de via-, fragment de isorii personals, and fenomen global acut. Premiera spectacolului va avea loc sâmbătă, 22 iulie 2023, de la ora 20:00, în Studioul Franciscan (Timișoara, str. E. Ungureanu nr.1). Evenimentul se desfășoară în cadrul stagiunii independente Nocturnalii inside 2023, project finanțat prin Programul cultural național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023.
A fost redeschis Căminul pentru persoane fără adăpost al Fundației Timișoara ’89
Prefectura Timiș anunță că joi, 13 iulie, Centrul de găzduire temporară a persoanelor adulte fără adăpost al Fundației Timișoara ’89 a fost redeschis.
”În urmație solicitării făcute de către fundație sau echipă din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului coordonată de Comisarul Șef Alin Gubandru sa deplasat la locație. Astfel, după verificare, au fost dispuse imediat: a fost ridicată măsura opririi temporare a prestării serviciilor; sa dispus o măsură de remediere în termen de 15 zile pentru două camere care erau în curs de renovare”, a declarat Mihai Ritivoiu, prefectul de Timiș.
Ce facem astăzi, 14 iulie 2023, la Timișoara?
Vineri, 14 iulie, sunteți așteptați la ateliere, tururi ghidate gratuite în oraș, spectacol și chiar un picnic în aer liber. Librăria Cartea de Nisip are o acțiune prin care poti lua o carte în mod gratuit. De asemenea, La Castelul Huniade începe Festivalul Medieval, iar Spike vine la Fratelli.
