România a fost raportată ca având, în 2022, cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană. Această afirmație este, în cel mai bun caz, discutabilă, iar în cel mai rău caz, complet eronată.
Pentru a înțalege de ce, trebuie să privim mecanismele prin care TVA-ul este colectat și raportat în prezent.
Orice factură de cumpărare sau vânzare este raportată automat către ANAF prin sistemele electronice implementate.
În momentul raportării, se face o comparație automatizată între ce a declarat fiecare firmă ca fiind cumpărat și ce au declarat alte firme ca fiind vândut. Discrepanțele sunt rapid identificate, ceea ce face evaziunea fiscală de proporții extrem de dificilă.
De asemenea, este important de subliniat că orice firmă are tot interesul să-și raporteze achizițiile. Neintroducerea unei facturi de achiziție în sistem ar însemna pierderea dreptului de deducere a TVA-ului aferent, ceea ce ar crește artificial costurile firmei.
Cu alte cuvinte, dacă firma X nu declară o factură de la firma Y, firma X ajunge să plătească TVA din propriul buzunar, ceea ce nu este deloc în avantajul său.
E adevărat că în 2022 sistemul e-Factura nu era implementat pentru toate firmele, dar există de mulți ani Declarația 394, care funcționează într-un mod identic și care oferă deja un control foarte strict asupra tranzacțiilor. Vorbim de precizii cu 2 zecimale. Aceasta asigură că orice factură emisă este raportată la ANAF și comparată cu declarațiile partenerilor comerciali.
Mai mult, pentru vânzările către populație, unde nu se emit facturi pentru fiecare tranzacție, toate sumele trec prin casele de marcat, iar datele sunt transmise automat la ANAF.
Evident, pot exista excepții, comercianți en-detail care nu marchează toate vânzările (asta nu se poate întâmpla atunci când încasările se fac cu cardul), mici erori umane sau chiar tentative de fraudă punctuală, dar acestea nu pot explica un deficit de 30% din totalul TVA-ului, vorbim totuși despre sume de zeci de miliarde.
Este absurd să presupunem că o treime din TVA-ul datorat dispare pur și simplu din economie, fără ca ANAF să poată identifica nimic.
De aceea, probabil, acest așa-zis „deficit” de încasare a TVA nu este un rezultat al unor fraude masive sau al unei administrații fiscale ineficiente, ci o problemă de metodologie de calcul.
Asemenea rapoarte se bazează pe prognoze mai mult sau mai puțin fanteziste stabilite de cei care fac bugetul pentru anul următor.
Ei estimează că TVA-ul colectat ar trebui să fie de o anumită valoare, bazându-se pe previziuni economice.
Este ca și cum rudele mele și-ar face astăzi cumpărături bazându-se pe banii pe care îi vor primi în dar de la mine diseară, după ce câștig premiul cel mare la loto.
Atunci când realitatea nu se aliniază acestor previziuni, se consideră că există un „deficit”.
Cu alte cuvinte, încasările reale sunt comparate nu cu ce ar trebui să fie colectat conform unei analize concrete a vânzărilor, ci cu niște așteptări subiective, uneori complet rupte de realitatea economică.
De fapt singurul deficit este cel de competență al celor care ne conduc țara.
*
Uniunea Europeană a transmis un avertisment ferm după discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că orice negociere de pace nu poate avea loc fără participarea sa. Oficialii europeni insistă asupra faptului că UE trebuie să fie un actor principal în acest proces, invocând atât interesele sale directe în stabilitatea regiunii, cât și angajamentele asumate față de Ucraina.
Cu toate acestea, realitatea diplomatică arată că influența UE în acest conflict s-a diminuat considerabil, iar poziția sa nu mai este luată în serios de marile puteri implicate.
Liderii europeni s-au remarcat printr-o gestionare lipsită de viziune și coerență, oscilând între declarații agresive și lipsa unor acțiuni concrete eficiente.
Chiar și din perspectiva unui calcul pragmatic al propriului interes, politicile adoptate s-au dovedit de multe ori contraproductive, generând mai degrabă confuzie decât soluții viabile.
În acest context, nu este surprinzător faptul că discuțiile majore privind o posibilă soluționare a conflictului se poartă fără implicarea UE. Atât Washingtonul, cât și Moscova par să fi ajuns la concluzia că negocierile ar fi mai eficiente dacă ar evita birocrația europeană și diviziunile interne ale blocului comunitar.
*
Domnul Băsescu susține că „desecretizarea notelor serviciilor secrete a fost o mare greșeală, deoarece acestea nu aveau nicio valoare probatorie.” Această afirmație, însă, ratează esențialul.
Problema nu a fost actul în sine al desecretizării, ci faptul că nimeni nu a explicat clar, ferm și repetat că aceste note nu conțin probe.
În absența unei astfel de clarificări, documentele desecretizate au fost interpretate greșit sau manipulate mediatic pentru a servi diverse interese. Publicul larg, nefiind familiarizat cu modul în care funcționează serviciile secrete, a fost lăsat să creadă că aceste note sunt dovezi indubitabile, când, în realitate, ele sunt simple rapoarte interne, adesea bazate pe informații neverificate sau incomplete.
*
Sistemul informatic al celor de la Sănătate nu a funcționat niciodată cum trebuie.
De mai bine de o săptămână, sistemele ANAF sunt aproape complet nefuncționale, iar oamenii au ajuns să se trezească la 3 dimineața doar ca să vadă dacă-și pot încărca facturile.
Ieri, totul s-a blocat complet.
Acesta este rezultatul cheltuirii unor sume colosale pentru așa-zisa „informatizare” a României.
Dacă mergem în ritmul ăsta, peste 10 ani, într-un colț de pagină al unui atlas geografic despre Europa, un asterisc va indica o notă de subsol:
„În Europa a existat cândva, timp de 100 de ani, o țară numită România.”
***
BREAKING Trump a discutat la telefon cu Putin / „Am convenit să lucrăm împreună, foarte strâns, inclusiv să ne vizităm reciproc. Am convenit ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile și vom începe prin a-l suna pe președintele Ucrainei” / Am discutat despre „marele beneficiu pe care îl vom avea într-o zi lucrând împreună”

După discuţia cu Putin, Trump a vorbit şi cu Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut miercuri o convorbire telefonică cu omologul său american Donald Trump, a anunțat președinția ucraineană, la scurt timp după ce liderul de la Casa Albă a anunțat că tocmai a…
UE avertizează după discuția Trump-Putin: Negocierile de pace privind Ucraina nu trebuie să excludă Kievul și nici Europa

Negocierile cu mize mari, care pot decide viitorul Europei de Est, trebuie să includă Ucraina, au avertizat miercuri diplomați europeni de top, după ce președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin au convenit…
Secretarul american al Apărării declară că SUA nu văd ca “realizabilă” nici aderarea Ucrainei la NATO, nici reîntregirea acesteia în granițele de dinainte de 2014. În același timp, precizează că SUA nu mai pot prioritiza securitatea Europei, din cauza tensiunilor din Asia.

În declarațiile sale, Peter Hegseth a subliniat că războiul din Ucraina trebuie să ia sfârșit, însă a atras atenția că este “nerealistă” ideea ca Ucraina să revină la granițele sale din 2014, când controla în integralitate regiunile Herson, Zaporijie, Donețk și Luhansk, dar și peninsula Crimeea: “Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”.
Cine este rusul eliberat de Washington la schimb pentru americanul Marc Fogel
Washingtonul a acceptat eliberarea rusului Aleksandr Vinnik în schimbul americanului Marc Fogel, care s-a aflat în închisoare în Rusia, dar a fost eliberat şi a revenit în Statele Unite marţi, a afirmat un responsabil american, sub rezerva anonimatului.
Ungaria plătește cea de-a 13-a pensie

Băsescu, despre notele serviciilor privind alegerile: „Desecretizarea a fost o mare greșeală a CSAT, nu aveau nicio valoare probatorie”

Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat, la Digi24, că desecretizarea de către CSAT a notelor redactate de serviciile de informații privind interferențele de la alegerile prezidențiale a fost o eroare întrucât acele note erau doar…
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE în 2022, 30,6%
România a înregistrat în 2022 cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană (UE), pierzând 30,6% din veniturile aferente acestei taxe, dar acest procent este cu 4,2% mai mic față de 2021, conform unei analize realizate de o companie de consultanță fiscală.
La finalul anului 2024, Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) pentru anul 2022. La nivelul UE, gradul de colectare a scăzut cu aproximativ 0,4%, deficitul crescând de la 6,6% în 2021 la 7% în 2022, se arată într-un comunicat transmis de Forvis Mazars.
Sistemul medical care emite reţete compensate şi gratuite este nefuncţional. Timpi mari de aşteptare în cabinete şi farmacii
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) folosit în sistemul medical nu funcţionează din nou, iar medicii reclamă afectarea serviciilor oferite pacienţilor şi timpi mari de aşteptare în cabinete şi farmacii.
Numărul de telefon la care timișorenii pot programa ridicarea gratuită a hainelor uzate
Inițiativa privind ridicarea deșeurilor textile direct de la domiciliul timișorenilor a fost aprobată în consiliul local. Cu această ocazie, reprezentanții primăriei au anunțat și numărul de telefon la care se pot face programările.
Ce facem astăzi, 13 februarie 2025, în Timișoara?
Joi, 13 februarie, puteți participa la ateliere, să mergeți la film sau la petreceri cu tematică în oraș.
Chiar dacă n-ai primit e-factura prin SPV, tranzacția trebuie înregistrată în contabilitate. Cum procedezi?
Otranzacție trebuie înregistrată în contabilitate chiar dacă lipsește factura electronică aferentă din Spațiul Privat Virtual (SPV), atrage atenția fiscalistul Cristian Rapcencu. Astfel, acesta a explicat cum ar putea să procedeze contribuabilii care n-au primit factura originală prin sistemul e-Factura.