Domnul Alfred Simonis a propus construirea unei parcări pe aproximativ jumătate din suprafața parcului aflat lângă fostul stadion Dan Păltinișanu, argumentând că aceasta ar deservi atât Spitalul Județean, cât și viitorul stadion care urmează să fie construit în zonă.
Primăria spune că nu se poate, și are dreptate, pentru că acolo este un spațiu verde, iar în Europa nu se distrug spații verzi pentru a le transforma în parcări, ci dimpotrivă, se reduce numărul de locuri de parcare.
Pentru a afla cine are dreptate propun să lăsăm deoparte disputele politice și războaiele dintre diverse tabere locale, nu întotdeauna dezinteresate, și să privim situația simplu, cu o hartă în față.
Dacă analizăm zona pe Google Maps sau mergem la fața locului, observăm că problema locurilor de parcare nu pare atât de dramatică pe cât este prezentată.
În curtea Spitalului Județean există deja mai multe parcări, destinate în principal personalului și activităților curente ale spitalului.
S-ar mai putea adăuga acolo câteva locuri de parcare.
În fața intrării principale există o altă parcare care ar putea funcționa foarte bine ca parcare temporară: aduci pacientul, îl preiei la externare și pleci. Nu este nevoie ca aceste locuri să fie ocupate ore sau zile întregi.
Această parcare ar putea fi eventual prevăzută cu bariere și un sistem de taxare pentru cei care depășesc o anumită durată, ceva asemănător cu parcările marilor spații comerciale, pentru a descuraja parcarea riveranilor.
În plus, pe laturile de nord și vest ale fostului stadion există aproximativ 460 de locuri de parcare amenajate. O cifră care, privind retrospectiv la evenimentele desfășurate acolo în ultimele decenii, pare mai mult decât suficientă pentru utilizarea obișnuită a zonei.
Din această perspectivă, sacrificarea unei părți importante din parc pentru încă o parcare ridică o întrebare legitimă: există într-adevăr o nevoie reală sau doar construim infrastructură care va rămâne mare parte din timp subutilizată?
Dar discuția nu se oprește aici.
Dacă privim aceeași hartă, observăm ceva și mai interesant.
În imediata vecinătate a stadionului există deja șase terenuri sportive amenajate, unul aflat în curs de amenajare și alte suprafețe pe care s-ar putea construi facilități similare. Am mai putea adăuga la această „colecție” și sala aceea multifuncțională care cred că se va dărâma înainte de a fi terminată, câteva terenuri mai micuțe și câteva săli de sport private.
La aproximativ 1,5 kilometri se află stadionul Eroii Timișoarei, aflat în faza terminală de realizare.
La circa 200 de metri de acesta găsim stadionul Academia Ripensia.
La aproximativ 400 de metri se află și Arena Ciarda Roșie.
Practic, dacă punem vârful compasului în sensul giratoriu de la IAEM și trasăm un cerc cu raza de 1,5 kilometri, descoperim una dintre cele mai dense concentrări de infrastructură fotbalistică din România.
Mai mult, la limita dintre Timișoara și Giroc este anunțată construirea unui complex sportiv de mari dimensiuni, cel mai mare din România, care va adăuga și mai multă capacitate sportivă zonei.
În aceste condiții, întrebarea devine inevitabilă:
Avem nevoie de încă un stadion mare sau avem nevoie de altceva?
Este o întrebare cu atât mai legitimă cu cât, în ultimii ani de funcționare ai vechiului stadion, tribunele au fost rareori pline, iar marile evenimente care au atras public numeros au fost festivalul berii și un eveniment cu muzică disco pentru nostalgici.
Nu cred că vreodată în ultimii 30 de ani numărul participanților a depășit numărul polițiștilor și a jandarmilor care asigurau ordinea.
Iar în ceea ce privește viitorul, trebuie să ținem cont că obiceiurile de petrecere a timpului liber s-au cam schimbat: așa cum lumea nu mai merge la cinematograf, nici spectacolele cu băieți cu pulpe asudate care aleargă după o minge nu mai sunt prea gustate.
Și, dacă la un moment dat vom avea o echipă valoroasă de fotbal în Timișoara, care va strânge un număr mare de spectatori, atât meciurile acesteia cât și evenimentele culturale de mare anvergură vor putea avea loc la marele complex sportiv care va fi construit la o distantă de 3 km de amplasamentul vechiului stadion.
Există însă și o soluție de compromis.
Dacă tot vrem să cheltuim niște bani, poate că ar fi mai utilă construirea pe locul vechiului stadion a unei parcări de tip Park & Ride, de mari dimensiuni, parțial subterană și parțial supraterană, cu acoperiș verde și spații plantate. In acel spațiu s-ar integra minunat și McDonald’s-ul aflat în apropiere, benzinăria și alte spații de servicii pentru automobiliști.
Poate totul amenajat într-un stil retro specific „epocii automobiluluii” din America anilor ’60. Ceea ce se numește „Americana”. Simbolul acelei Americi pe care am tot dorit-o când nu aveam nici mașini nici America.
Asta ar fi o investiție adevărată, una care nu generează doar cheltuieli ci aduce și venituri. Mari, garantate și întreținute în mare parte de industria privată, nu din bani publici.
De aceasță parcare ar beneficia spitalul, care este vis-a-vis. Locuitorii din Giroc, Moșnița și din celelalte sate aflate la sud și sud-est de oraș și-ar putea lăsa mașinile acolo, bineînțeles contra cost, și ar continua deplasarea cu transportul public. Tramvaiele trec la câțiva pași, liniile de autobuz și troleibuz au stații în imediata apropiere și tot acolo poate fi amenajată și o stație de taxi, stații de închiriat biciclete sau trotinete și multe altele.
Prin eliminarea uneia din bazele sportive aflate în apropiere – care oricum nu este folosită decât câteva luni/an, de către puțini clienți – s-ar putea asigura accesul dinspre sud direct de pe Bd. Liviu Rebreanu, accesul dinpre nord fiind asigurat de pe Aleea FC Ripensia/Stefan Covaci.
O astfel de investiție ar reduce traficul din centrul orașului, ar diminua poluarea și ar folosi infrastructura de transport deja existentă.
S-ar putea astfel elimina și parcarea din vestul fostului stadion care oricum este folosită doar la sfârșitul săptămânii de către cei câțiva negustori de mașini care își fac veacul acolo, iar dacă benzinăria și McDonald’s-ul ar fi și ele mutate, toate acele spații recuperate ar putea fi adăugate parcului.
Ar fi o investiție în care toată lumea ar câștiga, câștigă orașul pentru că ar avea un nou „centru de coagulare”, un „Mall al automobilelor”, câștigă automobiliștii pentru că ar dispune atât de o imensă parcare cât și de servicii conexe, câștigă natura pentru că se mărește parcul, câștigă spitalul, câștigă administrația și câștigă și inițiativa privată.
Poate că întrebarea corectă nu este „stadion sau parcare?”, ci „care este cea mai utilă investiție pentru următorii 50 de ani?”.
Iar la această întrebare ar trebui să răspundem cu studii de trafic, cifre și hărți în față, nu cu sloganuri politice.
***
Casele de pe AliExpress şi Temu, noul trend online. Cât costă o locuinţă cu 3 camere, baie şi panouri solare
AliExpress, platforma chineză cunoscută pentru preţurile mici, a ajuns să vândă nu doar haine, electronice sau obiecte pentru casă, ci şi locuinţe prefabricate. Unele modele de tip container, cu două sau trei dormitoare, baie, bucătărie şi panouri solare, sunt promovate la preţuri care pornesc de la 4.800 de euro, cu livrare gratuită din China. Rămâne însă întrebarea pe care şi-o pun mulţi cumpărători: cât de sigură şi durabilă este, de fapt, o astfel de casă?
Platforma chineză AliExpress vinde locuinţe prefabricate de tip container, extensibile, care pot ajunge să aibă două sau trei dormitoare, baie, bucătărie, spaţiu de zi şi chiar sistem de producere a energiei solare pentru cei care vor să locuiască independent de reţea, potrivit Daily Mail.
Modelele sunt disponibile în dimensiuni de 20 până la 40 de picioare şi sunt promovate ca fiind uşor de montat, de relocat şi pregătite pentru locuire imediat după amplasare. Unele anunţuri susţin că aceste case au „toate sistemele esenţiale integrate”, astfel încât pot fi folosite imediat după instalare.
Un astfel de model este listat la 4.781 de euro, cu trei dormitoare şi livrare gratuită din Henan, China. Timpul estimat de livrare este de aproximativ două luni. În descrierea produsului, vânzătorul susţine că locuinţa este realizată din materiale izolatoare şi oferă protecţie în condiţii meteo extreme.
BYD își propune să devină cel mai mare producător auto din lume în cinci ani
Mișcarea a stârnit îngrijorări cu privire la un război prelungit al prețurilor în China și la presiunea asupra marjelor de profit.
ULTIMĂ ORĂ: SUA
Notă a editorului: Aceasta este o poveste în curs de dezvoltare.
SUA au lansat miercuri atacuri împotriva Iranului pentru a doua seară consecutiv. Axios și serviciile de informații open source au confirmat atacurile în jurul orei 17:30, ora de est a SUA.
Al Jazeera a relatat , citând „presa israeliană”, că Israelul a lansat și el atacuri. Cu toate acestea, un corespondent al Kan 11, un canal public de televiziune israelian, a declarat că surse din domeniul securității au negat că Israelul s-ar fi alăturat atacurilor.
Congresul trebuie să acționeze acum pentru a proteja securitatea socială – obligați-i pe bogați să își plătească partea echitabilă
Următoarea declarație a fost emisă de Richard Fiesta, director executiv al Alianței, cu privire la rapoartele administratorilor privind fondurile fiduciare de securitate socială și Medicare, publicate astăzi.
Raportul afirmă că Fondul fiduciar de securitate socială este capabil să plătească integral beneficiile și cheltuielile până în 2032, în timp ce Fondul fiduciar Medicare este proiectat să rămână solvabil până în 2033. Dacă Congresul nu face nicio modificare, Fondul fiduciar de securitate socială va putea plăti doar 78% din beneficiile programate tuturor beneficiarilor actuali și viitori.
Studiu: Averile super-bogaților provoacă daune climatice de amploare
Prin deținerea de companii și active financiare și fizice private, de la producătorii de petrol la dezvoltări imobiliare, super-bogații sunt responsabili pentru o parte considerabilă din gazele cu efect de seră care supraîncălzesc planeta, potrivit The Guardian.
Greenpeace a calculat „datoria climatică” a acestor persoane cu avere netă mare, atribuindu-le partea lor din daunele aduse climei de activele pe care le dețin. Conform acestui calcul, cei mai bogați oameni ai lumii provoacă daune climatice de aproape 1 trilion de dolari pe an.
Violențe anti-imigrație la Belfast după un atac cu cuțitul comis de un cetățean sudanez.
Cauza protestatarilor
Orașul Belfast a fost scena unor violențe anti-imigrație în noaptea de marți spre miercuri. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, sute de protestatari, mulți dintre ei cu fețele acoperite, au atacat polițiști și au incendiat vehicule în mai multe zone din Irlanda de Nord, relatează Reuters .
În timpul incidentelor, mai multe locuințe au fost incendiate, și mai multe familii au fost evacuate de urgență de către poliție. De asemenea, imaginile apar în spațiul public arată cum au autoritățile au evacuat o familie dintr-o casă cuprinsă de flăcări.
Taxe noi pentru Temu și Shein.
Comenzile de pe Temu, Shein și alte platforme din afara UE devin mai scumpe. După introducerea taxei logistice de 25 de lei pe colet de la 1 ianuarie, UE eliminată din 1 iulie scutirea vamală pentru trimiterile sub 150 de euro și introduce o taxă de 3 euro pentru fiecare categorie de produs din colet. Costurile se pot cumula, majorând prețul final al comenzilor.
Un nou contract prin SAFE.
Elicopterele contractate sunt H145 și H160.
Ludovic Orban acuză o complicitate între Nicușor Dan și PSD: Social democrații făceau lobby pentru Tomac înainte de semnarea oficială
Invitat la Interviurile „Adevărul” fostul lider liberal Ludovic Orban a lansat un nou val de critici la adresa președintelui Nicușor Dan, acuzându-l că deciziile recente, care au culminat cu desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea unui nou Guvern, sunt greu de înțeles.
De ce sa rupt Phoenix? Ovidiu Lipan Țăndărică: „Am fost ultima persoană care a mai acceptat să cânte cu Nicu Covaci.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ovidiu Lipan Țăndărică, artist, muzician și percuționist, a vorbit despre cum membrii Phoenix s-au îndepărtat de Nicu Covaci.
INVESTIGAȚIE.
IPJ Timiș a trimis un comunicat în care confirmă dezvăluirile site-ului de investigații Snoop referitoare la existența dosarelor pentru violență și ordinele de protecție provizorii legate de cazul liderului local PSD care a bătut și a luat 50 de mașini ale firmei unui afacerist neamț. „Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public cu privire …
Cel mai mare complex sportiv din România va fi construit la limita dintre Timișoara și Giroc
Consiliul Județean Timiș va construi limita dintre municipiul Timișoara și comuna Giroc unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură sportivă din România. Complexul Multifuncțional „Timiș 4 All” va deveni, potrivit autorităților județene, cel mai mare complex sportiv al acestui tip din țară, fiind gândit pentru a deservi atât sportul de performanță, cât și activitățile recreative și culturale destinate publicului larg.
Investiția va ocupa o suprafață de peste nouă hectare și va include o gamă variată de facilități sportive moderne. În cadrul complexului vor fi construite un patinoar, o sală dedicată scrimei, o sălă pentru gimnastică, un bazin de înot semiolimpic, terenuri de tenis, dintre care unul va beneficia de tribună, precum și o pistă de atletism. De asemenea, proiectul va cuprinde terenuri pentru minifotbal, baschet și volei.
Consiliul Județean Timiș propune Primăriei Timișoara realizarea unei noi parcări subterane, lângă Spitalul Județean
Administrația județeană cere sprijinul și acordul Primăriei Timișoara pentru a se construi o nouă parcare subterană unei dintre zonele din capitala Banatului care a cunoscut o evoluție semnificativă în ultima perioadă, cea a grupului de clădiri din cadrul Spitalului Județean. Propunerea a fost lansată în urmă cu trei luni, spune șeful CJT, Alfred Simonis, …
Primăria Timișoara răspunde propunerii CJ Timiș pentru o parcare vizavi de Județean.
La doar câteva ore de la lansarea propunerii administrației județene privind realizarea unei parcări subterane vizavi de Spitalul Județean, Primăria Timișoara răspunderii propunerii. Și spune că în locația respectivă nu se poate face, pentru că e spațiu verde. Dar sunt alte două propuneri, una… destul de forțată. Elegant, municipalitatea spune că „are deschidere completă pentru …
Aproape 40 de milioane de euro prin Centrul de Proiecte.
În total, 195 de milioane de lei din banii timișorenilor au trecut prin Centrul de Proiecte în aproape 6 ani de mandat Dominic Fritz . Urmărind beneficiari, dai de aceleași nume. Urmărind numele, dai de rețea. Urmărind rețeaua, dai de administrație. Centrul de Proiecte Timișoara este condusă principală prin care administrația Fritz a pompat bani […]
Programul de lucrări al SDM în ziua de 11 iunie 2026
Ce facem astăzi, 11 iunie 2026, în Timișoara?
