Cred că, din când în când, ar trebui să existe cineva care să spună lucrurilor pe nume, fără tremurat în glas și fără grija că supără vreo ambasadă, vreo redacție sau vreun minister.
Nu de alta, dar s-a creat o atmosferă ușor caraghioasă: frații noștri maghiari se întreabă de ce ne înarmăm, iar noi, românii, ne uităm unii la alții și ne întrebăm… dacă nu cumva chiar ar trebui să ne temem, ca să aibă sens toată povestea.
Realitatea e mai puțin romantică decât paranoia geopolitică și mai puțin eroică decât discursurile oficiale.
Nu ne înarmăm pentru că ne e frică.
Ne înarmăm pentru că este una dintre cele mai eficiente metode de a muta bani din buzunarul public în buzunare private.
Un sport vechi, practicat cu perseverență și rafinament, indiferent de regim, ideologie sau alianțe. Unii îl fac cu arme, alții cu laptopuri, alții cu șosele sau stadioane de fotbal.
Nu e nimic nou sub soare. Lucrurile astea sunt publice, sunt scrise în cărți. E aproape un brand de țară. Dacă răsfoiești puțin istoria — dar, desigur, cine mai are timp pentru asta — vezi că mecanismul e aproape identic.
În războiul pe care noi îl numim, cu mândrie, „de Independență”, în Primul Război Mondial, în al doilea… întotdeauna au existat contracte dubioase, achiziții supraevaluate, comisioane discrete și patrioti foarte prosperi.
Celebrul scandal Skoda (ocazie în care și domnul Corneliu Coposu a făcut puțină pușcărie) nu a fost o excepție, ci mai degrabă o confirmare: când vine vorba de arme, moralitatea devine o noțiune elastică.
Din păcate românii nu prea citesc cărți — iar când o mai făceau, mai răsfoiau și reviste.
Acum, și acelea dispar. Nu dintr-un complot sofisticat, ci pur și simplu pentru că nu mai sunt rentabile. Cultura generală nu produce profit rapid, iar profitul rapid e singurul criteriu care mai contează.
În aceste condiții vom ajunge în situația în care singura sursă de adevăr vor fi „documente declasificate” de doamna Țoiu.
Numai că experiența ne spune că astfel de documente sunt declasificate exact în măsura în care sistemul consideră că e sigur.
Restul rămâne, disciplinat, la sertar, ca, de exemplu, documentele declasificate în cazul Epstein
Așa că vom avea, probabil, o istorie oficială „actualizată”, curată, filtrată și perfect inutilă pentru înțelegerea realității.
Poate nu ar fi rău să citim (nici eu nu am făcut-o încă) cartea aceea finanțată de Elon Musk. Deocamdată în limba engleză, sau să așteptați ca cineva să o traducă în limba română. Poate că am să fac chiar eu acest lucru.
Citirea acelei cărți este importantă pentru că simplul fapt de a o citi ne scoate din monocromia discursului oficial.
E ca și cum ai fi ascultat Europa Liberă în timpul lui Ceaușescu.
Riscul nu e să citim prea mult din surse diferite. Riscul e să ascultăm o singură voce și să o confundăm cu realitatea.
Și astfel să pățim ca personajul acela al lui Bansky, să fim orbiți de steag.
***
Banksy a lovit din nou în Londra
Artistul stradal Banksy a confirmat oficial că statuia de mari dimensiuni care a apărut recent în centrul Londrei este creația sa. Sculptura a fost amplasată în zona Waterloo Place din St James’s, un spațiu recunoscut pentru monumentele care celebrează imperialismul și supremația militară. Opera înfățișează un bărbat îmbrăcat în costum care pășește înainte de pe un soclu, în timp ce ține un steag care îi acoperă complet fața. Reprezentanții artistului au precizat că lucrarea a fost montată la primele ore ale zilei de miercuri, chiar înainte ca autorul să publice un videoclip pe contul său de Instagram.
1 Mai, ziua furiei în Europa.
Ziua Internațională a Muncii este marcată anul acesta prin proteste de amploare în mai multe capitale europene, pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții și scăderea puterii de cumpărare.
Cum „simte” creierul bacteriile din intestin.
Studiul, publicat în revista Current Biology, a fost realizat pe un model de vierme microscopic (C. elegans), folosit frecvent în cercetare deoarece are neuroni care „simt” direct bacteriile din sistemul digestiv.
O anumită celulă nervoasă din intestin detectează substanțe chimice produse de bacterii. Mai exact, nu bacteriile în sine sunt „văzute” de creier, ci moleculele pe care acestea le eliberează sau le au pe suprafață.
Când neuronul recunoaște bacterii „bune”, viermele începe să mănânce mai mult și să se miște mai lent, comportament care îl ajută să rămână la sursa de hrană.
Când detectează bacterii periculoase, reacția este inversă: evită consumul și își schimbă comportamentul pentru a se proteja.
O apologie a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, susținută de Elon Musk
Această carte cu acces liber a fost scrisă de Ivan Katchanovski, care este – potrivit site-ului Universității din Ottawa – „profesor cu jumătate de normă” în capitala Canadei. Discuțiile despre volume precum The Russia-Ukraine War and its Origins au loc de obicei în cadrul recenziilor de carte scrise de un singur autor în reviste de specialitate. Cu toate acestea, circumstanțele excepționale ale apariției și circulației monografiei lui Katchanovski descrise mai jos ne motivează – peste o sută de cercetători din domeniul studiilor est-europene – să răspundem la această publicație cu un cuvânt comun de precauție. Declarația noastră nu se referă atât la conținutul exact al cărții lui Katchanovski, cât la mesajul central al volumului și la receptarea aparent foarte largă a acestuia, ceea ce este atipic pentru o carte de non-ficțiune publicată de o editură academică.
VIDEO Rusia a testat cu succes un nou model al rachetei Soyuz după mai bine de un deceniu
Roscosmos a anunțat că Rusia a lansat pentru prima oară, în regim de testare, noua sa rachetă Soyuz-5. Potrivit anunțului făcut joi noaptea de agenția aerospațială a Rusiei, racheta a decolat de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan fără nicio problemă, relatează Reuters. Soyuz-5, pe care Roscosmos o descrie drept un vehicul de lansare echipat cu …
Misterul din seif: Povestea presupusei scrisori de adio a lui Jeffrey Epstein, documentul blocat de 7 ani într-un tribunal din SUA
Un tribunal din SUA păstrează sub sigiliu o posibilă scrisoare de adio a lui Jeffrey Epstein. Proba, găsită de un coleg de celulă în 2019, a fost ascunsă anchetatorilor care au investigat cazul, scrie The New York Times. Nicholas Tartaglione, un coleg de celulă, a declarat că a descoperit biletul în iulie 2019, ascuns într-un …
Presa maghiară se întreabă de ce se teme România, după achizițiile militare din programul SAFE: „Bucureștiul a început o cursă acerbă a înarmării”
Publicația Magyar Hirlap comentează achizițiile militare din programul SAFE ale țării noastre, într-un articol cu titlul… „Bucureștiul a început o cursă acerbă a înarmării, dar de ce se teme România?”.
Scandal în jurul miliardelor din SAFE.
Directorul Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuză pe ministrul Radu Miruță de înaltă trădare și sabotarea industriei de apărare. Conflictul vizează programul european SAFE, de 16,6 miliarde de euro.
Radiografia unui an periculos: România, la un pas de „democrația iliberală”.
România alunecă spre un model iliberal, marcat de degradarea libertăților civile și politizarea instituțiilor, avertizează raportul „Starea Democrației în 2025”. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Ovidiu Voicu explică modul în care legi învechite sunt folosite ca scut împotriva cetățenilor.
România care n-a căzut niciodată, dar nici n-a sărit
Există țări care trăiesc periculos. Și există țări care își fac asigurare pentru orice, inclusiv pentru eventualitatea că asigurarea nu funcționează. România pare să facă parte din a doua categorie. Nu pentru că i-ar lipsi energia sau inteligența, ci pentru că, în ordinea noastră interioară a valorilor, stabilitatea cântărește mai mult decât curajul. Datele recentului studiu prezentat în cartea „România între lumi. Valorile angajaților români” ne dezvăluie această arhitectură a valorilor care nu ne lasă să cădem, dar nici să sărim…
România a pierdut 459 de milioane de euro din cererea de plată numărul trei din PNRR.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că, joi, a primit evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată numărul trei din PNRR. Rezumă faptul că România a recuperat 350,7 milioane de euro din banii suspendați inițial, dar că a pierdut 458,7 milioane “din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.
Computerele noi și extrem de scumpe de la Ministerul Transporturilor
Înainte să plece din funcție, Ciprian Șerban a aprobat nu doar creșterea tarifelor la metrou, dar a și făcut public minunatul plan de digitalizare a instituției, pus în aplicare încă de la finalul anului trecut. Mai exact, Ministerul Transporturilor e acum atât de dotat în materie de computere încât toate hărțile acelea cu șosele și autostrăzi ce urmează să fie construite nici că-și mai au rostul. Acum vom putea avea, în sfârșit, simulări 3D cu tot ce urmează să se construiască. Cândva.
Dosare cu vizita istorică a Regelui Mihai, mineriade primele alegeri libere și reunificarea Germaniei – declasificate
Un proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă declasificarea documentelor din arhivele diplomatice din perioada ianuarie 1990 și 31 decembrie 1992 a fost pus în transparență publică de Ministerul Afacerilor Externe.
O cunoscută revistă din România se închide după 25 de ani: „Normal era să se stea de vorbă și cu noi”
Grupul Adevărul închide revista Historia după 25 de ani de apariție pe hârtie. În timp ce conducerea invocă declinul vânzărilor, fondatorul titlului, jurnalistul Ion Cristoiu, acuză lipsa de comunicare a managementului, potrivit Pagina de Media. Ultimul număr în format fizic al revistei Historia urmează să apară pe 15 mai. După această dată, publicaţia îşi va …
Adio, grădină vieneză! Parcul Central, plin de bălării perene.
În urmă cu mai bine de zece ani, Primăria Timișoara făcea un sondaj de opinie referitor la modul de reamenajare a Parcului Central, iar variantele propuse erau grădină vieneză sau parc englezesc. A câștigat prima opțiune, care însemna: „Conceptul de grădină vieneză este inspirat din ambianţa Grădinilor Schonbrunn, fiind în concordanţă cu titulatura municipiului Timişoara de Mica Vienă. Sistematizarea actuală a Parcului Scudier rezonează cu implementarea conceptului propus. Se propune păstrarea sistematizării iniţiale a amenajării existente – în proporţii aproximative: 75% amenajare peisageră alcătuită dintr-o peluză punctată de exemplare de valoare şi de grupuri compuse din arbori şi arbusti ornamentali şi 25% amenajare geometrică a axelor principale de compoziţie”.
Un nou teren de baschet pe malul Begăi
„Este încă un teren pe care îl redăm comunității după ce ani de zile a stat cu lacătul pe el. Accesul pe noul teren de baschet este gratuit, la fel ca și la celelalte facilități sportive pe care le-am amenajat pe malul Begăi. Vom continua acest program de amenajare de locuri în care timișorenii să […]
Ce facem astăzi, 2 mai 2026, în Timișoara?
