Dacă nu ar fi fost prilejul aniversării a trei ani de când ființează Clinica ReCentre, materialul acesta ar fi arătat drept unul publicitar și atât. Pentru că deseori uităm că poate exista presă și dincolo de distrugere, de negativ. Așa că am folosit prilejul acestei aniversări a unei clinici „mai altfel” pentru a scrie despre niște oameni care-mi sunt dragi și în care am încredere (adică forma cea mai ciudată de scris, pentru că ai cu o mie de precauții în plus, când acesta este contextul).
Dar adevărul e că am văzut clinica asta crescând din temelii, am asistat la eforturile de a se ajunge la forma cea mai bună de a se grupa și servicii care să ajute la re-echilibrarea oamenilor dar și de a se oferi in spațiu plăcut, în care să intri cu drag. Iar un lucru care ajunge să stea în picioare și după trei ani, și continuă a se șlefui și a-și căuta mai-binele e un lucru despre care e util să se vorbească.
Am discutat, în weekendul trecut, în timpul aniversării ReCentre (unde am și asistat la câteva dintre atelierele oferite vizitatorilor și apropiaților clinicii) cu psihologul dr. Andreea Ionescu care, alături de soțul ei, prof. univ. dr. Florin Lobonț, au venit cu această idee pentru timișoreni și, deși Florin e filosof, au luat ideea la ciocane și au dus-o și la realizare.
Uneori când treci din lumea ideilor spre cea practică, dai și de furtuni, și de oameni care profită de naivitatea și de curățenia ta, și de lipsa de spațiu de care are nevoie orice mlădiță pentru a se ridica spre soare. I-am văzut pe Andreeaq și pe Florin nu doar răzbind, ci și adunându-și în jur o echipă care, cu ocazia acestei aniversări, s-a prezentat cald, neforțat, simțindu-se că fiecare a dorit să participe cu cine și ce e el pentru ca totul să fie cât mai bine.
*
– ReCentre la trei ani, prilej de întrebări și răspunsuri pentru ca timișorenii să vă cunoască mai bine, și de gânduri pe marginea serviciilor pe care le oferiți. Vorbim de o clinică de o anumită complexitate, cu cabinete de mai multe specializări și de o echipă a cărei muncă duce spre, din titlu, o re-centrare. Ce înseamnă acest lucru, pornit, să o spunem de la început, sub semnul psihologiei?
– Din perspectivă psihologică, și cred că nu numai, sănătatea echivalează cu echilibrul, centrarea, starea de bine interoară și în relații. Dacă, dintr-un motiv sau altul, extern nouă sau din interior, ne des-centrăm, ne dez-echilibrăm emoțional, cognitiv sau relațional, psihoterapia ne oferă un bun prilej de re-conectare la sine și la ceea ce ne aduce echilibru în viață și, în final, stare de bine. Vorbim aici despre regăsrirea echilibrului interior și al celui relațional, cu bucurie și ușurință în a ne purta pe noi înșine prin sarcinile zilnice și alături de cei dragi.
– Spune-ne despre felul în care ați împărțit voi pe felii ”re-centrarea”, și cu ce vin colegii cu care lucrezi.
– Conceptul care stă la baza organizării serviciilor în clinică este unul desprins din teoriile și practicile care abordează sănătatea integrativ, holistic, ca un sistem compus din mental, corporal și spiritual. Sunt dimensiuni indiscutabile ale ființei noastre complexe, iar des-centrarea, ignorarea sau tulbrările care afectează una dintre aceste laturi ale noastre, ar echivala cu pierderea stării de sănătate și implicit cu suferința.
Deși Clinica ReCentre aduce în prim plan experiența unei echipe largi de psihoterapeuți și psihologi clinicieni foarte bine pregătiți și certificați, noi suntem conștienți că experiențele noastre emoționale intense sau chiar traumele noastre sunt stocate și impactează și nivelul corporal.
Astfel, o altă „felie”, așa cum ai spus tu, de servicii oferite de noi se adresează nivelului corporal. Avem nevoie să susținem și corpul când lucrăm emoțional și cognitiv, și de aceea avem în echipă nutriționiști, psihiatri, dar și specialiști în tehnici corporale complementare, care să faciliteze eliberarea somato-emoțională: reflexoterapie, osteopatie, terapie craniosacrală, terapie Bowen și altele.
Nu în ultimul rând, deschiderea spre o dimensiune subtilă și profundă totodată este dovedită științific a completa tabloul în recuperarea și menținerea sănătății noastre emoționale, astfel căoferim totodată și servicii precum meditația mindfulness sau heartfulness, yoga terapeutică, consiliere filosofică și nu numai.
– O întrebare mai grea, și pe care cred că aș vrea s-o pun fiecărui psiholog în care văd mai mult decât rutina obținerii unor bănuți prin meseria aleasă. Cum crezi că trebuie să fie un psiholog care să poată conduce o terapie cu clientul său? Mă interesează complexitatea. Noi am vorbit mai multe despre asta, la Ziua Porților Deschise, dar încerc să rezum: vă ajung uneltele învățate în facultate și la cursurile de perfecționare, sau trebuie să aveți și o anume complexitate, care măcar s-o egaleze pe cea a clientului?
– Desigur că formarea de specialitate și cursurile din facultate sunt extrem de impotante pentru lucrul de calitate ca psihoterapeut, dar ceea ce cred că face diferența în munca noastră este și capacitatea aceasta de conectare emoțională, de conținere blandă și fermă a emoțiilor și experiențelor omului din fața ta, de a sta cu tot ceea ce aduce celălalt. Nu cred că este nevoie de o complexitate, în sensul unui bagaj extrem de cunoștințe din diverse domenii, pentru a purta discuții complexe cu omul din fața ta, pentru că în terapie nu este vorba atât despre un spectacol al minții, despre întâlnirea dintre două lumi de informații, ci este mult mai mult despre a avea capacitatea să stai cu experiența cognitivă și emoțională a celuilalt, a pune întrebări de reflectare, de creare a unui spațiu comun de trăire, care repară experiențele relaționale primare din familie, dacă acest lucru nu s-a întâmplat așa acolo.
Avem nevoie de un „celălalt” martor al durerii și experienței noastre pentru a ne regla emoțional și a fi capabili, mai apoi, să facem încet și singuri acest lucru. Iar psihoterapia este foarte mult despre repararea aceasta la nivel psihoafectiv.
– Cabinete și chiar clinici cu psihologi mai există în oraș. Ce ai zice că vă individualizează, pe lângă spațiul foarte plăcut pe care l-ați amenajat?
– Mulțumim pentru aprecierea căldurii și a armoniei pe care am încercat să le creăm încă de la nivelul fizic, al locului în care pășesc oamenii în clinică, pentru a oferi o experiență complexă multisenzorială care să atingă profund simțurile. Da, cabinete și clinici cu psihologi mai există în oraș, dar ceea ce ne individualizează, după cunoștințele noastre, este faptul că doar aici putem găsi această abordare integrativă, holistică, cu toți specialiștii sub același acoperiș, cu alte cuvinte o echipă care să adreseze atât psihicul, cât și corporalul sau nivelul profund, spiritual, al aceluiași om care vine și solicită suport. Mentalitatea noastră, la nivel de societate, încă este în dezvoltare, în formare, pentru că vin multe cereri doar pentru psihoterapie sau doar pentru servicii corporale, dar mereu, după ce explicăm acest model complex, bazat pe știință și profund înrădăcinat în teoria atașamentului, vedem cum oamenii se deschid și doresc să „guste” și din celelalte servicii conexe, pentru redobândirea unei stări de bine profunde, stabile, durabile și extinsă la toate nivelurile. Într-un cuvânt, re-centrare.
– Eu vă cunosc pe voi, pe tine și pe prof. univ. dr. Florin Lobonț, împreună cu care ai deschis clinica aceasta, de ani de zile, din cauza activităților voastre la Universitatea de Vest Timișoara. Cunosc masteratul lui Florin de consiliere filosofică. Dar cred că e util pentru cititor să ne spui, eventual să ne spuneți amândoi, care e locul consilierii filosofice în re-centrarea pe care o propuneți și care ar fi diferența față de mai cunoscuta consiliere psihologică.
– Sunt unele persoane care au ca „poartă” de acces spre nivelul profund latura mentală, sau au preocupări extinse spre filosofie, și care solicită expres lucrul cu un consilier filosofic. Diferența față de consilierea psihologică ar fi exact introducera predominantă a acestor teme legate de valori, virtuți, aspecte cognitiv-motivaționale, spre deosebire de abordarea emoțional-relațională și cognitivă din consilierea psihologică.
Dincolo de un punct, cele două ajung să se identifice foarte mult, dar punctul de pornire este oarecum diferit, și răspunde mai mult structurii diferite a persoanei care solicită consilierea. După cum spuneam, după un anumit nivel al discuției, ambele ajung să țintească aspecte cognitive și emoționale, chiar în proporții diferite, pentru că avem nevoie de cogniție pentru a organiza materialul ideativ și de conștientizare a nivelului emoțional, pentru a asigura energia, „combustibilul” intern care să mobilizeze deciziile și conștientizările, spre a le transforma în acțiuni clare.
– Știi fără să spun eu că mulți români încă văd mersul la psiholog ca pe un „certificat de nebunie”. Mentalitățile se schimbă greu. Ce ai constatat tu, legat de eventuale schimbări în bine, în anii tăi de activitate?
– Clinica ReCentre există ca proiect local doar de trei ani, dar eu lucrez în cabinetul meu privat de psihoterapie de peste douăzeci de ani. Încă de la începutul activității mele am avut oameni minunați care au solicitat serviciile de psihoterapie. Ca și schimbări pe care le-am remarcat în acest timp au fost că dacă la început majoritatea solicitanților erau de 20-30 de ani, și cereau mult să lucreze pe relația cu propriii părinți, și mai apoi cu restul relațiilor în care erau implicați, în ultimii ani avem în terapie mulți copii și adolescenți aduși de părinții lor, oameni deschiși și conștienți, care au lucrat deja cu sine și care vor, de asemenea, ce este mai bun pentru copiii lor.
Cu alte cuvinte, am asistat în toți acești ani la „creșterea” unei generații de adulți „lucrați” și apariția unei alte generații de copii și tineri care au alte șanse relaționale și de sănătate emoțională. Vin în continuare și mulți adulți individuali, dar avem și mare deschidere spre lucrul în terapia de cuplu sau familială.
Aici poate te-aș contrazice puțin legat de stigmatul „nebuniei” pe care l-ar mai purta venirea la psihoterapie, deși sunt sigură că încă sunt multe persoane care gândesc și așa. Noi avem bucuria și privilegiul de a-i întâlni pe aceia care aleg conștient să se susțină profesionist pentru o stare de bine de altă profunzime, față de cei care aleg să rămână la nivelul superficial și plin de blocaje șau dureri închistate ale lui „fii puternic” sau „strânge din dinți și mergi înainte”.
– Cum ai simțit pulsul acestor două zile de weekend, când ați avut casa deschisă celor care au dorit să vă cunoască?
– A fost excelent, după mine. Au fost două zile pline de ateliere și mici demonstrații de terapii, oferite de colegii mei, iar oamenii din comunitate care ne-au trecut pragul ne-au dat feedback-uri foarte foarte bune, care ne-au încălzit sufletul și ne-au recompensat munca și efortul depuse.
– Ce crezi că e util să mai știe persoana care ar vrea să vă calce pragul pentru prima dată?
– Probabil că am clarificat deja care este cartea noastră de vizită și specificul integrativ, holistic, al serviciilor oferite în clinică. Pentru toți aceia care doresc să ne treacă pragul pentru psihoterapie sau servicii corporale, psihiatrie, nutriție sau ateliere diverse, doresc să transmit această invitație spre deschiderea de a experimenta suport pe toate cele trei paliere, psihologic, corporal și spiritual, pentru a crește net calitatea re-centrării și a stării de bine dobândite.
*
Pentru alte întrebări legate de activitatea Clinicii Recentre puteți accesa pagina https://recentre.ro/
Ramona Băluțescu
Foto: colecția ReCentre
