Negocierile de pace pentru Ucraina au intrat într-o nouă etapă la Berlin, unde SUA, Ucraina și liderii europeni discută garanții de securitate inspirate din NATO. Presa internațională scrie despre un posibil armistițiu, rolul-cheie al Germaniei, tensiuni între UE și SUA și o mobilizare accelerată a statelor de pe flancul estic, care văd Rusia drept principala amenințare.
Negocieri de pace la Berlin: ce se discută acum
Discuțiile despre un posibil acord de pace în Ucraina au dominat presa internațională, după negocierile desfășurate la Berlin între reprezentanți ai Ucrainei, Statelor Unite și lideri europeni, scrie Rador.
Potrivit Reuters, Statele Unite au propus Ucrainei garanții de securitate inspirate din Articolul 5 al NATO, într-o încercare de a debloca un acord final. Președintele american a transmis un mesaj optimist, afirmând că „suntem mai aproape de pace ca niciodată”, dar a admis că nu există încă un rezultat concret, deoarece „un acord privind cedările teritoriale a rămas evaziv”.
Europa discută o forță multinațională pentru Ucraina
Reuters notează și apariția unui consens între liderii europeni privind garanțiile de securitate.
„Liderii occidentali susțin crearea unei forțe multinaționale conduse de Europa, cu sprijin american, pentru a ajuta la reconstruirea forțelor ucrainene și pentru a asigura monitorizarea încetării focului, în contextul negocierilor de pace”.
În aceeași linie, The Guardian arată că liderii europeni sunt dispuși să conducă o coaliție de forță multinațională care să funcționeze pe teritoriul Ucrainei după un eventual acord, deși rolul exact și modul de operare al acestei forțe sunt încă în discuție.
Moscova respinge ideea unui armistițiu temporar
De la Moscova, mesajul este mult mai rezervat. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că un armistițiu de Crăciun propus de Ucraina „depinde de încheierea unui acord de pace”, nu de o pauză temporară.
„Vrem pace, nu o încetare a focului care să permită Ucrainei să se pregătească pentru reluarea războiului”, a spus Peskov, citat de Nezavisimaia Gazeta.
Fără trupe americane, dar cu garanții complexe
Washington Post scrie că președintele Trump și liderii europeni susțin Ucraina fără trupe americane pe teren, dar cu un pachet amplu de garanții și un mecanism de supraveghere a încetării focului.
Publicația atrage însă atenția asupra tensiunilor dintre UE și SUA.
„Divergențele privind sursele de finanțare (inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate) au generat tensiuni între UE și SUA, iar scepticismul privind voința Moscovei de a accepta termenii rămâne ridicat”.
Germania și Friedrich Merz, în centrul negocierilor
Le Monde subliniază rolul tot mai important al Germaniei și al cancelarului Friedrich Merz.
„Cancelarul conservator Friedrich Merz, acuzat pe plan intern că nu se angajează cu suficientă ardoare în reforma structurală a modelului german, s-a impus de câteva zile drept liderul incontestabil al Europei”.
Potrivit publicației franceze, Merz a susținut folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei și a fost inițiatorul summitului de la Berlin. Le Monde notează și iritarea Parisului, Franța confirmând participarea lui Emmanuel Macron abia în ultimul moment.
Cancelarul german a pledat pentru o pauză a loviturilor asupra infrastructurilor civile, cel puțin pe durata sărbătorilor, idee care ar putea deschide calea negocierilor directe. Totuși, diplomații prezenți la Berlin sunt sceptici că se va ajunge la un armistițiu până la Crăciun, în contextul presiunii militare ruse continue.
„Depinde doar de partea rusă”, a insistat Friedrich Merz, citat de Bild.
Se caută un acord acceptabil pentru Rusia
New York Times face bilanțul negocierilor recente și notează că SUA, Ucraina și Europa au convenit asupra unor garanții de securitate asemănătoare celor NATO.
După două zile de discuții la Berlin, oficialii americani au declarat că „au soluționat sau chiar au îndepărtat semnificativ 90% din diferendele legate de proiectul de acord în 20 de puncte”. Concluzia rămâne clară: se caută un acord pe care Rusia să îl accepte.
Flancul estic al UE și NATO cere bani pentru apărare
În paralel, presa internațională evidențiază consolidarea flancului estic al NATO și UE. Bloomberg relatează despre reuniunea de la Helsinki a liderilor din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Polonia, Bulgaria, România și Lituania.
Mesajul transmis Bruxelles-ului este direct: apărarea frontierelor estice trebuie să devină o prioritate.
„Consolidarea apărării europene nu va avea loc – sau nu va continua – dacă noi, statele de la frontiera estică a UE, nu ne facem vocile auzite”, a avertizat premierul finlandez Petteri Orpo.
„Eastern Flank Watch”, de la discurs la acțiune
Euractiv scrie că Finlanda și Polonia vor coordona inițiativa „Eastern Flank Watch”, menită să protejeze spațiul aerian și frontierele estice ale UE.
„Finlanda este pregătită să preia conducerea, alături de Polonia, a inițiativei Eastern Flank Watch”, a declarat Petteri Orpo.
Publicația notează însă că sprijinul financiar nu este garantat.
„Unii trebuie convinși să facă acest lucru”, a admis premierul suedez Ulf Kristersson, în timp ce Donald Tusk a vorbit despre necesitatea unei „presiuni politice” pentru deblocarea fondurilor.
Rusia, văzută ca amenințare existențială
La Libre Belgique subliniază că cei opt lideri reuniți la Helsinki „văd Rusia ca pe o amenințare majoră”, iar întâlnirea marchează o schimbare de ritm: reacții imediate, nu planuri îndepărtate.
Ziarul bulgar Sega remarcă apariția „unui nou format al Flancului Estic”, mai restrâns, dar potențial mai coerent, și atrage atenția asupra absenței Slovaciei, Ungariei și Cehiei.
Tensiuni crescute în Marea Neagră
Pe fondul acestor evoluții, situația din Marea Neagră se tensionează. Euronews Italia relatează că „avioane F-16 turcești au intervenit pentru a elimina amenințarea reprezentată de o dronă ‘scăpată de sub control’, care se apropia de spațiul său aerian”.
Incidentul vine după atacuri rusești asupra porturilor Cernomorsk și Odessa și după lovirea unor petroliere din flota rusă din umbră, în zona economică exclusivă a Turciei. Potrivit Euronews, aceste nave sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale, transportând petrol rusesc cu transponderele oprite.
foto (c) Kay Nietfeld/dpa
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
