Există o multitudine de ființe vernaculare, pe care nu ești obișnuit să le percepi, în jur. Pentru că o instituție nu e doar un nume înregistrat undeva, și o clădire pe lângă care treci cu tramvaiul. Uneori, o instituție – iar azi avem exemplul unei edituri – este o poveste, o familie, o succesiune de oameni și întâmplări care, după un timp, prin toate aceste maree, o ridică la numele de ființă. Și atunci e firesc să te gândești și la tras de linii, în moment aniversar, la socoteli despre cum a fost și cum va fi pe mai departe, și la o felie de tort.
Tortul, să spunem, pentru aniversarea a 15 ani de când ființează Editura „Victor Babeș” a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, a fost reprezentat de diplomele de merit oferite de rectorul UMF, prof dr Octavian Crețu, directorului general al editurii, prof. dr. Dan Poenaru, și consilierului editorial Diana Mihai, ca apreciere a muncii lor.
Tocmai pentru a vedea contextul în care își desfășoară activitatea editura, care a aniversat în decembrie cei 15 ani de la fondare, și cum a ajuns ea să fie condusă de cunoscutul ortoped timișorean, am purtat un dialog cu prof. dr. Dan Poenaru.
– Domnule profesor, ați ajuns de la „Scalpelul”, revista studențească ce apărea, din 1968 până în 1973 (preț de 27 de numere), sub egida Institutului de Medicină din Timișoara, la a conduce editura UMF. Cum e fost acest drum, cum au fost începuturile ce vă leagă de scris?
– La începutul facultății mele, pe lângă Clubul Studenților funcționa un cenaclu literar la care participau studenții, dar și cadre didactice care scriau – unii scriau literatură serioasă, Eduard Pamfil, Pius Brînzeu, Mihai Dragomirescu, Viorel Șerban, Lucian Petrescu, Ioan Romoșan, exista o efervescență. Noi în anul I locuiam 11 colegi într-o cameră, dintre care trei scriam. Am publicat din liceu – am fost elev la Târgu Jiu, la „Tudor Vladimirescu”. Din păcate, eu sunt singurul care a mai rămas în viață, unul scria romane și dramaturgie, celălalt, poezii și eseuri – noi scriam și ne făceam și critica, noaptea. Până unul din ceilalți colegi s-a enervat și a zis că de ce nu ne facem noi o revistă. Și am zis că e o idee bună.
Profesorul Brînzeu era rector, de o carură renascentistă. Am avut mare noroc. Eu am ajuns ce sunt datorită maeștrilor mei. Am avut profesori absolvenți la Oxford, cu doctorat făcut acolo, sau la Strasbourg, Pamfil era născut la Geneva și absolvent la Paris, aveam absolvenți de Viena – am prins o perioadă de mari profesori, care erau și intelectuali, era o efervescență în facultate printre studenții ce aveau înclinații literare.
Am mers la profesorul Brînzeu, spunându-i că am vrea să scoatem o revistă pentru studenți, cu poezie, proză, reportaje, umor. A zis: bine, faceți-mi o machetă. În o săptămână am mers cu ea. Ne-am gândit ce nume să-i punem. A făcut o serie de observații, apoi a zis că se ocupă de aprobări și a acceptat să facă parte din redacție. Mai eram eu în redacție, Mircea Lăzărescu, Constantin Nica. Grafica o făcea un coleg, Lasdislau Ritli, ce a fost și ministru., apoi, și Iosif Adalbert Szucsik.
După aprobare, o tipăream la tipografia universității. Am reușit să o scoatem și în culori, scoteam o mie de numere și noi le vindeam, până la prânz o terminam de vândut.
– Cum o vedeau colegii?
– Se băteau pe revistă. Și Paul Purea era, a debutat cu poezie la noi. Revista a mers foarte bine până când am avut posibilitatea să tipărim la Helicon – era tipărită ca un ziar normal. Era la nivelul Orizontului. Acceptam materiale numai de la studenți la medicină, sau medici, sau interviuri cu profesori de la facultățile de medicină din țară.
– A existat cenzură?
– Mă duceam cu fiecare număr la Comitetul de Partid, lăsam materialele, ziceau că e ok. O singură dată mi-au făcut observație și mi-au sugerat să nu public, era vorba de mișcarea hippie, era scris prea laudativ. Era un tip citit acolo dar zicea că nici americanii nu-s clari de e o mișcare bună sau nu.
– Vi s-a impus să intre ceva?
– Nu, niciodată. Și au apărut doar vreo două articole de Ceaușescu, că erau ceva conferințe. Și nu scriam în general politică. Eu aveam o rubrică, Forceps, de proză umoristică. Erau și pagini de critică literară, două pagini de poezie.
– Ce s-a întâmplat cu medicii? Mai demult erau mulți oameni printre ei ce cântau la un instrument, ce aveau picturi, ce știau să scrie – măcar gramatical, dacă nu și literatură…
– Ce s-a întâmplat cu tot tineretul – scăderea învățământului preuniversitar. Pe timpul meu aveam cenaclu în liceu, și ne obliga la școală profesorul de limba română să facem recenzii de cărți, să citim două cărți pe lună. Dar le făceam de drag. La mine și tata și mama citeau, erau intelectuali – ce e drept, nu existau nici telefonul mobil sau internetul. Se și publica multă literatură bună.
– Nu aveți nostalgii după timpul în care a fi medic venea la pachet și cu a fi intelectual? Ceea ce azi nu mai este, neapărat…
– Așa este, dar mai sunt și excepții. Dar sunt rare. Mai demult era un abonament la operă, îl primeai de la Asociația Studenților, la teatru era tot așa, erau spectacole în timpul săptămânii, mergeam și la operă și la teatru. Am început să mergem și la filarmonică, și nu am prea înțeles ce se întâmplă – apoi se făceau concerte explicative, se vorbea jumătate de oră înainte de concert, am învățat instrumentele, am învățat ce e uvertura.
– Cum e cu cenzura, acum, la editură? E ca la biroul unui avocat care apără pe oricine? Publicați orice?
– Editura noastră fiind preponderent științifică, publicăm cursuri, monografii, lucrări științifice, avem referenți pentru fiecare gen, vine lucrarea, se face testul antiplagiat, după aceasta intră în discuție și lucru. Eu văd ultimul. Iar pentru literatură, vin cu referenți, doar de au o legătură cu medicina.
– Unde vă afșați, este ceva ce v-ați dori pentru viitor?
– Conduc de 12 ani editura, a fost mai bine decât mă așteptam. Ce am reușit se datorează sprijinului profesorului Octavian Crețu – am schimbat aproape complet personalul de la tipografie, utilajele, am schimbat aproape complet personalul de la editură. Mai demult se tipăreau trei-patru volume pe an, acum am ajuns la 60. Depinde de șeful instituției, de e interesat să meargă treaba bine, și de cel ce coordonează. S-a lucrat neprofesionist înainte – sunt foarte mulțumit de calitate, acum. Colaborăm și cu edituri din străinătate, din Ungaria, Polonia, Franța, facem și traduceri. Recent a apărut la noi o carte a unei turcoaice ce e medic, „Amprente pe spațiul gol – medicină narativă: 10 povestiri”. Doamna e medic specialist în boli pulmonare – cartea fost tradusă de dna conf, Gabriela Luca, șefa disciplinei de limbi stăine, și sperăm că urmează și o lansare.
*
Aniversarea celor 15 ani de activitate a editurii a fost marcată și printr-o lansare de carte, „Vincențiu și Victor Babeș, figuri strălucite ale Banatului”, de prof. univ. emerit dr. Sabin Ionel. Amfitrion al evenimentului a fost prof. dr. Dan Poenaru, director general al Editurii „Victor Babeș”, alături de autor vorbind prof. dr. Octavian Crețu, rectorul UMFVBT, prof. dr. Marius Raica și prof. dr. Alexandru Ruja.
În ce privește descrierea activității Editurii „Victor Babeș”, am primit de la consilierul editorial Diana Mihai următorul comunicat, pe care îl anexăm:
„Editura „Victor Babeş” – 15 ani de activitate (2008 – 2023)
În 1 decembrie 2023, Editura „Victor Babeş” din Timişoara a aniversat 15 ani de activitate în domeniul producţiei de carte.
Editura a fost înfiinţată în septembrie 2005, pe baza unei hotărâri a Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara luată în sprijinul cadrelor didactice şi al studenţilor. Decizia a avut ca punct de pornire şi o Hotărâre de Guvern de la acea vreme, prin care se aproba înfiinţarea pe lângă Ministerul Educaţiei a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii.
Activitatea propriu-zisă a editurii a pornit, însă, în 1 decembrie 2008, în scopul promovării valorilor culturii tehnico-ştiinţifice naţionale şi universitare, în ţară şi în străinătate, prin editarea, tipărirea şi difuzarea de cărţi în limba română şi în limbi străine. Sediul editurii se află la etajul III al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, în P-ţa Eftimie Murgu, nr. 2, cu denumirea „Victor Babeş”, după renumitul bacteriolog şi morfopatolog român, al cărui nume îl poartă cu cinste şi universitatea, începând din anul 2001.
Manuale, îndrumătoare de laborator şi ghiduri de practică medicală, monografii şi tratate, volume de rezumate, cărţi rezultate în urma unor proiecte de cercetare sunt tipărite în format clasic, pe hârtie, cât şi în format electronic (CD/DVD) sau E-book, acordându-se prioritate editării lucrărilor elaborate de U.M.F.T. şi de cadrele didactice proprii, dar, în funcţie de solicitările existente, fiind editate şi diverse lucrări care aparţin unor autori din afara instituţiei de învăţământ superior.
Editura „Victor Babeş” este înscrisă pe lista editurilor recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS).
Activitatea instituţiei constă în editarea, tehnoredactarea şi corectarea manuscriselor, grafică şi demersuri birocratice, dar şi în consilierea autorilor în ce priveşte alegerea colecţiilor în care să îşi înscrie lucrările pregătite pentru tipar.
Editura „Victor Babeş” dispune de 8 colecţii: Academica – coordonatori prof. univ. dr. Andrei Anghel şi prof. univ. dr. Victor Dumitrașcu, Cercetare Ştiinţifică – coordonatori prof.univ.dr. Marius Raica și prof. univ. dr. Daliborca Vlad, Ghiduri şi îndrumătoare de laborator – coordonator conf. univ. dr. Adrian Vlad, Hippocrate – coordonator prof. univ. dr. Andrei Motoc, Manifestări Ştiinţifice – coordonatori prof. univ. dr. Danina Muntean și prof. univ. dr. Bogdan Timar, Manuale – coordonatori prof. univ. dr. Codruța Șoica și prof. univ. dr. Sorin Eugen Boia, Beletristică – coordonatori prof. univ. dr. Sorin Eugen Boia și prof. univ. dr. Octavian Marius Crețu, şi colecţia In Memoriam – prof. univ. dr. Dan V. Poenaru și prof. univ. dr. Vladimir Fluture.
Tot editura este cea care furnizează Bibliotecii Naţionale a României datele bibliografice ale cărţilor pe care urmează să le editeze, în vederea tipăririi Descrierii CIP pe verso foii de titlu. De asemenea, consilierul editorial împreună cu serviciul Centrului Naţional ISBN-ISSN-CIP al Bibliotecii Naţionale a României asigură atribuirea numerelor internaţionale de standardizare a cărţilor – ISBN – şi a publicaţiilor în serie – ISSN. În ce priveşte colaborarea cu autorii cărţilor, editura elaborează contracte de editare şi alte documente specifice activităţii în domeniu. Autorii, însă, sunt cei care îşi asumă prin contractul de editare întreaga responsabilitate pentru conţinutul lucrării.
De altfel, începând din aprilie 2013, în cadrul editurii, lucrările cu caracter ştiinţific ce urmează a fi tipărite, lucrări de doctorat, lucrări de licenţă, dar şi rapoarte de cercetare ce urmează a fi publicate în reviste de specialitate pot fi verificate prin programul informatic antiplagiat. Până în prezent, editura a analizat prin sistem circa 10.000 de lucrări din domeniul medical.
Conform standardelor impuse la nivel naţional şi internaţional, pentru ca o editură să fie luată în calcul la determinarea ofertei de carte, aceasta trebuie să funcționeze permanent și să editeze un număr minim de titluri anual – aproximativ 10.
În cei 15 ani de activitate, Editura „Victor Babeş” a adunat un număr de peste 540 lucrări, cele mai multe dintre volume fiind înscrise în colecţiile care se adresează exclusiv pregătirii studenţilor medicinişti: Manuale, Ghiduri şi îndrumătoare de laborator, Hippocrate, etc.).
Însă, Editura Victor Babeș nu publică doar cărți de factură educațională și științifică, ci și-a asumat și rolul de a promova și susține cultura în comunitatea timișoreană, ajutând la apariția mai multor volume prin colecția Beletristică, precum romane, cărți de poezii sau cărți pentru copii, semnate de scriitori locali de valoare.
Editura a debutat, în decembrie 2008, cu două titluri tipărite, înscriind o cifră bună raportat la timpul scurt până la finalul anului editorial. Dovadă că a respectat încă de la început standardele impuse prin regulile de funcţionare sunt şi realizările obţinute în primul an plin de activitate, în 2009, când cifra cărţilor tipărite a ajuns la 15, depăşind astfel cele zece titluri obligatorii pentru un an de lucru.
Numărul titlurilor apărute la editura Universităţii de Medicină a crescut de la an la an, în 2010 fiind înscrise în raportul de activitate 26 de titluri, în 2011 s-au tipărit 29 de cărţi, iar în 2012 alte 30 de volume au văzut lumina tiparului.
Activitatea editorială a continuat cu realizarea altor 23 de cărţi în 2013, tipărite pe hârtie, cât şi imprimate în format electronic (DVD), dar şi volume în format on-line urcate pe platforma site-ului universităţii, la secțiunea www.umft.ro/editura, E-Book.
Anul 2014 a înregistrat pe lista de cărţi încă 25 titluri, mare parte dintre acestea fiind manuale pentru studenţi, dar şi cărţi de cercetare ştiinţifică în domeniul medicinei.
În anul 2015 au fost tipărite 38 de titluri, în anul 2016 au văzut lumina tiparului un număr de 39 de cărţi, în anul 2017 au apărut 29 de cărţi, în anul 2018 au fost tipărite 39 de cărți, în 2019 au apărut 50 de cărți, iar în anul 2020 au văzut lumina tiparului 59 de cărți – o cifră record pentru activitatea editurii.
Anul 2021 a fost un an cu rezultate extraordinare, în ciuda restricțiilor impuse de pandemia Covid 19, fiind publicate un număr de 43 de cărți. Anul 2022 a adunat 37 de titluri tipărite, iar în 2023 au fost publicate deja 57 de cărți, alte 11 titluri fiind înscrise în planul cărților aflate în diferite etape de editare.
Activitatea editurii nu cuprinde, însă, doar producţia de carte ştiinţifică, ci şi alte activităţi conexe. De exemplu, în 2013, în cadrul Zilelor Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara (21 –22 noiembrie) a avut loc şi o expoziţie de carte a Editurii “Victor Babeş”, în sala de lectură a bibliotecii U.M.F.T., eveniment care a adunat un număr mare de vizitatori din rândul studenţilor medicinişti, dar şi al cadrelor didactice.
Totodată, în 28 iulie 2014, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la naşterea fondatorului şcolii româneşti de microbiologie, prof. dr. Victor Babeş, conducerea U.M.F.T a decis să vină în ajutorul studenţilor de la medicină, oferindu-le informaţii utile despre marele savant. În acest scop, Editura „Victor Babeş” a realizat pliante informative, dar și „Ghidul Bobocului”, o broşură care conţine date despre cele trei facultăţi ale U.M.F.T. – Medicină, Medicină Dentară şi Farmacie – despre organizaţii studenţeşti, cât şi alte informaţii utile bobocilor medicinişti.
În 4 mai 2017, la Clubul Hyperion al U.M.F.V.B.T., a fost lansat volumul de versuri intitulat „În căutarea Neînţelesului”, semnat de Diana Mihai. Astfel, publicul a fost invitat la o întâlnire atât cu autoarea volumului, cât şi cu scriitoarele Nina Ceranu şi Anca Dragomirescu, care au vorbit despre noua apariţie editorială alături de moderatorul evenimentului, prof.univ.dr. Dan V. Poenaru, director general al Editurii “Victor Babeş”.
În decembrie 2018, la împlinirea a 10 ani de activitate editorială, a fost lansat Catalogul titlurilor publicate la Editura Victor Babeș – ediție aniversară, eveniment urmat și de alte lansări de carte importante, semnate de personalități culturale și medicale, precum scriitoarea Veronica Balaj, cu romanul „Amiază nevindecată” și „Cina lupilor”, prof. univ. dr. Nicola Tiberiu Trăilă, cu volumul „Elogiu chirurgiei”, și cartea „Curs liber de cultură medicală generală. Arta diagnosticului și simțul clinic”, de Acad. Pius Brînzeu, volum lansat în luna ianuarie 2020.
Un alt lucru important de menționat este și apariția seriei aniversare ISTORIA UNIVERSITĂȚII de MEDICINĂ și FARMACIE „VICTOR BABEȘ” TIMIȘOARA LA 75 de ANI (1945 – 2020), editată sub egida Editurii „Victor Babeș” și compusă din 4 volume de excepție. Prin mandatarea publicării monografiei aniversare, UMFVBT aduce un omagiu în semn de recunoștință mentorilor profesorilor de astăzi – medici și cercetători de înaltă ținută profesională.
Monografia aniversară compusă din cele 4 volume prestigioase a fost lansată în cadrul ediției 2022 a Zilelor Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeş” din Timișoara, care s-a desfășurat sub conceptul ,,Universitate pentru Comunitate!”, în perioada 14 -15 octombrie. Tot în acele zile festive au fost lansate, într-un eveniment public, alte două volume importante pentru activitatea Editurii „Victor Babeș”, respectiv Medicina în perspectiva vârstei a treia, de acad. Pius Brînzeu, și Catalogul titlurilor publicate la Editura Victor Babeș, în perioada 2008 – 2022, în două ediții – în limba română și engleză – elaborate de Dan V. Poenaru, Katalin Luzan și Diana Mihai.
Anul 2023 a adăugat alte patru evenimente importante pentru partea culturală a editurii noastre, prin lansarea, în 14 martie, a romanului „Rotirea neamurilor”, semnat de scriitoarea Veronica Balaj, a volumului autobiografic „Calea spre vârf”, de Prof. univ. Emerit Dr. Dan V. Poenaru, în 4 aprilie, romanul „Noaptea îngerilor”, de Liliana Ardelean, în 16 noiembrie, și volumul „Vincențiu și Victor Babeș, figuri strălucite ale Banatului”, de Prof. univ. Emerit Dr. Sabin Ionel, în 7 decembrie, toate cele patru apariții editoriale de excepție fiind foarte bine primite de un public numeros în Amfiteatrul „Pius Brînzeu” al UMFVBT.
De altfel, anul 2024 se anunță deja a fi unul cel puțin la fel de fructuos, cu publicarea în premieră a unui manuscris inedit ce poartă semnătura renumitului Eduard Pamfil, personalitate de prim rang a psihiatriei din țara noastră, care a plasat Timișoara într-o nouă și inedită orbită intelectual-spirituală.
Așadar, Editura „Victor Babeş” a dovedit și dovedește de la an la an că își atinge binemeritat scopul de promovare a valorilor culturii tehnico-ştiinţifice naţionale şi universitare, și nu numai, în ţară şi în străinătate, contribuind în acest fel la realizarea unei circulaţii nestânjenite a ideilor şi principiilor academice.”
(Foto – surse UMFT)
Ramona Băluțescu
