Troleibuzul 15 vine la fix, exact la ora și minutul din grafic.
E plin, iar în stație, odată cu mine și cu alți pasageri urcă și o mulțime de copilași de vreo 7-8 ani. Nu știu unde se duc toți copiii ăștia în ploaie, eu nu am scos nici cățelul afară, am preferat să-l las să își facă treaba în pampersul ăla așternut special pentru el.
Din păcate, la un moment dat troleibuzul se oprește, șoferul coboară troleele și mergem pe niște străzi pe unde nu sunt fire.
Iar aici trebuie să așteptăm după milioanele de autoturisme ale celor care nu se grăbesc niciunde, pentru că dacă s-ar grăbi nu s-ar duce la serviciu după ora 9.
Mă uit la ceas, timp de 15 minute troleibuzul nu a înaintat decât câțiva metri.
Toți oamenii care îl folosesc în loc să ajungă la locurile de muncă relaxați și odihniți vor ajunge nervoși și obosiți.
Toate astea se întâmplă pentru că cineva, o comisie de circulație formată din niște oameni care nu știu cât sunt de competenți în privința circulației în orașe, și mai ales în privința circulației cu mijloacele de transport în comun, au vrut la un moment dat să-l pupe în cur pe un fost primar care își imagina că trăim în “epoca automobilului”, neștiind că acea epocă a trecut de mult. Și atunci, au defavorizat cetățenii unui întreg cartier, au pus troleibuzele să meargă pe unde nu au ce căuta, folosind motoarele termice din dotare, poluând, pentru ca primarul acela să ajungă puțin mai repede acasă. Chiar nu i se pare nimănui că un troleibuz care folosește, nu accidental, ci la fiecare cursă, un motor termic este o aberație?
Știu că e greu, că e cu Comisia de circulație, cu studii și proiecte.
Dar, stimați edili, oamenii așteaptă de la dumneavoastră să fiți la fel de operativi ca oamenii din povestirea asta. Faceți o bandă dedicată pentru troleibuzul ăla să poată să o ia drept în jos până la Termal, pe acolo pe unde are și fire, și după aceea aveți timp să faceți și restul.
Pisoiul semi-siamez din Piața Sfântu Gheorghe lipsește astăzi de la serviciu. Probabil că nu-i place nici lui în ploaie.
La fel cum lipsește și pisoiul roșu care e șef la una din terasele din Piața Unirii.
Acolo, în Piața Unirii, o mulțime de oameni care nu merg la serviciu de la ora 9, lucrează. Este plin de dubițe care aprovizionează unitățile comerciale de acolo. Cei pe care îi văd în fiecare dimineață aranjând mesele și scaunele teraselor, sau dând cu mătura, nu se văd, probabil că se adăpostesc de ploaie.
Alaltăieri treceam prin Piața Unirii, fiecare scaun de la terasele de acolo era ocupat.
Ajung puțin mai departe în spațiul acela de la Bastion. La o singură masă stătea cineva și bea un citro, ceva.
Niciodată în acel loc nu este aproape nimeni, nu înțeleg din ce își plătesc oamenii aia chiriile.
M-am întrebat de ce oare în Piața Unirii este atâta lume, dar la o distantă de câteva sute de metri nu este nimeni.
Cred că am găsit explicația, de ce ar merge cineva să vadă niște mașini care trec în goană și să nu se poată înțelege cu cel de la aceeași masă din cauza zgomotului produs de acestea?
Conceptul de acolo este frumos, un fel de piațetă care poate fi văzută de pe trotuar, trecătorii fiind astfel îndemnați să viziteze acel loc.
Dar trebuie să vadă pietonii de pe trotuar, nu șoferii de pe șosea. Pe șoferi nu îi interesează ce este acolo, ei vin dinspre Continental și se duc la Mall, sau unde se duc.
Poate că nu ar strica ca acolo să se facă o mică amenajare, niște copaci sau un gard viu care să delimiteze șoseaua de restul spațiului. Chiar pe aliniamentul pe care în prezent sunt acei bolarzi. Puneți un băiat care se pricepe să facă un fel de simulare, o poză pe calculator și întrebați-i pe cetățenii orașului dacă le place. Cred că ar arăta tare bine, pietonii ar vedea în continuare piațeta, dar cei de pe terase nu ar mai vedea acele mașini care trec pe acolo.
În Piața 700 aștept la semafor împreună cu două adolescente și o doamnă cu o bicicletă. Doamna, care am înțeles că este profesoara celor două, le întreabă dacă nu le este frig și dacă nu le deranjează ploaia.
– Eu v-am scris să vă luați umbrela, nu ați ascultat.
Am rămas extrem de plăcut surprins, există în România, cel puțin la Lenau, profesori care își avertizează elevii să-și ia umbrela dacă afară plouă.
Dacă vreun șef de la acea școală citește acest text, poate va face cumva ca acelei doamne să i se dea o primă, merită.
Nu numai că are grijă să-și anunțe elevii că plouă, dar mai și merge cu bicicleta la serviciu.
Pe Gheorghe Lazăr mașinile se grăbesc atât de tare încât nu mai respectă nici culoarea roșie a semaforului. Nu am înțeles niciodată acest fenomen, de ce mașinile se grăbesc când afară plouă, le este frică să nu li se înmoaie cauciucurile sau care o fi explicația?
Ajung la intersecția cu Bulevardul Cetății. Știu că lucrarea nu este terminată, dar sper că atunci când totul va fi gata, edilii nu vor uita să monteze acolo niște bolarzi. Nu de alta dar în prezent trotuarele de pe ambele laturi sunt deja folosite pe post de parcare.
Și mare atenție la semafoarele acelea, sunt la fel de prost reglate ca și acelea ale lui Robu. O persoană în vârstă, și în Circumvalațiunii sunt foarte multe persoane în vârstă, nu poate traversa în cele doar câteva secunde cât ține verdele la semaforul de acolo. De fapt nu pot traversa nici eu, cu toate că pasul meu de plimbare este de vreo 6 km/oră.
