Teraformarea planetei noastre este o idee cât se poate de bună.
Doar că pentru asta ar trebui să se investească niște bani, bani care ar fi cheltuiți în folosul fiecărui cetățean al planetei.
Din păcate, atât timp când scopul nu este binele comun al omenirii ci profitul cât mai mare al unora, acest lucru nu va putea fi făcut.
Poate că peste o vreme omenirea se va trezi și va mai schimba ceva din situația actuală.
Nu mă gândesc la un fel de comunism, ci la un sistem în care cei care merită cu adevărat să fie răsplătiți pentru ceea ce au făcut în folosul societății, dar și celorlalți, oamenilor obișnuiți, care nu au descoperit asteroizi și nici mașini electrice nu au inventat, să le mai rămână ceva pentru o viată onestă și îndestulătoare.
Că oameni vor altceva se poate observa și dacă ne uităm la prezența mare de la alegerile din Franța. Oamenilor începe să le pese. Dacă nu le-ar fi păsat ar fi stat acasă și s-ar fi uitat la meciurile de fotbal.
Din păcate, pentru că stânga a fost demonizată de către cei care au condus lumea în ultima vreme, acum oamenii au ajuns să aleagă extrema dreaptă. Ceea ce nu prea este bine.
Nu prea vorbesc eu despre subiectul acesta, dar citesc că oamenii din Ucraina se închid în case sau riscă să moară pentru a fugi din acea țară.
Mă gândesc la ai noștri, înainte de ’89, și ei riscau să înfunde pușcăria sau să fie împușcați la frontieră.
Fugeau de România?
Nu, fugeau de regimul Ceaușescu.
Și, citind știrea asta nu pot să mă întreb, cine are dreptate, cei 6 milioane de oameni care au fugit deja din Ucraina, sau cei foarte puțini care fac parte din regimul care dorește să-i trimită la război?
Ar fi tare interesant dacă și acolo s-ar face un scrutin, la fel cum a avut Macron bunul simț să-l organizeze pe cel din Franța.
Și tot despre Ucraina, am remarcat că în presa românească întotdeauna atacurile rusești provoacă victime civile, în timp ce atacurile ucrainiene provoacă întotdeauna doar pagube ale infrastrurii militare rusești.
Întotdeauna am spus-o, așa ar trebui să se învețe istoria.
Nu numai despre anul în care s-a născut sau a murit un domnitor oarecare, eventual cu cine și când s-a bătut.
Alea sunt pierdere de timp, lucruri care ar trebui să fie cunoscute doar de specialiștii sau pasionații de istorie.
Dar noi, oamenii obișnuiți ar trebui să învătăm în școli cum se îmbrăca țăranul ăla pe vremea lui Stefan Cel Mare, ce mânca, seara se culca flămând sau cu burta plină, era fericit sau nu? Cum arăta casa unei familii din acea vreme? Îl înjura pe domnitor sau îl iubea?
Din păcate în România o astfel de istorie abia începe să se scrie, și se scrie despre felul în care era lumea noastră în timpurile relativ recente.
Pentru că cei foarte puțini care știau să scrie în urmă cu 300-400 de ani scriau doar despre oamenii importanți. Si, mai ales, nu scriau în limba română.
Iar dacă nu s-a scris lucrurile se uită.
De exemplu, am dat zilele trecute peste o discuție în care cineva se întreba dacă în zona Balta Verde a fost într-adevăr o baltă.
Și așa s-a ajuns ca istoricii să vorbească despre ce se gândea câinele lui Decebal, dar nu mai ținem minte Balta Verde, un loc care încă exista ieri-alaltăieri.
Da, este adevărat, așa cum spune Dragoș Damian, că nu există școli care să producă absolvenți specializați sau calificați. De aceea întregul sistem de școlarizare ar trebui să fie schimbat din temelii.
Poate că un model mai eficient ar fi sistemul de școlarizare existent în anii ’70-‘80, existau pe atunci cursuri de calificare de scurtă durată la locul de muncă, existau școli de ucenici, existau școli profesionale, aveam licee specializate și în final, doar cei mai buni dintre cei buni, cel puțin teoretic, ajungeau să facă o facultate.
Pentru ca inginerii formați pe bani publici, dar nu numai inginerii, și medicii și ceilalți absolvenți ai învățământului superior de stat, să nu mai migreze în alte țări soluția ar fi destul de simplă, aceștia să fie obligați printr-un contract încheiat la intrarea în facultate să lucreze o perioadă, să spunem 5 ani, acolo unde îi trimite cel care le-a finanțat studiile. Cui nu-i convine poate face școală pe bani.
Digitalizarea și robotizarea nu sunt în declin, doar că la noi aceste lucruri au devenit un scop în sine, nu ceva care să aducă valoare adăugată. Suntem o țară care fabrică ciocane ca să avem ciocane, nu ca să batem cuie cu ele.
Asta e problema, în România digitalizarea a însemnat să se sifoneze niște bani și să se creeze locuri de muncă parazitare, în loc ca aceasta să ușueze munca oamenilor și eventual să-i înlocuiască acolo unde acest lucru este posibil, lucru care ar fi rezolvat, cel puțin parțial, deficitul de forță de muncă.
Că lanțul de aprovizionare vine din Asia, asta e, acolo sunt resursele, nu poți să produci, de exemplu, magneți de neodim pentru motoare electrice sau turbine eoliene dacă la tine în țără nu există zăcăminte de neodim.
***
Doar 10% din suprafața uscatului este locuită/ „Nu mai bine terraformăm noi Terra?
Neil deGrasse Tyson (născut în 1958 în New York City) este un extrem de simpatic astrofizician și specialist în comunicare științifică, director al Planetariului Hayden din Rose Center for Earth and Space din NY și cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizică al American Museum of Natural History. Din 2006, este prezentator al programului educațional NOVA scienceNOW, găzduit de televiziunea PBS.
Locul savantului nu e doar în laborator
Neil deGrasse Tyson este unul dintre cercetătorii care au înțeles că știința trebuie să slujească toți oamenii, nu doar curiozitatea și orgoliile oamenilor de știință, și, pe de altă parte, omenirea în ansamblul ei progresează în măsura în care crește nivelul de înțelegere și de cunoștințe nu al unei mâini de semeni, ci a tuturor celor peste opt miliarde, câți suntem până acum.
Drept care s-a angajat cu pasiune, carismă și umor în ceea ce se numește popularizarea științei. Nu este, din fericire, nici singurul, nici primul. Un coleg ultra-celebru care a făcut asta este Stephen Hawking, prin „Scurtă istorie a timpului” și alte lucrări. Lor li se adaugă Richard Dawkins, Michio Kaku (care vine la București, să nu-l ratați!), Richard Feynman, George Gamow, Stephen Jay Gould, Brian Greene, Heinz Haber, Desmond Morris, Matt Ridley, Oliver Sacks, Carl Sagan, Tzvi Yanay, precum și românii Ștefan S. Nicolau, Nicolae Cajal, Solomon Marcus…
Neil deGrasse Tyson – dar și alții, precum Feynamn sau Hawking – și-au asumat misiunea asta, ironizată de colegi mai cu nasul pe sus, care cred că locul savantului e doar în laborator, eventual unul aflat la șapte niveluri sub pământ, până într-acolo încât au acceptat să apară în spectacole, emisiuni TV de divertisment sau sitcomuri ca Big Bang Theory, care a făcut mai multe servicii științei decât, scuzați, zece șoareci de bibliotecă.
Cât de mulți suntem, de fapt?
Or, iată ce înseamnă o minte luminată, care se gândește nu doar la cum, ci și la de ce. Se stârni de la o vreme încoace o agitație internațională pe tema cât de repede și spre ce destinații putem părăsi planeta asta ca vai de mama ei. Una dintre motivații ar fi faptul că ne călcăm în picioare unii pe alții, căci am ajuns prea mulți și viitorul nu sună bine, se puiește lumea asta ceva de speriat.
Informația e falsă. Știți cât din suprafața uscatului este locuită în prezent? 10%. Bine-bine, șmechere, dar cât din restul de 90% constă în zone ostile (deșerturi, gheață, munți, păduri etc.)? Bine-bine, răspund, dar ce-ar fi mai ușor: să adaptăm o planetă fără atmosferă, fără ape, fără vegetație, fără animale, fără nimic, ca să ne fie „Home, sweet home” sau să îmblânzim doar puțin un peisaj terestru mai sălbăticuț?
Ok, aud în cască, dar chiar dacă găsim destul spațiu ca să ne-ntindem picioarele, ce-o să mâncăm când om fi 10 miliarde, 15, 20!? Știți ce procent din uscat este cultivat în agricultură? 11%. Ca să nu mai zic de culturile supraetajate, existente deja, și mai ales de imensa bogăție în hrană a mărilor, oceanelor, lacurilor și apelor curgătoare, care acoperă, orișicât, 71% din suprafața planetei.
Adaptarea despre care vorbeam mai sus a primit și un nume: terraformare. A pune mâna pe o planetă fără niciunul dintre elementele necesare vieții, fără nicio infrastructură, fără nicio clădire, o baracă măcar, un closet, ceva, și a o face locuibilă – nu pentru zece oameni, că atunci ne-am zbătut degeaba, s-au scremut munții și s-a născut un șoarece, ci pentru măcar câteva zeci de milioane – ar fi un efort atât de incomensurabil de mare încât se justifică întrebarea elementară (și în același timp sclipitoare) pe care a pus-o Neil deGrasse Tyson: „Nu mai bine terraformăm noi Terra?”
VIDEO Prezența la urne la alegerile anticipate de azi din Franța a atins cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 40 de ani
Francezii votează azi în prima rundă a alegerilor parlamentare anticipate, un scrutin ce ar putea avea implicații masive asupra politicilor interne, dar și asupra rolului Franței de lideră în UE și NATO. Sondajele arată că partidul de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN) al lui Marine Le Pen are prima șansă, fiind urmat, la distanță, de alianța stângii și de blocul centrist al președintelui Emmanuel Macron. Dacă RN va obține totuși suficiente voturi pentru a prelua șefia guvernului va fi clar abia după a doua rundă a alegerilor, care are loc pe 7 iulie, scriu Reuters, Le Monde și Politico.
Alegeri Franța: Extrema-dreaptă a lui Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor legislative – estimări / Stânga a venit pe locul doi, blocul lui Macron e marele învins al serii
Partidul Adunarea Națională (RN) a câștigat primul tur al alegerilor anticipate parlamentare din Franța cu 33,2% – alături de aliații săi, fiind urmat de alianța stângii – Noul Front Popular cu 28,1% și de blocul prezidențial Ensemble cu 21%, potrivit institutelor de sondare a opiniei IFOP, Ipsos, OpinionWay și Elabe, citate de Reuters. Dacă RN va obține majoritatea necesară pentru formarea guvernului – 289 de locuri în camera inferioară a parlamentului – va fi clar după al doilea tur al alegerilor, care va avea loc duminica viitoare, pe 7 iulie.
Ungaria preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE de la 1 iulie. Care este viitorul blocului european sub conducerea Budapeste
Închişi în case, înecaţi în Tisa, morţi în munţi. Cum încearcă tinerii să scape din Ucraina pentru a nu merge la război
De la începutul războiului, mii de ucraineni au trecut ilegal graniţa pentru a evita serviciul militar, în ciuda interdicţiei naţionale de a părăsi ţara pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani.
Plăți de miliarde amenință guvernul german, în procese cu furnizorii de măști anti-COVID
Ministerul Sănătății german a suferit o înfrângere la Tribunalul Regional Superior din Köln, în procesul privind plata măștilor de protecție împotriva COVID. Furnizorilor li s-a dat dreptate, valoarea litigiului fiind acum de 2,3 miliarde de euro.
La sfârșitul lunii martie 2020, ministrul Sănătății Jens Spahn (CDU) a început o procedură de ofertare și a garantat tuturor antreprenorilor că se vor plăti 4,50 euro, pentru fiecare mască FFP2. Ministerul a fost atunci atât de copleșit de oferte, încât perioada de ofertare a fost scurtată la câteva zile.
The New York Times: „Pentru a servi ţara, preşedintele Biden trebuie să părăsească cursa” pentru Casa Albă
Consiliul editorial al prestigiosului cotidian american The New York Times i-a cerut, vineri, preşedintelui Joe Biden să se retragă din cursa pentru Casa Albă, după dezbaterea sa dezastruoasă cu Donald Trump din ziua precedentă.
Într-un editorial publicat vineri seară şi intitulat „Pentru a servi ţara, preşedintele Biden trebuie să părăsească cursa” pentru Casa Albă, The New York Times l-a descris pe Joe Biden drept „umbra unui lider”, după ce preşedintele în vârstă de 81 de ani „a picat propriul său test”.
De nerecunoscut, Joe Biden a înghiţit cuvinte, nu a terminat anumite propoziţii şi a privit în gol în timpul duelului televizat de joi cu predecesorul său republican, scrie The New York Times, conform News.ro.
Departamentul de Stat al SUA: România nu îndeplinește standardele pentru eliminarea traficului de persoane
Problema traficului de persoane persistă în ţara noastră, iar Guvernul nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea lui, deşi depune eforturi. O arată un raport al Departamentamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.
Cum funcţionează portofelul digital lansat de UE şi când va fi disponibil şi în România: „Acum lucrurile vor fi simple”
După ce în aprilie Parlamentul European a aprobat un proiect care își propune să simplifice accesul la servicii publice și private, Uniunea Europeană se pregătește să lanseze portofelul digital.
Premierul Ciolacu a convocat partidele la consultări pentru stabilirea datei alegerilor prezidențiale. Programul discuțiilor
Guvernul a anunțat programul consultărilor cu partidele reprezentate în Parlament privind stabilirea datei alegerilor prezidențiale din acest an. Cum în delegația Guvernului sunt reprezentate PSD și PNL, Marcel Ciolacu nu va avea întrevederi separate cu delegații ale acestor două partide.
România se sufocă sub betoane. 13 orașe vor avea la dispoziție un miliard de euro să se transforme în localități verzi
Efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente în România, unde canicula și gradul de inconfort termic sunt tot mai greu de suportat, în special în orașele mari. În ultimele trei decenii, autoritățile locale au preferat să betoneze și acopere cu dale aproape toate zonele verzi, ceea ce a dus la agravarea situației.
Nota de plată pentru încălcarea drepturilor românilor. Milioane de euro pentru condamnările la CEDO. „Răspunderea magistraților e doar pe hârtie”
România plătește sume fabuloase din bugetul public, în urma proceselor pe care românii le câștigă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instanță internațională care nu se pronunță asupra fondului unei cauze, ci doar analizează și decide asupra respectării drepturilor fundamentale de către instanțele naționale, cum ar fi: dreptul la exprimare, la apărare, la un proces echitabil, la proprietate.
M-am săturat de congresele politicienilor din locațiile de 5 stele. În fabrici, pe șantiere, în ferme, acolo e economia reală.
E frumos în sălile de conferințe de 5 stele, scene mari pentru declarații privind viitorul țării, scaune confortabile, aer condiționat, bufet suedez în foaier. Lux.
Sălile de conferință de 5 stele nu au nicio legătură cu economia reală, cu PIB-ul la care se pricep toți politicienii și se laudă cu el de parcă ei îl fac. Economia reală este în fabrici, pe șantiere și în ferme. Acolo, dacă vreodată vor merge, politicienii pot afla lucruri interesante:
Că deficitul de forță de muncă este enorm, lipsesc cel puțin un milion de persoane calificate pentru munca în fabrici, șantiere și ferme – orice fabrică, șantier și fermă nou deschise trebuie să fure angajați de peste drum, nu există școli sau facultăți care să producă absolvenți specializați sau calificați.
Că a crescut îngrijorător media de vârstă a muncitorilor, că tânăra generație fuge de munca fizică, visează doar robotizare, digitalizare și inteligență artificială, deși domeniul este în declin.
Că nimeni nu mai vrea să lucreze în schimburi.
Că se dau aprobări de finanțare sau de construcție după ani și ani de zile și că în multe cazuri, dacă nu cunoști pe cineva, aștepți degeaba.
Că robotizarea, digitalizarea și inteligența artificială aduc puțină valoare adăugată, cel puțin deocamdată, din cauza dezindustrializării, iar echipamentele de tehnologie înaltă vin de la furnizori după 2-3 ani de zile pentru că România este la coada listei.
Că muncitorii asiatici sunt greu de adaptat din cauza diferențelor culturale, de limbă și a așteptărilor de a pleca mai departe, către vest.
Că inginerii formați pe bani publici în facultățile din România migrează la rândul lor către vest.
Că tot lanțul de aprovizionare cu materii prime și materiale vine din Asia.
Acestea sunt realitățile din fabrici, șantiere și ferme, pilonii PIB-ului din orice țară – altele decât ce se vede din confortul locațiilor de 5 stele. Două cifre să țină minte politicienii după prânzul cu bufet suedez, când moțăie în scaunele confortabile și aerul condiționat din locațiile de cinci stele:
deficit de balanță comercială de 10% din PIB și
criminalitate fiscală de 10% din PIB.
Salariul minim în România crește la 3.700 lei brut, de la 1 iulie 2024
Salariul minim brut pe țară garantat în plată va crește la valoarea de 3.700 de lei lunar, începând de la 1 iulie 2024. În prezent, salariul minim era de 3.300 de lei, iar Guvernul a decis creșterea acestuia cu 12,12%. Anunțul a fost făcut joi de către ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Cei 300 de lei […]
Dominic Fritz, unul dintre noii vicepreședinți ai USR
La Congresul USR de sâmbătă a fost aleasă conducerea partidului, din care nu mai fac parte Cătălin Drulă, Dan Barna ori Vlad Botoș. În schimb, unul dintre vicepreședinți este primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Ce facem astăzi, 1 iulie 2024, în Timișoara?
1 iulie: Proiecție film Stranizza d’amuri, r. Beppe Fiorello, Institul Francez Timișoara, ora 21
Expoziții permanente la Memorialul Revoluției
Program de vizitare: Luni – Vineri: 08-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere!). Bilete se pot achiziționa la intrare, prețurile fiind: 20 lei adulți, studenți și pensionari -cetățeni români: 10 lei, copii: 5 lei, taxă de fotografiere: 20 lei, taxă de filmare: 100 lei, taxă ghidaj (1-10 pers): 50 lei, taxă ghidaj peste 11 pers: 7 lei/pers, taxă consultanță de specialitate: 100 lei, pentru grupuri mai mari de 20 de persoane: foto gratuit.
Ion Cristoiu: Ce scapă istoriei universale? Viaţa omului simplu
