Una dintre modalitățile clasice de dezinformare, probabil practicată dintotdeauna, este prezentarea unor date statistice fără a oferi și termenii de comparație necesari pentru a înțelege ce înseamnă, de fapt, cifrele respective.
În perioada ceaușistă, de exemplu, puteam citi în ziare că producția de ceva — televizoare, frigidere, tractoare, orice — a crescut cu 10%.
Foarte bine.
Dar ce însemna acel 10%?
Din știrea respectivă nu puteai afla aproape niciodată care era producția concretă. Poate că se produceau 10 televizoare și s-a ajuns la 11. Sau poate că se produceau 10 milioane și s-a ajuns la 11 milioane, caz în care chiar aveam o producție serioasă, din care, eventual, mai puteam și exporta.
Procentul era același.
Realitatea era cu totul alta.
Și aici este una dintre șmecheriile statisticii: o cifră poate fi perfect adevărată și, în același timp, să ne inducă în eroare dacă nu știm cu ce trebuie comparată.
Am întâlnit ieri un exemplu asemănător într-un articol despre românii din Marea Britanie. Ni se explica, într-un ton triumfal, că românii de acolo dau dovadă de un mare succes profesional, că majoritatea sunt investitori, manageri de firme sau profesioniști de top și că veniturile lor pot ajunge la 3.000 de euro pe lună.
Sună foarte bine.
Mai ales pentru un român.
La noi, dacă ținem cont de nivelul prețurilor și de media veniturilor, 3.000 de euro pe lună înseamnă într-adevăr un venit foarte mare.
Numai că am avut curiozitatea să văd ce înseamnă 3.000 de euro în Marea Britanie.
Și aici povestea începe să arate puțin diferit.
Un venit de aproximativ această valoare poate fi întâlnit, în funcție de zonă și experiență, și la un muncitor calificat — un electrician, de exemplu — aflat la începutul carierei.
Asta nu înseamnă că electricianul britanic este sărac sau că românii din Marea Britanie nu au succes profesional. Înseamnă doar că 3.000 de euro nu au aceeași semnificație economică peste tot.
O cifră scoasă din context poate transforma o situație obișnuită într-un succes extraordinar.
Și exact aceeași problemă apare în știrea despre trotinetele electrice, larg preluată, nu știu din ce motiv 🙂 de toată presa locală.
Titlul ne spune că, de la începutul anului, în județul Timiș au avut loc 78 de accidente în care au fost implicate trotinete electrice, soldate cu 81 de răniți și un mort.
78!
Sună enorm.
Și, dacă ne oprim aici, exact aceasta este impresia pe care o rămâne să o avem: trotinetele sunt un fel de instrumente ale morții care au transformat străzile Timișului într-un câmp de luptă.
Numai că apare o întrebare simplă:
Cât de grave au fost cele 78 de accidente?
Pentru că, statistic vorbind, „accident” este o categorie foarte largă.
Este accident și dacă cineva cade de pe trotinetă și își julește cotul.
Este accident și dacă cineva ajunge la spital cu o fractură.
Și este accident și dacă cineva moare.
Cifra „78 de accidente” nu ne spune, prin ea însăși, aproape nimic despre gravitatea fenomenului.
Așa că am încercat să găsesc și termenul de comparație.
Pentru primele șase luni ale anului 2026, în județul Timiș au fost înregistrate 35 de accidente rutiere grave. Acestea s-au soldat cu 24 de morți și 23 de răniți grav.
În aceeași perioadă, trotinetele electrice au fost implicate în 55 de accidente, soldate cu un mort, un rănit grav și 53 de răniți ușor.
Iată diferența pe care o ascunde simpla cifră „55 de accidente”.
Observați ce se întâmplă când punem cifrele una lângă alta.
Dacă spun doar că trotinetele au fost implicate în 55 de accidente, pot obține foarte ușor impresia că avem de-a face cu un fenomen catastrofal.
Dacă spun însă și că, dintre aceste accidente, unul singur a fost mortal și unul a produs răniri grave, imaginea devine ceva mai nuanțată.
Iar comparația cu accidentele rutiere grave este și mai interesantă: 35 de accidente grave au produs 24 de morți, în timp ce cele 55 de accidente cu trotinete au produs un singur deces.
„78 de accidente cu trotinete.”
Toate aceste afirmații pot fi perfect adevărate, dar în același timp ștrea este falsă emoțional.
Adevărul unei cifre nu este întotdeauna și adevărul poveștii pe care cifra respectivă este folosită să o spună.
***
Conflictul dintre Kiev și Varșovia se înrăutățește.
Trupele și reprezentanții Ucrainei nu vor lua parte la parada militară din Polonia în acest an cu ocazia Zilei Forțelor Armate Poloneze, celebrată anual pe 15 august, la Varșovia. După ce Polonia a furnizat ajutoare militare și financiare Kievului după invazia rusă din 2022, relațiile s-au „încordat” din cauza crizei cerealelor din 2023. Conflictul izbucnit după scandalul returnării decorațiilor și distincțiilor escaladează după decizia Varșoviei de a-i exclude pe ucraineni de la paradă.
Pe 20 iunie 2026, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a returnat Poloniei decorația retrasă de președintele Karol Nawrocki. Președintele ucrainean primise în 2023, din partea fostului președinte Andrzej Duda, cea mai înaltă distincție a țării: Ordinul Vulturului Alb.
Trei ani mai târziu, Zelenski este constrâns să o returnze pentru „insulta” adusă Poloniei.La finalul lunii mai, președintele polonez Karol Nawrocki l-a criticat pe președintele ucrainean fiindcă ar fi „glorificat” Armata Insurecțională Ucraineană, o organizație naționalistă care a cauzat moartea a 100.000 de polonezi pe durata celui de-al Doilea Război Mondial.
Val de nostalgie în Germania față de RDG: „Democrația este contestată tot mai frecvent”
Autoritățile germane trag un semnal de alarmă cu privire la tendința tot mai accentuată de idealizare a fostei Republici Democrate Germane (RDG), la 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului.
Cum să sugi pielea ursului din pădure, dar s-o și vinzi nițel
Cred că toată lumea a observat că, de îndată ce un fenomen istoric, astronomic sau natural (că e viol, că e incendiu, că e pandemie) sau unul economic se prăvale pe teritoriul nostru milenar, ca un făcut, răsar din pămînt, din iarbă verde, specialiștii mioritici. Că răsar, nu-i bai. Pămîntul e rodnic, bălegarul, din belșug, creșterea, garantată.
Dar se întîmplă un fenomen românesc ciudat, care transportă îngrășămînt cu basculanta la rădăcina păreriliștilor. Oameni cu diplome, state de serviciu, expertiză, experiență – deci tocmai ăia care ar trebui să stăpînească fiecare cui al coșciugului senxzațional proaspăt aruncat în stradă, se aruncă în luptă. Dar nu de dragul adevărului – ce-o mai fi și aia! –, ci ca să servească cu arme și argumente irefutabile o ideologie, un partid, un interes.
La fel stau lucrurile și cu criza energetică. De la „ne fură austriecii Dunărea”, la „stingem toate aparatele, sprijinim guvernul, aceeași comedie. Dar, dacă la furtul apei, izvorît din interesul imperial (că Georgescu a și văzut fluturînd lozinca și a apucat-o cu toată dantura lui sănătoasă, de securist cinstit și patriot) putem rîde, atunci cînd dăm de statistici, centimetri, consum previzionat, megawați disponibili și virtuali, brusc, oamenii care nu au habar de e=mc2 se rușinează brusc. Iar criza energetică e cel mai bun prilej să se reverse metri cubi, amperi, centimetri, raporturi (case de raport) energetice. Aici, delirul e total.
Am ascultat pledoaria Oanei Otilia Nuțu. Rezolvarea este, spune domnia sa, baterii și taxarea suplimentară, pe timpul serii și al nopții. M-am crucit. Energia românească e cea mai scumpă din Europa. Iar consumul casnic arată cam așa: 11,8 TWh, adică 23,4% din consumul final național de electricitate (50,5 TWh). Restul de circa 76,6% a revenit clienților noncasnici –industrie, servicii, comerț, instituții, transport etc. Deci, pe scurt, dacă consumul casnic ar scădea cu un procent, industriei nu i-ar ajunge nici pe-o măsea. Dar mărim prețul – veți spune – și pulimea va fi nevoită să închidă un bec. Da, însă creșterea prețului în industrie – că, ai dracu’, funcționează și ziua, și noaptea – va duce automat la scumpirea produsului final și la un eșec grandios pe piețe. Și așa Europa e cocoșată pe piața concurențială, produce scump, în comparație cu țările pe care le doare-n cur de ecologie și calcule sofisticate. Doamna Nuțu dă exemplul strălucit al Bulgariei, care ne întrece. Însă, dacă nu ești specialist și iei toate informațiile la refec, descoperi că a doua sursă de energie din țara vecină și prietenă e cărbunele. Ăla care a fugit de rușine, din România, și i-a închis ușa-n nas energiei pe gaz. Care centrale pe gaz au fost frumos trase din condei de toți Pristandăii politici. Ele produc (sau ar trebui să producă) 3000 de MW. Ce să vezi, abia acum și-au adus aminte de Mintia. Cu o putere instalată de 1700 MW. Păi, să nu le tragi un șut între picioare, unde-i greu voinicului?
Dar ar mai fi o rezolvare (la fel de fantezistă). Acumulatorii sau bateriile. Unde întorci capul, vezi toți specialiștii înălțînd spre ceruri potirul sfîntului Graal. Asat e rezolvarea: ce producem ieftin ziua să înmagazinăm și să pompăm noaptea. Gata! S-a rezolvat.
Așa să fie? Curios nevoie mare, m-am pus pe cercetat. Și ce am descoperit nu sună deloc bine. Da, există posibilitatea să stochezi energie. Și s-o întorci în rețea. Dar… Dar nimeni dintre apostolii energiei verzi nu scoate o vorbuliță despre costuri și urmări. O baterie de acest tip se degradează în maximum 12 ani, trebuie înlocuită și e profund și durabil dăunătoare mediului. Așadar, o dată la 12 ani, totul trebuie scos din pămînt, aruncat la gropile de gunoi ale lumii a treia și mai luat de la capăt. Dacă și asta e o soluție…
Cum a ajuns România să importe inclusiv detergentul sub brandul local Dero, singurul nume autohton de la vârful unei pieţe de 500 mil.
România nu are astăzi nicio fabrică de pastă de dinţi. Nu realizează nici deodorante. Nici săpun solid ori lichid sub brand internaţional. Iar când vine vorba de creme şi produse de machiaj, singurii care au activităţi de fabricaţie pe plan autohton sunt românii.
Procurorii suspectează existența unei rețele care ar fi manipulat procedurile pentru a favoriza furnizori selectați în prealabil.
29 de proiecte finanțate din fonduri europene, investigate
Perchezițiile au fost efectuate joi, la solicitarea biroului EPPO din București, la sediile unor persoane fizice și companii vizate de investigație.
Ancheta privește 29 de proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (RRF), precum și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – Investiții Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării.
Proiectele presupuneau achiziționarea de servicii de consultanță IT, software și infrastructură informatică.
Austeritatea lui Bolojan se ține cu gipan, la Institutul de Sudură
Există, și poate că nu știați asta, dar există, un Institut Național de Cercetare – Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale. Da, oameni buni, avem institut de sudură. Suntem o nație de cercetători și inventatori, desigur, căci dacii n-au inventat doar apa caldă, ci și punctul de sudură. Ei bine, institutul ăsta de sudură are un șef. Care șef, desigur, e nu doar cercetător, ci și membru PNL. Complet banal, desigur, dar mai ales potrivit, căci ce partid e mai sudat astăzi decât PNL-ul cel cu multe tabere?
Ei bine, institutul ăsta este condus de către dr. ing. PNL-ist Nicușor Alin Sîrbu încă de la numirea în funcție, în 2020. Și sub conducerea acestuia institutul s-a dezvoltat, bugetele s-au sudat și posturile s-au înmulțit, de la 31 în 2021 la 45 în 2025. Sudura rezistă. Iar dezvoltarea asta nu vine fără nevoi pe măsură, căci nu poți lăsa șefia unui institut de sudură pe jos. Ce să facă, să ia mașinile vechi și să le sudeze? Nu, nicidecum. Oamenii au decis că au nevoie de o mașină nouă. Și nu una oarecare, ci să fie un SUV electric, pentru care au și bugetat aproape 300.000 de lei, plus TVA. Se putea și mai mult, desigur, sau chiar mai puțin, însă nu poți lăsa cercetarea la volanul unei amețite de berline. Așa că băieții au organizat o licitație la care, surpriză, nu doar că s-a prezentat un singur ofertant, dar a și câștigat licitația. Astfel, șefii acestui institut de sudură vor putea fi văzuți la volanul unui Mercedes-Benz GLC 300 e 4MATIC Plug-in Hybrid, cumpărat de la RMB Casa Auto Timișoara SRL, parte a grupului Țiriac Auto.
Problema trotinetelor devine alarmantă în Timiș – 78 de accidente
Problema trotinetelor devine alarmantă în Timiș – 78 de accidente
De la începutul anului 2026 și până în prezent, la nivelul județului Timiș, au fost înregistrate 78 de accidente rutiere în care au fost implicate trotinete electrice.
În urma acestora, o persoană și-a pierdut viața, iar alte 81 de persoane au fost rănite.
În acest context, pe parcursul lunii august, polițiștii rutieri desfășoară, la nivel național, activități pentru creșterea gradului de disciplină în rândul conducătorilor de vehicule pe două roți.
„Orgile Cetății” – Concerte de orgă, muzică sacră, arta picturii în nisip și evenimente pentru copii, în Timișoara, în perioada 12 august – 15 septembrie
Timișoara găzduiește, în perioada 12 august – 15 septembrie 2026, o serie de evenimente muzicale și artistice desfășurate în biserici și spații culturale din oraș, toate grupate în noua ediție „Orgile Cetății”. Publicul este invitat la concerte și recitaluri de orgă, vioară, pian și alămuri, la întâlniri între muzică și arta picturii în nisip, cât și la activități educative și ateliere de pictură dedicate celor mici.
Programul reunește artiști din România și invitați internaționali din Italia, Statele Unite ale Americii și Ungaria, propunând publicului experiențe culturale diverse, de la capodopere ale repertoriului clasic și sacru până la formule artistice interdisciplinare.
Avansează lucrările în Piaţa Traian! Vor fi montate primele dale noi
Ruben Laţcău, viceprimarul Timişoarei, anunţă că în perioada următoare vor fi montate primele dale noi în Piaţa Traian, în cadrul proiectului de regenerare urbană. „Urmează primele dale noi în Piața Traian. Constructorul estimează că lucrările vor începe în câteva săptămâni. Avem și mici provocări cu rețeaua de gaz. Avizul dat de compania de gaz nu […]
Programul de lucrări al SDM în ziua de 14 august 2026
Ce facem astăzi, 14 august 2026, în Timișoara?
