Rusia ar fi concentrat peste 700.000 de militari pentru o nouă ofensivă în Ucraina, în timp ce negocierile de pace par blocate, UE votează eliminarea gazului rusesc, SUA cresc presiunea pe Venezuela, iar Occidentul se confruntă cu un val de violențe antisemite după masacrul de pe Plaja Bondi din Australia.
Ucraina, din nou sub presiune majoră
Armata ucraineană a anunțat miercuri că Rusia a concentrat aproximativ 710.000 de militari pentru declanșarea unei operațiuni ofensive strategice împotriva Ucrainei, scrie Rador. Informația a fost transmisă de agenția de presă RBC.
Potrivit aceleiași surse, forțele ucrainene au reușit să recucerească „aproape 90% din teritoriul oraşului Kupiansk”, precum și să obțină mai multe reușite defensive și ofensive pe frontul de la Pokrovsk, un oraș strategic vizat de trupele ruse de peste 17 luni.
Presa occidentală: ofensivă blocată, dar probleme mari pentru Ucraina
Un comentator ucrainean scrie în The Washington Post că ofensiva Rusiei pare împotmolită în 2025, iar Kremlinul „prezintă deliberat succese tactice drept realizări strategice”. Autorul subliniază că Rusia „n-a capturat nici un oraș măcar mediu” și a obținut doar „spații rurale irelevante”, cu pierderi enorme de vieți omenești.
Săptămânalul britanic The Economist nuanțează însă tabloul. Publicația apreciază că „Succesul de la Kupiansk e promițător, dar perspectiva generală nu”. Deși rușii avansează lent și cu pierderi mari, apărarea ucraineană se retrage „mai rapid decât oricând” în acest război.
The Economist identifică trei mari probleme pentru Ucraina:
dificultatea recrutării de noi soldați;
creșterea eficienței Rusiei în războiul cu drone;
competența inegală a comandanților de pe front.
Negocierile de pace, în impas
Agenția italiană Ansa notează că Rusia „respinge apelurile la un armistițiu de Crăciun”, respinge prezența trupelor NATO în Ucraina și „respinge orice compromis privind Donbasul”.
În paralel, The New York Times relatează că SUA și aliații au pregătit un plan de securitate pentru Ucraina care include:
consolidarea armatei ucrainene;
desfășurarea de trupe europene;
utilizarea sporită a informațiilor de spionaj americane.
În schimb, Ucraina ar urma să cedeze anumite teritorii și să renunțe la obiectivul aderării la NATO.
UE strânge șurubul energetic
Agenția Reuters anunță că Parlamentul European a aprobat planul UE de eliminare treptată a importurilor de gaze rusești până la finalul lui 2027, depășind „penultimul obstacol procedural”.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat, citată de Il Messaggero:
„E important să menținem presiunea asupra Rusiei, care, contrar afirmațiilor propagandistice, s-a împotmolit într-un război brutal de poziții cu prețul unor sacrificii enorme.”
Europa divizată, dar în alertă
La Helsinki a avut loc un Eastern Flank Summit, reunind Suedia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România și Bulgaria. Potrivit Les Echos, scopul a fost coordonarea apărării statelor aflate la granița cu Rusia.
Totuși, Politico semnalează o fisură: Bulgaria s-a opus, alături de Malta și Italia, folosirii activelor rusești înghețate pentru un credit de 210 miliarde de euro destinat Ucrainei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat, citată de Euronews, că zilele următoare vor fi „cruciale pentru viitorul apărării europene și pentru sprijinul acordat Ucrainei”.
SUA – Venezuela: escaladare periculoasă
BBC informează că președintele american Donald Trump a ordonat „o blocadă completă a tuturor petrolierelor supuse sancțiunilor” care intră și ies din Venezuela.
Guvernul venezuelean a reacționat dur, acuzând Washingtonul de „amenințări similare războiului” și sesizând ONU.
Potrivit Reuters, SUA au mutat mii de soldați și peste zece nave de război, inclusiv un portavion, în regiune.
Val de violențe antisemite după masacrul din Australia
Masacrul antisemit de pe Plaja Bondi continuă să provoace reacții puternice. Ynet News scrie că „incitarea antisemită consecventă” a alimentat atentate în Washington, Manchester și Sydney.
Alte incidente grave:
Polonia: un student pregătea un atentat la un târg de Crăciun (Le Figaro);
SUA: o celulă de extremă stângă plănuia atentate cu bombă în Los Angeles (The New York Post);
New York: două atacuri antisemite în mai puțin de 24 de ore (i24News);
Canada: un eveniment de Hanuka a fost perturbat de proteste pro-teroriste (National Post).
„Ne veți asculta acum?”
BBC relatează că autoritățile australiene analizează noi legi privind controlul armelor și restricționarea demonstrațiilor politice după atacuri teroriste.
Momentul cel mai puternic a venit din partea fiicei unei victime, intervievată de postul ABC chiar la locul masacrului:
„E suficient acum? Ne veți asculta acum? Veți face efectiv ceva? (…) Ne veți permite să avem și noi de fapt o voce?”
foto (c) Christoph Soeder/dpa
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
