În momentul de față, aproape orice valoare importantă pe care o dobândește cineva lasă, într-un fel sau altul, o urmă.
O casă, un teren sau o mașină sunt înregistrate undeva. O tranzacție imobiliară lasă documente, contracte și înregistrări.
Banii care trec prin sistemul bancar lasă, de asemenea, o urmă. La fel și multe dintre cheltuieli, împrumuturi sau transferuri.
Sigur, există și bani care nu apar în aceste evidențe. Pot exista sume ținute în numerar, bani ascunși într-un seif, într-un sertar sau în cutia de pantofi, în locuri în care nimeni nu îi caută.
Dar aici apare o întrebare foarte simplă:
Dacă aproape fiecare sursă de venit și aproape fiecare achiziție importantă lasă o urmă, de ce nu comparăm automat aceste informații?
Imaginați-vă un sistem care nu trebuie să decidă cine este vinovat și nici să acuze pe nimeni.
Pur și simplu adună datele pe care statul le are deja.
Într-o coloană pune veniturile și sursele declarate de bani.
În cealaltă pune activele dobândite și cheltuielile semnificative.
Apoi face un calcul elementar:
Venituri + surse de finanțare − cheltuieli − creșterea patrimoniului = diferența inexplicabilă.
Dacă o persoană declară venituri de 100.000 de lei, dar în aceeași perioadă dobândește active și face cheltuieli de 500.000 de lei, sistemul nu trebuie să spună: „Această persoană a furat”.
Trebuie doar să spună „Există o diferență de 400.000 de lei care necesită explicații.”
Și atunci se aprinde un beculeț roșu.
Un semnal pentru instituțiile competente că merită verificat de unde provine diferența.
Iar lucrurile pot deveni și mai interesante dacă sistemul nu analizează doar persoana care a primit banii.
Să presupunem că un funcționar sau un politician apare cu o creștere inexplicabilă a patrimoniului.
În paralel, undeva în sistem poate apărea o ieșire neobișnuită de bani din contul unei firme sau al unei alte persoane.
Una dintre tranzacții poate fi perfect legitimă. Poate fi un împrumut, o vânzare, o investiție sau un cadou declarat.
Dar dacă explicația nu există, sistemul poate identifica pur și simplu două evenimente care merită puse în aceeași ecuație:
De unde au plecat banii, unde au ajuns și cum se leagă cele două?
Implementând un astfel de sistem nu ar mai fi posibil ca cineva să dea o șpaga de un milion de euro în speranța că va primi 6.
Tehnologia necesară pentru o asemenea analiză nu mai este science-fiction.
Statul deține deja cantități uriașe de informații: registre de proprietăți, evidențe fiscale, declarații de avere, tranzacții financiare, informații despre firme, contracte și alte documente.
Un sistem ar putea genera automat un scor de risc administrativ — nu un verdict — și ar putea trimite doar cazurile care depășesc anumite praguri către instituțiile abilitate să le verifice.
Bineînțeles, un asemenea sistem ar trebui să aibă reguli foarte stricte: protecția datelor, acces limitat, audit independent, posibilitatea de contestare, explicații pentru fiecare alertă și controale împotriva abuzului.
Dacă tehnologia ne permite să facem acest lucru, dacă o mare parte din date există deja și dacă scopul este doar să identificăm diferențele inexplicabile, de ce nu facem asta?
Cine ar avea de pierdut dacă sistemul ar deveni suficient de bun încât să găsească automat banii care nu pot fi explicați?
Probabil că nu cetățeanul care își poate justifica veniturile.
***
BRICS la douăzeci de ani, șovăind în fața examenului de maturitate
„Anul acesta sărbătorim douăzeci de ani de la înființarea BRICS. Când grupul a fost lansat în 2006, cuprindea doar patru țări. Astăzi, incluzând BRICS și partenerii săi, avem o familie formată din douăzeci și una de țări. În prezent, țările BRICS reprezintă 50% din populația lumii, 40% din PIB-ul global și peste 25% din comerțul mondial. Mai mult, în această perioadă, în timp ce PIB-ul mondial a crescut de aproximativ 2,5 ori, PIB-ul cumulat al țărilor BRICS a crescut de aproximativ 4,5 ori. Cu alte cuvinte, puterea economică a BRICS a crescut într-un ritm aproape dublu față de cel al economiei mondiale. (…) Să transformăm ambiția BRICS în acțiune și forța noastră colectivă în soluții globale. Fie ca BRICS să evolueze și să ajute lumea să evolueze de asemenea.”[1] – Premierul Indiei, Narendra Modi, discurs la BRICS Business Forum 2026
Robert Fico stârnește din nou controverse.
Premierul slovac Robert Fico a stârnit din nou controverse după ce a afirmat că nu va trimite în niciun caz trupe în eventualitatea unui conflict armat direct între NATO și Rusia, nici dacă vreun membru al Alianței ar fi atacat și s-ar invoca articolul 5 al tratatului NATO, și a acuzat o retorică războinică în …
Criza combustibililor din Europa se extinde de la motorină la kerosen
Europa se confruntă cu o criză a aprovizionării cu motorină, iar la orizont se profilează o nouă criză, pe măsură ce oferta de kerosen pentru aviație scade. Potrivit firmei de consultanță Energy Aspects, deficitul de combustibil pentru aviație în Europa ar putea ajunge la 510.000 de barili pe zi (bpz), a relatat Reuters, adăugând că […]
Descoperire neașteptată.
Cercetătorii de la Laboratorul Național Oak Ridge (ORNL) al Departamentului Energiei au dezvoltat o nouă cale de a transforma polietilena, unul dintre cele mai comune tipuri de plastic din lume, în combustibili similari benzinei și motorinei.
Polietilena este utilizată pe scară largă în produse precum pungile de cumpărături și tocătoarele din plastic alb, iar cantități uriașe din aceasta ajung în final deșeuri, potrivit ScienceDaily.
Alianță în UE pentru tăierea birocrației: 13 state vor revizuirea legislației europene
Demersul, coordonat de Austria, este susținut de Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovenia și Slovacia. Cele 13 state au elaborat un document informal prin care propun o analiză sector cu sector a legislației existente, potrivit Euronews.
Un tratament experimental pentru hepatita B ar putea opri virusul în celulele ficatului.
Tratamentul, numit CRMA-1001, folosește o versiune modificată a tehnologiei CRISPR. În loc să taie ADN-ul, așa cum fac unele terapii de editare genetică, sistemul atașează mici „etichete” chimice ADN-ului virusului. Acestea au rolul de a opri activitatea genelor virale și de a împiedica producerea de noi particule de virus.
Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Biomedical Engineering.
Peste 12.
Un număr de 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer au fost raportate anul trecut de medicii de familie, număr dublu față de noile diagnosticări din 2014, conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Incidența reală este mult mai mare, însă, întrucât numeroase cazuri (între 70 și 80%) rămân nediagnosticate sau sunt identificate în stare […]
Noi reguli pentru reclamele despre sănătate.
Noi reguli pentru reclamele despre sănătate: mesajele medicale ar putea necesita avizul Colegiului Medicilor, iar firmele riscă amenzi de până la 100.000 de lei.
„Saci cu cadavre nedescompuse din perioada COVID”, găsiți în cimitirul din Slatina, susține primarul.
Cimitirul Strehareți se află de mai mult timp în centrul unui conflict între Primăria Slatina și firma privată care l-a administrat aproximativ 16 ani. Municipalitatea a preluat recent administrarea după o lungă dispută în instanță, iar la scurt timp, în timpul unor lucrări, au fost descoperiți saci cu oseminte umane. Poliția a deschis o anchetă, în timp ce Mario De Mezzo acuză că unele rămășițe ar fi fost scoase din morminte și mutate fără respectarea regulamentului. Fostul administrator contestă acuzațiile, iar separat există și alte litigii și dosare penale generate de conflictul pentru controlul cimitirului.
Cum era viața în România anilor ’70.
Un român a vrut să afle cum arăta viața cotidiană în România anilor ’70, iar răspunsurile primite descriu o perioadă în care oamenii aveau locuri de muncă, alimentele se găseau, iar statul investea în educație și industrie. Prețul aparentei bunăstări avea să fie plătit mai târziu.
Călin Georgescu reținut pentru 24 de ore
Călin Georgescu a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore și urmează să fie transferat în arestul central. Mâine procuroii se vor prezenta cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost adus luni la sediul DIICOT, după ce a fost ridicat de […]
DIICOT, detalii despre dosarul lui Călin Georgescu.
DIICOT a oferit, într-o declarație de presă, detalii din schema de înșelăciune cu prejudiciu de 1,1 milioane de euro care îl vizează pe Călin Georgescu. Potrivit anchetatorilor, victimei i s-au cerut 1 milion de euro drept „garanție” pentru obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, bani care urmau să fie folosiți pentru o „afacere …
Documentul surpriză găsit la perchezițiile de la Călin Georgescu: o „legitimație diplomatică” a Ordinului de Malta.
Documentul ar fi fost descoperit în timpul perchezițiilor efectuate luni, 21 septembrie, la domiciliul lui Călin Georgescu. Pe legitimație apare denumirea „Order of Malta / SOVEREIGN ORDER HOSPITALLIERS OF SAINT JOHN OF JERUSALEM O.S.J.”, iar titularul este trecut drept „SENATOR GEORGESCU CALIN”. În dreptul funcției apare mențiunea „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”.
Legitimația utilizează însemne și elemente grafice asociate Ordinului de Malta.
În fapt, „Mesia” e un borfaş ridicol, ipocrit şi “misecuvinist”
În sfârşit, procurorii DIICOT s-au „trezit în conştiinţă” şi l-au săltat pe unul dintre cei mari şarlatani din istoria României, poate chiar cel mai mare. Era de domeniul evidenţei că un om fără nicio sursă oficială de venit de ani de zile, dar duce un trai de huzur, într-o ditamai vilă, având maşini de lux,…
Un nou centru de asistență și recuperare pentru seniorii vulnerabili din oraș
Primăria Timișoara, prin Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, construiește pe strada Lorena un nou centru pentru asistență și pentru recuperarea persoanelor vârstnice. Noul centru va putea oferi servicii pentru 100 de seniori vulnerabili, de la recuperare și îngrijire până la sprijin pentru activitățile de zi cu zi și servicii acordate la domiciliu. Investiția…
Primăria Timișoara a câștigat definitiv procesul privind recuperarea străzii Cezar
Primăria Timișoara anunţă că a câștigat definitiv procesul privind recuperarea străzii Cezar, domeniu public care fusese ocupat cu construcții ilegale și transformat, în fapt, în curte privată. Familia care a contestat intervenția municipalității a cerut în instanță anularea dispoziției primarului Dominic Fritz. Curtea de Apel Timișoara a dat definitiv câștig de cauză municipalității și a […]
Programul de lucrări al SDM în ziua de 22 septembrie 2026
Ce facem astăzi, 22 septembrie 2026, în Timișoara?
