Papa Francisc, primul papă din America Latină, a murit subit în dimineața de luni a Paștelui, la 88 de ani, după ce a rostit ultima sa binecuvântare Urbi et Orbi. Mesajul său de milostivire, grija pentru săraci și pace au marcat un pontificat de 12 ani care a schimbat percepția asupra Bisericii Catolice.
Papa Francisc a murit subit după binecuvântarea de Paște
Papa Francisc, Jorge Mario Bergoglio, a murit în dimineața de luni a Paștelui, la scurt timp după ce a rostit binecuvântarea Urbi et Orbi din Loja Centrală a Bazilicii Sfântul Petru. Primul papă argentinian, ales în 2013, a lăsat în urmă un pontificat de 12 ani definit de milostivire, apropiere de oameni și apeluri pentru pace.
Moartea sa a venit ca un șoc, după ce în ziua de Paște a salutat mulțimea din piață, binecuvântând și interacționând cu credincioșii. În vârstă de 87 de ani, Papa a avut probleme de sănătate în ultimii ani, inclusiv operații în 2021 și 2023 și o internare pentru complicații respiratorii, dar a rămas activ, participând la peste 500 de audiențe generale și 47 de călătorii apostolice.
Milostivirea, inima mesajului său
„Dumnezeu iartă totul… Dacă Domnul nu ar ierta totul, lumea nu ar exista”, spunea o bătrână Papei Francisc, pe când era episcop auxiliar în Buenos Aires. Aceste cuvinte, amintite de el în primul său Angelus din 17 martie 2013, au devenit fundamentul pontificatului său.
Milostivirea a fost „aerul pe care îl respirăm”, după cum a descris-o Papa. El a pus acest mesaj în centrul învățăturilor sale, schimbând modul în care lumea vede Biserica Catolică. „Milostivirea lui Dumnezeu este eliberarea și fericirea noastră. Trăim pentru milostivire și nu ne permitem să fim fără ea”, a spus el.
A arătat o Biserică ce se apleacă spre cei răniți de păcat, mergând spre păcătos, așa cum Isus a făcut cu Zaheu în Ierihon. Într-o omilie din aprilie 2014, Papa explica: „Milostivirea este ca cerul: privim cerul, atâtea stele, dar când soarele răsare dimineața cu atâta lumină, stelele nu se mai văd. Așa este milostivirea lui Dumnezeu: o mare lumină de iubire, de tandrețe, pentru că Dumnezeu iartă nu cu un decret, ci cu o mângâiere.”
Un papă al oamenilor simpli
Papa Francisc a iubit să fie aproape de oameni. La audiențele generale de miercuri sau la Angelus-ul de duminică, saluta cu căldură mulțimile din Piața Sfântul Petru.
„Îi plăcea să fie cu oamenii, lua energie din ei și le oferea un zâmbet sau un cuvânt de încurajare”, notează Devin Watkins, jurnalist Vatican News.
În timpul pandemiei de Covid-19, când distanțarea fizică a izolat lumea, Papa a găsit căi noi de a fi aproape. În fiecare dimineață, la ora 6:00, celebra Liturghia în capela de la Casa Santa Marta, transmisă pe rețele sociale, radio și TV. Ruga pentru medici, profesori, prizonieri, aducând speranță milioanelor de oameni.
Pe 27 martie 2020, într-o Piață Sfântul Petru goală și ploioasă, a ținut Statio Orbis, binecuvântând lumea cu Sfântul Sacrament. „Am realizat că suntem în aceeași barcă, toți fragili și dezorientați, dar în același timp importanți și necesari, toți chemați să vâslim împreună”, a spus el atunci.
Reformele și premierele pontificatului
Papa Francisc a fost primul papă iezuit, primul din America Latină, primul care a ales numele Francisc și primul care a trăit în afara Palatului Apostolic, preferând Casa Santa Marta. A fost primul care a vizitat Irak, semnând un acord istoric cu liderul șiit Al-Sistani, și primul care a deschis o Poartă Sfântă a Jubileului în Bangui, Republica Centrafricană, în 2015.
A inițiat reforme majore: a creat un Consiliu al Cardinalilor pentru a guverna Biserica, a numit femei și laici în roluri de conducere în Curia Romană, a abolit secretul pontifical în cazurile de abuz sexual și a eliminat pedeapsa cu moartea din Catehismul Bisericii. În 2022, a publicat constituția apostolică Praedicate Evangelium, care a reformat Curia, punând accent pe evanghelizare.
A promovat rolul femeilor, numind-o pe sora Raffaella Petrini guvernator al Vaticanului și acordând drept de vot femeilor la Sinodul despre Sinodalitate. „Toți, toți, toți” a fost mottoul său pentru o Biserică deschisă, inclusiv pentru divorțați, recăsătoriți și persoanele LGBTQ+.
Călătorii și pace
Cu 47 de călătorii apostolice, Papa Francisc a vizitat locuri ca Lampedusa, unde a aruncat o coroană de flori în Mediterană pentru migranți, sau Irak, unde a mers în ciuda riscurilor de securitate. În 2019, a semnat Documentul pentru Fraternitate Umană în Abu Dhabi, un pas istoric pentru dialogul creștin-musulman.
A condamnat războiul, numindu-l „întotdeauna o înfrângere”. În peste 300 de apeluri, a cerut pace în Ucraina, Orientul Mijlociu și Africa. A consacrat Rusia și Ucraina Inimii Neprihănite a Mariei în 2022 și a plantat un măslin în Vatican cu liderii Israelului și Palestinei în 2014.
Testamentul său spiritual
În testamentul său din 29 iunie 2022, Papa Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Sfânta Maria Major, la Roma, un loc drag unde se ruga înainte și după fiecare călătorie.
„Doresc ca rămășițele mele pământești să odihnească – în așteptarea zilei Învierii – în Bazilica Papală Sfânta Maria Major”, a scris el. Mormântul său va fi simplu, cu inscripția „Franciscus”.
Un pontificat al speranței
Papa Francisc a condus Biserica într-o eră de provocări, de la pandemie la războaie și scandaluri. Prin enciclice ca Laudato si’ și Fratelli Tutti, a cerut protejarea planetei și fraternitate globală. A inițiat procese de schimbare care vor influența Biserica mult timp de acum înainte.
Moartea sa marchează sfârșitul unei ere, dar mesajul său de milostivire, pace și apropiere de cei marginalizați rămâne viu.
„Suferința care a marcat ultima parte a vieții mele o ofer Domnului, pentru pace în lume și pentru fraternitate între popoare”, a scris el în testament.
foto (c) Vatican News
