Infostoria: Ce s-a întâmplat în 3 aprilie

1860: Din inițiativa lui William Hepburn Russell, începe să funcționeze în Statele Unite Pony Express pentru livrare prin poștă. Compania devine un dezastru financiar, dar un mit național.

În anii 1860, California era deja parte a Statelor Unite, dar comunicațiile cu restul țării erau lente și dificile. Transportul poștei prin diligențe dura peste o lună, iar telegraful nu ajunsese încă pe Coasta de Vest. Pony Express a fost conceput pentru a acoperi rapid distanța dintre St. Joseph, Missouri, și Sacramento, California, traversând peste 3.100 km de teren accidentat, deșerturi și munți.
Călăreți tineri și curajoși, cu vârste între 14 și 20 de ani, parcurgeau distanțe de aproximativ 120 km pe zi, schimbând caii la fiecare 16 km în stații special construite. Pachetele de scrisori erau transportate într-o geantă specială numită mochila, care putea fi mutată rapid de pe un cal pe altul.
Unul dintre cele mai celebre momente ale Pony Express a fost livrarea rapidă a discursului inaugural al președintelui Abraham Lincoln, care a ajuns în California în doar 7 zile și 17 ore.
Deși revoluționar, serviciul era extrem de scump – o scrisoare costa inițial 5 dolari (echivalentul a peste 150 de dolari astăzi). În plus, Pony Express era vulnerabil la atacurile amerindienilor și la condițiile meteo dificile. În doar 18 luni de funcționare, a acumulat pierderi de peste 200.000 de dolari.
În octombrie 1861, odată cu finalizarea liniei de telegraf transcontinental, Pony Express a devenit inutil și a fost închis.
Deși a fost un eșec economic, Pony Express a devenit un simbol romantic al Vestului Sălbatic. Călăreții săi, inclusiv legendarul Buffalo Bill Cody, au fost idealizați în literatură și filme. Astăzi, traseul său este marcat ca parte a patrimoniului american, iar numele său este sinonim cu curajul și viteza în livrarea mesajelor.

1885: Gottlieb Daimler primește un brevet german pentru proiectarea motorului său.

1913: Vaporul cu turbină Vaterland („Patria”) este lansat la Hamburg ca fiind cea mai mare navă de pasageri din lume. În 1917, a fost confiscat de guvernul SUA și redenumit Leviathan.

Cu o lungime de 289 metri și o capacitate de peste 3.900 de pasageri, Vaterland era un adevărat oraș plutitor. Construit pentru a concura cu navele britanice Olympic și Titanic, oferea dotări de lux impresionante, inclusiv săli de bal, restaurante elegante și piscine interioare. Nava a efectuat prima sa călătorie transatlantică în mai 1914, navigând între Hamburg și New York.
Însă, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial în august 1914, Vaterland a fost forțat să rămână în portul New York pentru a evita capturarea de către forțele britanice. A rămas blocat acolo timp de trei ani, sub supravegherea autorităților americane.
În 1917, când SUA au intrat în război împotriva Germaniei, guvernul american a confiscat vaporul și l-a transformat într-o navă de transport de trupe, redenumindu-l USS Leviathan. Sub comanda Marinei SUA, nava a fost folosită pentru a transporta zeci de mii de soldați americani pe frontul european.
După război, Leviathan a fost transformat într-un transatlantic de lux sub pavilion american, fiind operat de United States Lines. Cu toate acestea, costurile de operare ridicate și criza economică din anii ’30 au dus la retragerea sa din serviciu.

1922: Iosif Stalin îi succede lui Vladimir Ilici Lenin ca lider al Uniunii Sovietice.

1933: Primul zbor peste muntele Everest, o expediție britanică, condusă de marchizul de Clydesdale și finanțată de către Lucy, Lady Houston.

Zborul peste Everest nu era o misiune obișnuită. La acea vreme, avioanele nu erau presurizate, iar motoarele aveau dificultăți în a funcționa la altitudini extreme, unde aerul este rarefiat. De asemenea, vremea imprevizibilă, vânturile puternice și temperaturile scăzute reprezentau un pericol major.
Expediția a fost realizată cu două biplane Westland PV-3 și PV-6, modificate special pentru a zbura la altitudini de peste 9.000 de metri. Aceste avioane erau echipate cu camere foto speciale, menite să cartografieze Everestul și să obțină primele imagini aeriene clare ale zonei.
Zborul a fost efectuat din India Britanică, cu decolarea de la Purnea, un oraș din nord-estul Indiei. După mai multe încercări și o planificare riguroasă, echipa a reușit să traverseze Everestul, atingând o altitudine de aproximativ 10.000 de metri. Condițiile erau extrem de dificile: temperaturile coborau sub -50°C, iar lipsa oxigenului a afectat piloții, care foloseau măști de oxigen rudimentare.
Totuși, misiunea a avut succes. Avioanele au reușit să captureze imagini spectaculoase ale vârfului Everest și ale lanțului Himalaya, contribuind la cunoașterea geografică și la dezvoltarea cartografiei aeriene.

1948: Președintele american Harry Truman a semnat Planul Marshall de ajutorare cu 5 miliarde de dolari pentru 16 țări europene afectate de cel de-Al Doilea Război Mondial.

După război, Europa era în ruină: orașe distruse, infrastructură deteriorată și economii paralizate. Lipsa resurselor și a capitalului amenința stabilitatea regiunii, iar SUA se temeau că sărăcia și haosul economic ar putea favoriza expansiunea comunismului sovietic.
Secretarul de stat George C. Marshall a anunțat planul într-un discurs susținut la Universitatea Harvard, în iunie 1947. Mesajul său era clar: pentru a preveni colapsul economic și avansul comunismului, SUA trebuiau să sprijine Europa democratică.
Planul a fost oferit tuturor țărilor europene, inclusiv URSS și aliaților săi, dar Stalin a refuzat ajutorul și a impus aceeași decizie statelor din sfera sa de influență, precum România, Polonia sau Cehoslovacia. În schimb, țările din Europa de Vest – inclusiv Franța, Germania de Vest, Italia și Marea Britanie – au primit fonduri pentru refacerea economiei, modernizarea industriei și îmbunătățirea standardului de viață.
Planul Marshall a fost un succes. În doar patru ani:
Producția industrială europeană a crescut cu peste 35%.
Agricultura și comerțul s-au revitalizat.
Germania de Vest, una dintre cele mai afectate țări, a devenit un motor economic al Europei.
În plus, Planul Marshall a consolidat alianțele dintre SUA și Europa de Vest, pregătind terenul pentru formarea NATO în 1949 și accelerând integrarea economică europeană.

1966: Stația sovietică Luna 10 a devenit primul satelit artificial al Lunii.

1981: Osborne 1 , primul computer portabil de succes , este dezvăluit la West Coast Computer Faire din San Francisco.

1996 – Suspectul „Unabomber” Theodore Kaczynski este capturat în cabina sa din Montana din Statele Unite.

Kaczynski s-a născut în 1942 și a fost considerat un copil-minune. A intrat la Harvard la doar 16 ani și a obținut un doctorat în matematică la Universitatea din Michigan. Totuși, în anii ’70, a renunțat la societate și s-a retras într-o cabină izolată din Montana, unde a început să dezvolte o ideologie radicală împotriva industrializării și progresului tehnologic.
Între 1978 și 1995, Kaczynski a trimis 16 bombe artizanale, ucigând trei persoane și rănind alte 23. Dispozitivele sale erau ingenios construite, adesea din materiale obișnuite, pentru a evita detectarea. FBI-ul l-a denumit „UNABOM” (University and Airline Bomber), deoarece primele sale atacuri au vizat universități și companii aeriene.
În 1995, Kaczynski a trimis un manifest intitulat Societatea Industrială și Viitorul Ei către marile ziare americane, cerând publicarea acestuia în schimbul opririi atacurilor. FBI-ul, fără piste clare, a fost de acord, iar eseul a fost publicat de The Washington Post și The New York Times. Fratele lui Kaczynski, David, a recunoscut stilul de scris și a alertat autoritățile.
La 3 aprilie 1996, agenții FBI l-au arestat pe Kaczynski în cabina sa din Montana, unde au găsit bombe nefolosite, jurnale detaliate și schițe ale dispozitivelor explozive.
În 1998, Kaczynski a pledat vinovat pentru toate acuzațiile pentru a evita pedeapsa cu moartea. A fost condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate. A rămas un simbol al luptei extreme împotriva progresului tehnologic și un exemplu de terorism domestic.

2007: Un tren de mare viteză TGV transformat, V150 , atinge 574,8 km/h pe ruta Strasbourg-Paris, stabilind un nou record de viteză pentru vehiculele feroviare cu roți, record deținut anterior de TGV Atlantique.

2008: ATV-ul „Jules Verne” lansat de Agenția Spațială Europeană efectuează cu succes o manevră complet automată de întâlnire și de andocare la Stația Spațială Internațională (ISS) pentru prima dată.

2010 – Apple Inc. a lansat prima generație de iPad , o tabletă.

2016 – Panama Papers , o scurgere de documente legale, dezvăluie informații despre 214.488 de companii offshore.

Aceste documente, provenite de la firma panameză de avocatură Mossack Fonseca, au arătat cum lideri politici, celebrități, oameni de afaceri și criminali au folosit paradisurile fiscale pentru a ascunde averi, a evita taxele și, în unele cazuri, pentru a spăla bani.
Datele, care însumau aproximativ 11,5 milioane de documente (e-mailuri, contracte, extrase bancare etc.), au fost furnizate anonim ziarului german Süddeutsche Zeitung, care le-a împărtășit cu Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ). Peste 370 de jurnaliști din 76 de țări au analizat aceste documente, expunând rețeaua globală de companii offshore folosită de persoane influente.
Printre cei vizați s-au numărat lideri politici precum Vladimir Putin (prin apropiații săi), premierul britanic David Cameron (prin averea tatălui său), președintele ucrainean Petro Poroșenko și mulți alții. Dezvăluirile au dus la demisii și investigații în mai multe țări, inclusiv la căderea guvernului din Islanda, după ce premierul Sigmundur Gunnlaugsson a fost implicat.
Companiile offshore sunt firme înregistrate în jurisdicții cu taxe reduse sau inexistente (precum Panama, Insulele Virgine Britanice sau Seychelles). Aceste structuri legale nu sunt ilegale în sine, dar sunt adesea folosite pentru a ascunde averi, a evita taxele sau a facilita activități ilegale. Documentele scurse au arătat că Mossack Fonseca crea astfel de entități pentru clienți din întreaga lume, ascunzând adevărații beneficiari în spatele unor interpuși.
Dezvăluirile au dus la schimbări legislative în mai multe țări și la o presiune internațională mai mare asupra paradisurilor fiscale. De asemenea, Mossack Fonseca și-a închis porțile în 2018, ca urmare a scandalului.