1817 – Simón Bolívar devine președinte al celei de-a treia republici Venezuela.
Bolívar și-a început cariera militară în 1810 ca ofițer în Războiul de Independență al Venezuelei , luptând cu forțele regaliste pentru prima și a doua republică venezueleană și provinciile Unite din Noua Granada . După ce forțele spaniole au supus Noua Granada în 1815, Bolívar a fost forțat să se exileze în Jamaica . În Haiti , Bolívar s-a întâlnit și s-a împrietenit cu liderul revoluționar haitian Alexandre Pétion . După ce a promis că va aboli sclavia în America Spaniolă, Bolívar a primit sprijin militar de la Pétion și s-a întors în Venezuela. A înființat o a treia republică în 1817 și apoi a traversat Anzii pentru a elibera Noua Granada în 1819. Bolívar și aliații săi i-au învins pe spanioli în Noua Granada în 1819, Venezuela și Panama în 1821, Ecuador în 1822, Peru în 1824 și Bolivia în 1825. Venezuela, Noua Granada, Ecuador și Panama au fost fuzionate în Republica Columbia ( Gran Columbia ), cu Bolívar ca președinte acolo și în Peru și Bolivia.
1905 – Țarul Nicolae al II-lea publică Manifestul din octombrie , acordând nominal poporului rus libertăți civile fundamentale și dreptul de a forma o duma
1922: Benito Mussolini devine prim-ministru al Italiei.
1938: S-a difuzat radiofonic în New Jersey, Războiul lumilor, o prelucrare a romanului lui H.G. Wells, de către Orson Welles, care a stârnit panică în rândurile a mii de oameni care chiar au crezut că S.U.A. au fost invadate de marțieni.
Pe 30 octombrie 1938, cu o zi înainte de Halloween, postul de radio CBS din New Jersey a difuzat o adaptare a romanului lui H.G. Wells, Războiul lumilor. Programul, regizat de Orson Welles și transmis prin emisiunea The Mercury Theatre on the Air, a avut un impact uriaș și a intrat în istorie nu doar pentru realizarea sa artistică, ci și pentru panica pe care a stârnit-o în rândul ascultătorilor.
Emisiunea începea aparent obișnuit, cu muzică ușoară întreruptă brusc de o „știre de ultimă oră”: astronauții și astronomii observaseră o serie de explozii misterioase pe Marte. Ulterior, s-au raportat aterizări de „cilindri marțieni” pe pământ, urmate de atacuri brutale asupra umanității. Totul era realizat într-un stil jurnalistic, cu detalii și intervenții ale „martorilor oculari” și „oficialilor”, ceea ce conferea autenticitate poveștii.
În acel timp, ascultătorii nu erau obișnuiți cu asemenea tehnici dramatice în media, iar mulți au crezut că invazia extraterestră chiar avea loc. Jurnalele de după incident au descris reacții de panică în diverse regiuni: oameni care fugeau din case, poliția și spitalele primind apeluri disperate, iar unii ascultători chiar suferind atacuri de panică.
Wells și echipa sa nu anticipaseră amploarea reacției și au fost surprinși de controversele generate. Deși spectacolul era menit să fie o poveste de Halloween captivantă, s-a transformat într-un fenomen social care a scos în evidență puterea mass-mediei de a influența emoțiile publicului.
1953 – Președintele Eisenhower aprobă documentul extrem de secret NSC 162/2 privind menținerea unei forțe puternice de descurajare nucleară împotriva Uniunii Sovietice.
1956 – Revoluția maghiară : Guvernul Imre Nagy recunoaște consiliile muncitorești revoluționare nou înființate. Ofițerul de armată Béla Király conduce milițiile antisovietice într-un atac asupra sediului Partidului Popular Muncitor Maghiar .
1961: URSS lansează în arhipelagul Novaia Zemlia bomba cu hidrogen denumită Bomba țarului.
1961 – Din cauza „încălcării preceptelor lui Vladimir Lenin ”, se decretă ca trupul lui Iosif Stalin să fie scos de la locul său de onoare din mormântul lui Lenin și îngropat lângă Zidul Kremlinului.
1971: Accidentul ecologic de la Certej, soldat cu 89 de morți și peste 70 de răniți.
Dezastrul de la Certej a avut loc sâmbătă 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara.
În perioada de exploatare a iazului, între 1936 și 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granulație, tasare și umiditate care au creat o falie de alunecare.
Digul s-a rupt pe o lățime de 80 de metri și din iaz au fost expulzați în câteva minute 300.000 m³ de steril. Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătrați, cu straturi de până la jumătate de metru.
Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți.
Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național.
Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.
După un an de cercetări și audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului, deși acest iaz se mai rupsese și cu cinci ani înainte, când o cantitate mare de steril s-a prăvălit, fără să fi provocat victime. Cu toate acestea autoritățile nu au îndrăznit să oprească exploatarea, nu au luat măsuri suficiente pentru asigurarea ei și au asistat la umplerea până la refuz a iazului cu reziduuri miniere. La poalele dealului, s-au ridicat între timp blocuri și cămine muncitorești pentru miile de oameni veniți în zonă.
(Wikipedia)
1973: La Istanbul, președintele turc Fahri Korutürk, inaugurează Podul Bosfor, al patrulea pod suspendat din lume ca lungime la momentul acela.
2015: 64 de persoane au murit și alte peste 160 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în clubul Colectiv din București. Incendiul a izbucnit, cel mai probabil, de la artificiile folosite la un concert care avea loc în acel moment.