Problema reală cu oameni precum Elena Lasconi nu este că nu știe care sunt membrii Consiliului de Securitate al ONU, la fel cum problema unui candidat la o funcție de birocrat din primărie nu e că nu știe prevederile HG371, sau că un candidat la Medicină nu știe care este a cincea zecimală a numărului π. Toate acestea sunt lucruri pe care le putem afla în câteva secunde pe internet, fără prea mult efort. Ar fi o prostie să ne încărcăm memoria cu așa ceva.
Adevărata problemă, însă, este incapacitatea generalizată de a înțelege și prioritiza lucrurile cu adevărat importante.
De exemplu, e îngrijorător că majoritatea absolvenților unei facultăți din România nu știu să calculeze ipotenuza unui triunghi dreptunghic, chiar dacă li s-ar oferi formula. Tot la fel de alarmant este faptul că mulți medici, în loc să trateze o boală respiratorie conform protocoalelor medicale, se blochează pe diagnosticul de „COVID” doar pentru că testul a ieșit pozitiv. Sau că în Timișoara, tramvaiele și autobuzele pierd la semafoare aproape tot atât timp cât le ia să se deplaseze efectiv, iar cei din conducerea STPT și Primăria Timișoara nu observă acest fapt simplu. Ba mai mult, în timp ce se plâng de lipsa de tramvaie, vatmani și șoferi, tramvaiele și autobuzele stau minute în șir la capăt de linie. Sau că într-o mare firmă al cărei principal obiect de activitate este IT-ul, nu-i dau numele, marea majoritate a angajaților, absolvenți ai unei facultăți de specialitate, nu știu să își instaleze un Windows pe propriul calculator.
Ieri m-am plimbat prin zona din jurul stadionului 1 Mai. Am numărat nu mai puțin de 6 terenuri de sport, pe care nu era absolut nici o activitate. Singurul sportiv din zonă era o fată care alerga pe pista din jurul stadionului mare.
Dar pe strada Cerna se mai face un stadion, ca să fie 7 terenuri nefolosite.
Chestia asta pot să o înțeleg, în țara asta construcția stadioanelor este o activitate tare profitabilă, mai ales pentru politicienii care în afară de a fura nu prea fac nimic.
Aceste lucruri sunt simptomatice pentru o problemă mai profundă: oamenii cu poziții de responsabilitate pur și simplu nu percep ce este cu adevărat relevant și, în consecință, își pierd energia pe mărunțișuri.
Așa cum am spus de nenumărate ori, așa cum spune și Cristian Clipa în articolul de mai jos, există oameni mai înzestrați intelectual și oameni mai puțin capabili, iar cei din a doua categorie nu reușesc să distingă între lucrurile importante și detalii nesemnificative.
Poate că nu este atât de grav (de fapt este) că cetățeanul de rând nu conștientizează că nu cu tineri care nu știu altceva decât să alerge sau să dea cu piciorul într-o minge vom ajunge să ne dezvoltăm, astfel încât fiecare din noi să aibă o vață mai ușoară, o locuință proprie și să nu mai trăim de azi pe mâine. Dar această confuzie o vedem la niveluri înalte, unde, de exemplu, ministrul de Finanțe pare să nu înțeleagă cu adevărat ce este deficitul bugetar: în loc să reducă cheltuieli inutile sau să stimuleze producția internă, el optează pentru informatizarea birocrației, de parcă simpla digitalizare ar rezolva deficitul.
Responsabil pentru această situație este, în mare parte, sistemul nostru de învățământ, care ar trebui să fie un filtru pentru a-i diferenția pe cei cu abilități deosebite de cei care nu le au. Dar dacă acest filtru nu funcționează eficient, ajungem să oferim diplome unor oameni care nu au capacitatea necesară pentru a ocupa funcții de responsabilitate. Iar cu aceste diplome, acești oameni sunt numiți în posturi din care pot lua decizii care au consecințe asupra întregii societăți.
***
Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, șpaga la presă
Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, circa 4,2 milioane de euro, a fost șpagă la presă și „propagandă”, arată un fost parlamentar AUR, Ringo Dămureanu. La începutul activității sale de parlamentar, George Simion se lăuda că nu se va atinge de subvenția de la stat pentru oligopolul partidlor cu reprezentare în Legislativ.
Lasconi nu a știut care sunt membrii Consiliului de Securitate ONU
Dinescu îl desființează pe Becali: „Poate unora li se pare Gigi un om de afaceri, dar nici el nu are nici o meserie.
Mircea Dinescu îl desființează pe Becali: „Poate unora li se pare Gigi un om de afaceri, dar nici el nu are nici o meserie. A făcut afaceri cu statul”, a spus fostul disident anticomunist la o reuniune a PNL Mehedinți. Dinescu a comentat faptul că Becali s-a lăudat că viitorul guvern se va face la el acasă. Gigi Becalin candidează pentru un post de senator AUR, la București, dar a recunoscut că a fost trimis de Viorel Hrebenciuc să-l ajute pe George Simion să ajungă în turul II al prezidențialelor.
Decât un student incapabil, mai bine un instalator onorabil
Ați încercat recent să găsiți un zidar, un tâmplar, un parchetar, un instalator, un bucătar sau un electrician bun? Priviți în jurul dumneavoastră! Ne înecăm în legiuni întregi de juriști, economiști, teologi și psihologi. În schimb, mișună o grămadă de străini (nepalezi, egipteni, vietnamezi, singalezi sau tamilezi) care muncesc ocupând locuri de muncă de care românii nici nu vor să audă. Pe vremea lui Caragiale, românii visau să ajungă funcționari. Azi vor să devină domni. Iar pentru atingerea acestui scop e musai nevoie de o diplomă. Lectura, studiul sau acumularea de cunoștințe sunt pur și simplu inutile.
Opinie Dragoş Damian, Terapia: O opinie care nu este despre imobiliare, aşadar va avea puţine citiri.
Ziua mondială a psoriazisului vine să conştientizeze asupra provocărilor celor care suferă de psoriazis şi artrită psoriazică, dar şi asupra încercărilor familiilor, a personalului sanitar şi a sistemelor de sănătate care sunt, alături de pacienţi, în prima line de luptă împotriva bolii.
Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB
Creșterea datoriei publice, 52% din PIB. Datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă în iulie 2024, ajungând la 876,288 miliarde lei, conform datelor oferite de Ministerul Finanțelor. Față de luna precedentă, când se ridica la 860,331 miliarde lei, această creștere duce datoria la 52% din PIB, față de 51,1% în iunie.
În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 824,06 miliarde lei, comparativ cu 809,248 miliarde lei în iunie, iar datoria pe termen scurt a ajuns la 52,228 miliarde lei.
Piața IT din România încetinește: Angajările scad, iar tinerii au de suferit
Industria IT din România pierde din elanul de altădată, înregistrând o scădere a numărului de angajați la cei mai mari zece angajatori din sector Companiile din IT, altădată cunoscute pentru salariile competitive și angajările frecvente, acum sunt cu frâna de mână trasă.
„Ioane, am auzit că te-ai căsătorit cu o unguroaică!”.
Istoricul Sorin Mitu publică pe Contributors.ro partea a doua a articolului său privind bancurile cu ungurii. Tema este de data aceasta cea a cea a anihilării simbolice și chiar fizice a maghiarilor de către români. Fără îndoială, numai în glumă, sunt doar niște bancuri se poate spune oricând, dar nu este chiar așa, spune profesorul clujean.
