China strânge din nou șurubul — și bine face.
După ce acum câțiva ani a decis că nu mai exportă neodim brut, ci doar magneți gata fabricați, China merge mai departe cu restricțiile privind exporturile de pământuri rare.
Așadar, nu mai vinzi pietre, vinzi valoare adăugată.
Nu mai trimiți la alții materia primă ca să se îmbogățească, ci o transformi tu însuți în produs finit și vinzi scump.
Simplu, logic, în beneficiul celor mulți, nu doar al celor puțini și foarte bogați.
Și, sincer, din punctul de vedere al poporului chinez, e o mișcare de manual.
Căci un stat nu se îmbogățește vânzând saci cu minereuri, ci vânzând cunoștințe, tehnologie, produse finite.
Exact cum ar trebui să gândească orice națiune care a trecut de faza „vindem ce avem și cumpărăm ce ne lipsește”.
Nu mai vinzi neodim, vinzi magneți.
Nu mai vinzi lemn, vinzi mobilă.
Nu mai vinzi minereu de fier, vinzi locomotive, tractoare și vase portcontainer.
Și mai e un aspect subtil: atunci când tu controlezi resursa și producția, nu mai vinzi oricui.
Vinzi celor care plătesc mai bine sau, și mai înțelept, celor care te ajută pe termen lung — adică aliaților reali, nu celor care te folosesc.
Asta înseamnă politică economică, nu colonie comercială.
Resursele sunt cheia viitorului.
Toate resursele — minerale, energetice, umane.
Iar un popor deștept, chiar dacă n-are pământuri rare, poate produce ceva și mai rar: idei.
Poate investi în educație adevărată, nu în diplome inutile.
Poate finanța oamenii care chiar au potențial, nu pe cei care doar ocupă un scaun și un buget.
Pentru că, dacă tot vorbim de investiții, cea mai proastă e aia făcută în prostie.
Iar noi, românii, deținem un record în această privință.
Uitați-vă în jur, am cheltuit miliarde pentru informatizare și nu merge aplicația la bancă până la ora 9 când ajunge inteligența artificială la servici, nu-ți poți trimite e-facturile pentru că nu merge serverul ANAF, nu merge intranetul farmaciilor, în loc de locuințe facem stadioane, în loc de fabrici de carne artificială sau altele de reciclare a deșeurilor – pentru că și în deșeurile alea sunt resurse imense – dăm banii pe arme inutile.
Ne lăudăm că facem o aplicație care va compara între ele 4 declarații care conțin aceleași date, dar nimeni nu se gândește să elimine 3 dintre ele.
Uitați-vă la cursul valutar, nu se mai modifică a 4-a zecimală ci a început să crească cea de-a doua.
Uniunea Europeană, la rândul ei, pare să creadă că viitorul se construiește cu tancuri și muniție.
Doar că războaiele nu produc nici minereuri, nici idei, ci doar facturi.
Și dacă Europa vrea să rămână relevantă, ar trebui să se împrietenească cu cei care au resurse, nu să-i bombardeze cu morală.
Să schimbe paradigma: nu mai exportăm democrație cu drona, ci prietenie cu trenul de marfă.
Altfel, da — vom continua să cumpărăm din China, dar din ce în ce mai scump, până nu vom mai avea cu ce.
Iar atunci, istoria se va închide cu un zâmbet amar:
Prima dată i-am fentat noi pe chinezi cu opiumul.
A doua oară nu se vor mai lăsa păcăliți.
***
Premiul Nobel pentru literatură din 2025 a fost câștigat de scriitorul maghiar László Krasznahorkai.
Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat joi după-amiaza că Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat în 2025 scriitorului maghiar László Krasznahorkai „pentru opera sa impresionantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă…
Ostaticii israelieni ar putea fi eliberați încă de sâmbătă, după acordul de încetare a focului
Războiul din Gaza a provocat moartea a peste 67.000 de persoane și a schimbat fața Orientului Mijlociu.
La doar o zi după ce s-au împlinit doi ani de la atacul transfrontalier al militanților Hamas, care a declanșat asaltul devastator al Israelului asupra Gazei, negocierile indirecte din Egipt au dus la un acord privind etapa inițială a planului în 20 de puncte al lui Trump pentru a aduce pacea în enclava palestiniană.
Acordul, dacă va fi implementat în totalitate, ar apropia cele două părți mai mult decât orice efort anterior de a opri războiul care a evoluat într-un conflict regional, implicând țări precum Iran, Yemen și Liban.
Armistițiul din Fâșia Gaza intră în vigoare „în următoarele 24 de ore” după o reuniune a cabinetului, anunță Israelul.
Israelul și gruparea militantă palestiniană Hamas au semnat joi, în Egipt, un acord pentru încetarea focului și eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul prizonierilor palestinieni, în prima fază a planului președintelui american Donald Trump de a…
China strânge și mai mult șurubul asupra exporturilor de pământuri rare, vitale pentru industria mondială
China a înăsprit joi controalele asupra exporturilor de pământuri rare, extinzând restricțiile pentru a acoperi tehnologii de procesare și anunțând că urmează să limiteze exporturile către utilizatorii străini din domeniul apărării și al semiconductorilor, transmite…
Energia verde europeană: importuri de echipamente de 14,6 mld.
În 2024, UE a importat panouri solare în valoare de 11,1 miliarde de euro, biocombustibili în valoare de 2,9 miliarde de euro și turbine eoliene în valoare de 0,5 miliarde de euro din țări extraUE, totalizând importuri de produse energetice verzi în valoare de aproape 14,6 miliarde de euro, conform datelor Eurostat publicate joi.
Șeful GAZPROM: În 5 ani, consumul de gaze al Chinei va crește cu 45%.
Livrările prin conducta Power of Siberia 2 ar putea depăși capacitatea proiectată, a declarat directorul general al Gazprom , Alexey Miller, în cadrul sesiunii plenare a Forumului Internațional de Gaz din Sankt Petersburg (SPIGF-2025). „Capacitatea proiectată a conductei este de 50 de miliarde de metri cubi de gaze. Dar știm că aceasta este capacitatea proiectată.
Pakistanul vrea să exploateze petrolul și gazele cu GAZPROM
Pakistanul speră la asistența Gazprom în dezvoltarea câmpurilor de petrol și gaze, atât terestre, cât și offshore, a declarat ministrul pakistanez al petrolului și gazelor, Ali Pervez Malik, la sesiunea plenară a Forumului Internațional al Gazelor de la Sankt Petersburg (SPIGF-2025). „Prim-ministrul ( Shahbaz – IF ) Sharif și întregul guvern s-au angajat să implementeze reforme care vor asigura […]
NATO înnebunește
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a avut cele 15 minute (plus puțin mai mult) de faimă acum patru decenii. În anii 1950, SUA au oferit un scut militar aparent temporar în spatele căruia statele occidentale devastate de război ale continentului se puteau redresa economic. Deși retrospectiva sugerează că Moscova era puțin probabil să lanseze un război de cucerire, nimeni nu voia să aibă încredere în Iosif Stalin al Uniunii Sovietice.
Raport.
Un studiu al Institutului Britanic de Standardizare (BSI) a constatat că șefii din companii acordă prioritate automatizării prin intermediul AI pentru a acoperi deficitul de competențe și a reduce numărul de angajați, în loc să formeze angajații fără experiență. Concret, patru din zece (41%) șefi au declarat că inteligența artificială le permite să reducă numărul de angajați, potrivit sondajului realizat pe un eșantion de peste 850 de lideri de afaceri din șapte țări: Marea Britanie, SUA, Franța, Germania, Australia, China și Japonia.
Moțiunile de cenzură împotriva lui Ursula von der Leyen, RESPINSE după votul din Parlamentul European
Pentru șeful executivului Uniunii Europene, rezultatele au fost puțin mai bune decât în iulie 2025, când 360 de europarlamentari au votat împotriva unei moțiuni inițiate în principal de parlamentari de extremă-dreapta.
Totuși, numărul de voturi în favoarea lui Von der Leyen a fost mai mic decât cele 401 voturi în favoarea realegerii sale pentru un al doilea mandat în iulie 2024.
Ion Cristoiu: De la Teroriștii din decembrie 1989 la Dronele din 2025
În cel mai recent jurnal din seria „Pastila lui Cristoiu”, publicistul Ion Cristoiu a vorbit despre Ursula von der Leyen, menționând că președinta Comisiei Europene este „pe zi ce trece tot mai militarizată”.
„Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe zi ce trece tot mai militarizată, asemenea unei țări bananiere, încât punem să-i spunem feldmareșală, nu felmareșeleasă, pentru că felmareșeleasa este nevasta feldmareșalului. Ea este feldmareșală, mă miră că nu și-a luat ținută militară, cum aveau Castro, Trotsky, Dzerzhinsky, toți cei care erau milităroși și de fier, precum Felix Dzerzhinsky, cel care a înființat Cheka la bolșevici. I se zicea Felix de Fier.
Noi trebuie să-i zicem, acum, Ursula de Fier. Având în vedere că e doamnă, îi zicel Ursula fieroasa sau fiericica. Domnia sa a ținut un discurs în Parlamentul European, ieri, parlamentul acesta care, oricum, e absolut inutil. Se pregătește de o rezoluție împotriva Rusiei și discursul a consfințit un nou slogan, strigăt de luptă în Uniunea Europeană, de război, nu de pace, de dezvoltarea infrastructurii, de digitalizare”, a spus publicistul.
Nobelul nostru
De șaisprezece așteptăm un Nobel pentru literatură. Nația asta poate îndura douăzeci și opt de ani de necalificări la un campionat mondial de fotbal, dar să treacă atât de mult timp de când Herta Müller nu-a scos la Universitate și inacceptabil și dureros. Nu există scuze. E o imensă rușine pentru acest popor obsedat de educație. E o palmă dată de milioanelor de cititori ai revistei Kaufland, cea mai de succes publicație tipărită din România.
N-a rămas nimic din bătrânul „Dan Păltinișanu”.
Demolarea vechiului Stadion „Dan Păltinișanu”, începută în luna februarie a acestui an, se apropie de final. Pe locul bătrânei arene se vede doar pământul gol, pe care mai lucrează câteva camioane și vreo două excavatoare. Au rămas și câteva mormane de resturi, care urmează să dispară de pe teren în perioada următoare.
Dincolo de melancolia dispariției unui obiectiv unde s-a scris istorie în sportul timișorean, se află speranța construirii unei arene moderne, de mare capacitate, pe care această parte de țară o merită pe deplin.
Scepticii au vorbit, în condițiile de austeritate ale acestei perioade, despre amânarea pentru un termen nedefinit a investiției, dar, conform unei ordonanțe de urgență a guvernului, stadioanele pot fi finanțate doar dacă autoritatea locală asigură 20 la sută din valoarea lucrărilor de construcții. Consiliul Județean Timiș a aprobat o cofinanțare de 20% pentru Stadionul Dan Păltinișanu. Proiectul va merge înainte, iar proiectarea și apoi execuția noului stadion se vor face, într-o primă fază, din bugetul propriu al CJT, după care Guvernul României își va aduce partea de contribuție la finalizarea proiectului. Noul stadion al Timișoarei ar trebui să fie gata în 2028.
Primăria Timișoara testează un nou concept de spații verzi: gazonul de pe Bulevardul Liviu Rebreanu este înlocuit cu plante rezistente la secetă
Primăria Timișoara vrea să renunțe treptat la gazon pe anumite artere și introduce o nouă strategie de amenajare a spațiilor verzi, adaptată perioadelor tot mai lungi de secetă. În locul ierbii, care necesită cantități mari de apă și lucrări frecvente de întreținere, municipalitatea a început plantarea de arbuști și plante perene, rezistente la temperaturi ridicate și cu un consum redus de resurse.
Proiectul-pilot este implementat pe Bulevardul Liviu Rebreanu, pe o suprafață de aproximativ 8.000 de metri pătrați. Intervenția a debutat pe tronsonul dintre Bulevardul Sudului și sensul giratoriu AEM și presupune plantarea a circa 16.000 de exemplare din 20 de specii de plante perene și arbuști. În cadrul lucrărilor, echipele primăriei au înlocuit stratul superior de pământ și vor acoperi solul cu turbă vegetală și tocătură, pentru a păstra umiditatea.
Haos și pierderi la Horticultura Timișoara – patrimoniul verde risipit prin decizii controversate
Societatea S.C. Horticultura S.A. Timișoara, aflată în subordinea Consiliului Local, se află în centrul unui scandal privind gestionarea defectuoasă a resurselor și a patrimoniului verde al orașului. În ultimii trei ani, compania ar fi fost afectată de achiziții la prețuri supraevaluate, lucrări neconforme și folosirea ilegală a resurselor publice, fapte care au generat pierderi semnificative pentru bugetul local.
Ce facem astăzi, 10 octombrie 2025, în Timișoara?
