– Există încercări de a slăbi și există rezultatul de a pierde greutate, pentru mai mult sau mai puțin timp. Pentru a se ajunge la rezultate, oamenii (în special femeile) au recurs, istoric, la metode care azi ni se par de la ridicole la extrem de periculoase – înghițirea de ouă de tenie, cura cu oțet, cea cu bumbac care să umple stomacul, grapefruit, proteine în exces, chiar cura de somn – ca să citez doar câteva. Dar mă gândesc la metode care implicau farmacii sau măcar magazine de produse naturiste ca să vedem cum s-a modificat moda în ultimii 20 de ani, și pe ce putem să ne bazăm sau nu.
Și spun 20 de ani, pentru că sunt ani în care ai fost nu doar conferențiar și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, dar ai și condus, în calitate de decan, Facultatea de Farmacie de aici, ești prorector, directorul Școlii Doctorale a UMF, așa că… bănuiesc că ești unul dintre cei mai potriviți oameni cu care aș putea sta de vorbă.
Desigur, ar mai fi nutriționiștii, poate diabetologii, dar… al doilea motiv este că mi se par mai interesante lucrurile la care nu mă pricep, și, cum știi din liceu, la chimie nu am fost niciodată foarte în largul meu.
Și un alt motiv este că am găsit un articiol al meu de acum 17 ani, din Timpolis, despre pastilele de slăbit – variantele epocii, și aș vrea să vedem cum stăm cu ultima modă – injecțiile creeate pentru diabet dar care se iau deja masiv și la noi pentru slăbit.
Să recitim ce scriam atunci, pentru a trece la întrebări:
”Am vorbit, în legătură cu acest lucru, cu medicul primar endocrinolog Ovidiu Gârbaci, care activează la Centrul Medical „Dr. Stan și la Policlinica nr. 3 din Timișoara. (…)
Doctorul Gârbaci ne-a spus că sunt folosie mai multe categorii de substanțe, pe post de inhibitori ai apetitului. Experiența sa și cercetările pe care le-a realizat în domeniu îi permit să emită o părere avizată în legătură cu acest subiect. Și, ca să avem o ordine în prezentare, am ales să prezentăm aceste substanțe care, prin combinație cu altele, devin un anume tip de pastilă de slăbit.
Cel mai indicate: medicamentele pe bază de sibutramină
Această substanță inhibă apetitul, iar mesajul de foame care pleacă de la stomac este „încifrat” cu ajutorul unor substanțe (neurotransmițători) și pasat unei zone din creier, care se ocupă cu senzația de foame. Sibutramina nu lasă ca mesajul organismului, care transmite mai departe informația despre foame, să ajungă unde ar trebui. Dar endocrinologul ne previne că aceste medicamente (pentru că, în ultimă instanță, este vorba despre medicamente, nu despre tot felul de lucruri inofensive, care ar trebui să stea sub numele de „supliment alimentar”) nu se eliberează în farmacii decât pe bază de rețetă. Doctorul ne spune și că ele nu sunt indicate celor cu hipertensiune arterială, tahicardie, hipertiroidism, cu complicații trombo-embolice sau având tulburări psihice de genul depresiei. ” (…)
Urmează o altă categorie de medicamente, pe bază de orlistat. „Acest medicament inhibă lipaza pancreatică, iar grăsimile se reduc prin eliminarea scaunului. Cu toate acestea, este un cerc vicios aici, pentru că organismul are nevoie de o parte din ceea ce elimină, așa”, precizează doctorul. El mai avertizează că pot apărea reacții adverse precum senzația de cefalee, durerea și disconfortul abdominal și, mai rar, tulburări ale sistemului nervos. (…)
Amfetaminele sunt un alt capitol care apare din ce în ce mai des atat în discuție, cât și în pilulele care se pot cumpăra pentru a se ajunge la o eventuală slăbire. Endocrinologul Ovidiu Gârbaci ne sfătuiește să fim extrem de precaute cu această categorie de substanțe, mai ales că cele mai multe dintre ultimele pilule de slăbit, apărute recent pe piață, conțin și acest gen de substanțe, oricât de naturale s-ar descrie ele, prin prospectele însoțitoare. „Mai toate au amfetamine, dar asta nu o spune nimeni. Aceste substanțe dau dependență, ca drogurile. În principiu, medicamentele despre care vorbim ar trebui să aibă un aviz, pentru a fi vândute, ce e drept, dar… acest lucru se întâmplă doar teoretic. Chinezii au băgat și melamină în lapte, așa că nu trebuie să ne mirăm”, mai spune doctorul.
În seria de efecte adverse care vin cu pierderea poftei de mâncare, în urma consumării acestor substanțe, amintim reacțiile psihotice (depresie, nervozitate, agitație, hiperexcitabilitate, anxietate, euforie, vertij), hipertensiune pulmonară, dispnee de efort, crize comițiale, tahicardie, palpitații, hipertensiune, angină pectorală și multe altele.”
Cristina, cum ți se pare, azi, la aproape două decenii după, această discuție și substanțele/variantele de slăbit luate în calcul atunci? Asta și din punctul de vedere al contraindecațiilor sau al posibilelor efecte secundare care, cum vedem, se constituie într-o listă lungă.
– Așa și este. Până la dezlipirea de retină, așa cum am văzut scris în materialul de acolo, la… să nu dăm denumirea comercială, ci, poftim, un derivat de amfetamină se folosea, care inhiba centrul foamei. Acesta a fost principiul. Orlistatul avea alt mecanism, de absorbție la suprafață a substanțelor grase în general. Deci nu putea fi folosit chiar în orice tip de slăbit. Și sigur că fiecare dintre ele avea consecințe, pentru că plecăm de la o idee principală: NU EXISTĂ MEDICAMENT FĂRĂ EFECTE ADVERSE. Nu există! Totul e, într-adevăr, și dependent de doză și de timpul de administrare.
Dar fiecare medicament lasă niște consecințe – dacă nu imediat, atunci în timp. În aceste cazuri, derivații de amfetamină acționează asupra sistemului nervos central, adică te trezeai, cum se trezește, de altfel, multă lume, când consumă azi suplimente care sunt falsificate cu derivatul de amfetamină, că nu poate să doarmă. Pentru că influențează sistemul nervos central. Apoi influențează respirația și nivelul cardiovascular, cu provocarea unor tulburări de ritm, și alte acțiuni la nivelul tensiunii arteriale și respirației.
– Toate simptomele astea erau atunci. Crezi că medicamentele la care se apelează acum, cele trei foarte la modă, cărora spui să nu le spunem denumirile, ci doar substanțele active, ne oferă o mai mare siguranță?
– Nu. Ne oferă altceva, cu alte efecte adverse. Că dacă eu oblig pancreasul, cum face un produs injectabil, un compus cu acțiune duală, care solicită pancreasului eliberarea de insulină și scade glucagonul, sigur că pot să am consecințe. De aceea apar între reacțiile adverse ale acestui compus, tilzepatida… Efecte sunt – ajungi să slăbești. Dacă (și în fiecare caz există un dacă) – dacă inhibi centrul foamei, n-ai voie să mănânci mult, din moment ce nu îți mai este foame, și dacă tu totuși o faci, nu vei avea rezultatele scontate. Dacă nu consumi multe grăsimi, de ce să folosești orlistat? Dacă nu ai o prezență ponderală crescută, de ce să apelezi la hemaglutidă și cele pomenite anterior, cele mai noi folosite? Care, de fapt, ca indicație terapeutică, se folosesc în diabetul zaharat de tip 2. Adică rolul lor este terapeutic în anumite patologii. Pacientul ar trebui să citească măcar prospectul. Care spune toate riscurile.
– Din ce-mi spui tu, este foarte important ca pacientul să se consulte cu medicul.
– Absolut. Aceste medicamente nu au voie să circule sub nici o formă fără indicația unui medic specialist, de obicei diabetolog, nutriționist. MEDIC! Fac această precizare.
– Îmi spui că, făcând această comparație, ce a fost acum 20 de ani, ce este acum, de fapt e acceași Mărie cu altă pălărie. Ceea ce ne dezumflă puțin. N-ar trebui ca societatea să meargă înainte și lucrurile pe care le avem la o diferență de două decenii să aibă clar o îmbunătățire a ceea ce oferă?
– Eu răspund cu o întrebare: a evoluat societatea din punct de vedere al obezității la numărul de populație, chiar pornind de la foarte tineri? Nu. Ca rezultat este complet nefast. Avem fastfood și alte lucruri care au crescut rata obezității, de la copii foarte tineri. N-am mers în o evoluție ci dimpotrivă. De aceea iată că se caută noi și noi metode pentru slăbit, uitând de viața rațională, echilibrată, cu sport echilibrat. La ultimul nostru congres tocmai s-a prezentat că efortul fizic excesiv și necontrolat crește rata patologiilor cardiovasculare, prin depunerea și exacerbarea plăcii de aterom.
– Dar totuși medicamentele n-ar trebui să fie mai bune ca acum două decenii? Să facă mai mult în aceleași condiții?
– Fac mai mult. Pentru că, dacă stăm să ne gândim, prin mecanismele acestea noi, complexe, succesul în slăbit, și mă refer aici la cei corect catalogați supraponderali, este unul indiscutabil. Dar repet: totul se poate prelua rațional, sub prescripție medicală, după ce medicul specialist în domeniu a consultat toate datele problemei legate de pacient. Starea generală, analize, multe alte lucruri care trebuie, din punctul meu de vedere, observate. Apoi vine prescripția, administrarea, evident la recomandarea medicului, și urmărirea a ceea ce se întâmplă cu pacientul, în timp. Așa văd eu lucrurile corect. Medicația de astăzi este cu rezultate deosebite, slăbitul la supraponderali se vede destul de repede, dar dacă nu o faci controlat, suporți și toate consecințele efectelor adverse care sunt asociate la acel produs.
Unul dintre medicamentele pomenite de tine are substanța activă semaglutida și este indicat pentru pierderea în greutate cronică, pentru obezitate alături de alte comorbidități. Studiile au arătat că semaglutida de 2,4 mg administrată săptămânal, combinată cu modificări ale stilului de viață, duce la o pierdere semnificativă în greutate și reduce riscul cardiovascular la pacienții cu diabet de tip 2. Celelalte două medicamente sunt de tip injectabil și sunt administrate pentru gestionarea greutății și tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Unul are drept substanță activă tot semaglutida, funcționând ca agonist al receptorului GLP-1. Este aprobat pentru tratamentul diabetului de tip 2, dar și pentru reducerea riscului de evenimente cardiovasculare majore. În principal, substanța activă mimează acțiunile GLP-1, stimulează secreția de insulină și inhibă glucagonul și încetineste golirea gastrică. Aceste acțiuni ajută la scăderea glicemiei și consecutive la reducerea apetitului. Ca și efecte adverse, printre cele mai comune sunt cele gastrointestinale, hipoglicemia, retinopatia diabetică, pancreatita acută sau leziunile renale acute, Actualmente a fost retras de pe piața din România.
Al doilea medicament injectabil are ca substanță activă tirzepatida, un polipeptid sintetic, aprobat de FDA, fiind eficientă în pierderea în greutate. Tirzepatida este tot un agonist dual al GLP- și GIP (gastric inhibitory polypeptide – este un hormon produs în intestin, care stimulează pancreasul să elibereze insulină doar când nivelul zahărului din sânge este crescut), administrându-se o data pe săptămână. Tirzepatida reduce apetitul și îmbunătățește sensibilitatea la insulină. În plus, aceasta prezintă o biodisponibilitate de aproximativ 80%. Reacțiile adverse pentru tirzepatida sunt multiple, printre care se pot menționa: afecțiuni gastro-intestinale (greață, vărsături, constipație), la nivel cardiovascular (tahicardia sinusală), la nivel renal (leziuni acute renale, secundare deshidratării), afecțiuni dermatologice, pancreatită și afecțiuni hepatobiliare (colelitiază și colecistită). Tirzepatida are contraindicație absolută în cazul pacienților cu istoric personal sau familial de cancer tiroidian medular și sindromul neoplazic endocrin multiplu tip 2. În ceea ce privește toxicitatea, în cazul supradozajului, tirzepatida nu are un antidot specific, îngrijirea suportivă fiind tratamentul principal.
Mai mult, in prezent, există dovezi tot mai puternice că agonistele receptorilor GLP-1 (ex: semaglutida) și, potențial, agonistul dual GLP-1 / GIP (tirzepatida) pot reduce riscul de evenimente cardiovasculare majore. Dar diferitele medicamente nu au (încă) același nivel de evidență, și efectele precise pot varia. Cu toate acestea, în ceea ce privește eficienta asupra slăbitului, cel cu tirzepatida este cel mai recunoscut.
Tratamentul obezității și diabetului cu medicamente precum semaglutida și tirzepatida este mult mai eficient atunci când este însoțit de modificări ale stilului de viață, inclusiv dietă echilibrată și exerciții fizice regulate. Modificările comportamentale ajută la menținerea pe termen lung a rezultatelor și reduc riscul de recădere. Ghidurile actuale recomandă întotdeauna intervenții multifactoriale, combinând medicația cu suport nutrițional și activitate fizică.
– Ce alte variante ar exista și cum vezi tu raportul dintre avantaje și dezavantaje la acestea trei? Mă gândesc și la incidența problemelor pancreasului.
– Eu le văd ca foarte incisive. Și mi se pare că populația în mod inconștient apelează foarte rapid la ele. De exemplu persoane care care au doar câteva kilograme în plus apelează direct la aceste medicamente ceea ce mi se pare complet contraindicat sau necontrolat. Și nu cred că medicul prescrie – undeva cred că este o scăpare pe care eu prefer să nu o înțeleg. Ambele principii active ale celor trei medicamente sunt riscante, iar cel mai riscant cred că e cel cu tirzepatida.
– Recent s-a desfășurat, la Madrid, un prestigios congres de cardiologie (și de la UMF Timișoara a existat o reprezentare serioasă) unde au fost prezentate lucrări și despre o relație între medicamentele actuale de slăbit și reducerea riscului de deces prematur. Luăm și acestt lucru ca pe o garanție sau e prea repede?
– Dacă sunt studii științifice, este foarte posibil. Acuma dacă eu m-aș referi la un derivat din clasa amfetaminelor, care e rudă cu cafeina, și de ani de zile se spune că o doză foarte mică de cafea este benefică pentru o patologie cardiacă, în care mușchiul cardiac este obosit, atunci dă-mi voie să cred că o doză mică, chiar și dintr-un alt derivat, din această clasă, poate fi benefică.
– Am pus și acum două decenii întrebarea și o pun și acum – în calitatea ta de farmacist, de profesor și de cercetător, care a și condus școala doctorală a UMF și care e implicat în proiecte de cercetare a UMF Timișoara, ce crezi că va aduce viitorul pe linia aceasta? Va mai implica slăbitul alte game de substanțe, alte linii de acțiune, se va paria pe chirurgie, sau pe alte metode mai mult sau mai puțin invazive sau se va rămâne pe clasica înfometare combinată cu sportul?
– Eu cred că se va lua din toate. Adică vom avea aceiași oameni echilibrați, care preferă să apeleze la metode comune (la mâncat rațional și sport), vom avea aceleași persoane cu nevoia acută de a rezolva o situație care caută soluții ușor extreme, și vom avea o cercetare permanentă pe fitocompuși, care este într-o continuă dezvoltare, pentru a găsi, din gama lor, considerați de multe ori ne-nocivi, compuși care ar putea să fie benefici și în acest sens. Repet, atenție și la cei de origine vegetală, și ei trebuie atent monitorizați. Și, insist: atenție la suplimente cu care avem de-a face, cu o relație rapidă, pentru că se eliberează fără prescripție medicală, să nu fie falsificați cu stibutramină, cu care se falsifică cel mai des. Lucrurile sunt destul de complicate și complexe.
– Și toate vin la pachet, întotdeauna, cu recomandarea medicului, da?
– Absolut! Eu mi-am făcut datoria, ca profesor în domeniul farmaciei și farmacolog, să subliniez problema suplimentelor, pentru că acelea sunt fără prescripție. Rămân la părerea mea fermă, că nici un medicament nu se poate lua de capul oricui, oricând. De aceea există specialiști în domeniu, și de aceea e nevoie de prescripție medicală. Și dacă spune că se eliberează cu prescripție, păi cu prescripție să fie.
Foto: UMFT & AI
Ramona Băluțescu
