Infostoria: Ce s-a întâmplat în 18 septembrie

1739: Prin pacea de la Belgrad, Oltenia este reîncorporată Țării Românești.

În 1718, sub domnia lui Ioan Mavrocordat, Oltenia trece în proprietatea Habsburgilor. Motivul pare să fie pacea de la Passarowitz, dar, în realitate, e vorba despre o imprudență. Austriecii n-au avut idee în ce se bagă atunci cînd au cerut turcilor, ca despăgubire de război, cinci județe acoperite cu păduri și populate cu olteni.
Planul împăratului suna cît se poate de nemțește: hărți, granițe, drumuri, cadastru, fisc, educație, sănătate. Dar ofițerii și batalioanele trimise în teren ca să civilizeze Mica Valahie s-au trezit fără cai. De la adăpostul codrului, noii supuși pîndeau fiecare clipă de neatenție a cotropitorului, ca să-l lase fără cele trebuincioase. Nemții aveau o problemă: purtau cu ei înfricoșătorul stindard al muncii. Aveau de gînd să planteze disciplina și seriozitatea în locul corcodușelor și al merelor pădurețe, iar asta suna ca dracu’. În comparație cu alți năvălitori, supușii împăratului ridicau mari probleme de confort. La urma urmei, pentru olteni, tătarii reprezentau un episod inflamabil trecător, iar turcii un parteneriat secular clădit pe lene și ciubuc. Jugul austriac s-a arătat insuportabil pentru țărănimea din Dolj, Gorj și Mehedinți, care a luat calea bejeniei după ce s-a îndestulat din avutul ocupantului. Boierimea a afluit și ea peste Dunăre, căutîndu-și un loc mai lipsit de trudă. În țară au rămas zimbrii, cucii și haiducii, fiecare cu rolul său în timorarea civilizației. Se spune că în cei douăzeci de ani de stăpînire austriacă în Oltenia au fost mai mulți haiduci decît sînt astăzi hoți. Au apărut balade care s-au îngrijit de faima lotrilor și doine care aprobă felul stăpînit în care erau spintecate victimele. Nimic folcloric despre austrieci. Nu există nici o baladă închinată primelor hărți topografice desenate de cartografi vienezi și nici o doină în care să apară drumul săpat în stîncă între Cozia și Călimănești de armata imperială. Așa că în 1739, cînd Constantin Mavrocordat a reușit realipirea Olteniei la Muntenia, ambele tabere au răsuflat ușurate. (Cațavencii)

1851: A apărut prima ediție a ziarului american The New York Times sub titlul „The New York Daily Times”.

1904: A apărut, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic „Furnica”.

1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: „Amor fatal”, „dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf”. Acesta corespundea aspectelor dominante ale producției mondiale din acea vreme. Din distribuție făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, A. Barbelian.

1931: A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei. Acțiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea în mai puțin de cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est.

Incidentul Mukden sau Incidentul Manciurian, a fost o acțiune de sabotaj organizată de către personalul militar japonez ca pretext pentru invazia japoneză a nord-estului Chinei în 1931 a regiunii cunoscută sub numele de Manciuria.
La 18 septembrie 1931, locotenentul Suemori Kawamoto a detonat o cantitate mică de dinamită aproape de o linie de cale ferată deținută de Căile Ferate Manciuria de Sud a Imperiul Japonez în apropierea orașului Mukden (în prezent Shenyang). Explozia a fost atât de slabă, încât nu a reușit să distrugă șinele și un tren a trecut peste el câteva minute mai târziu, dar Armata Imperială Japoneză a acuzat dizidenții chinezi de acest act și a răspuns cu o invazie totală, care a dus la ocuparea Manciuriei, Japonia înființând șase luni mai târziu statul marionetă Manchukuo. Cazul a fost în curând expus în fața comunității internaționale, ceea ce a dus la izolarea diplomatică a Japoniei și retragerea sa în martie 1933 din Liga Națiunilor.

1952: Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa și nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.

Cu toate că filmele lui Chaplin s-a bucurat de un succes major în Statele Unite și el a fost rezident din 1914 până în 1953, actorul a menținut o atitudine naționalistă neutră. În timpul erei „McCarthismului”, Chaplin a fost acuzat de activități antiamericane și a fost suspectat că ar fi comunist, iar J. Edgar Hoover, care le ordonase subordonaților săi de la FBI să țină dosare secrete detaliate care îl aveau ca obiect pe Chaplin, a încercat să îi anuleze acestuia rezidența SUA. În anul 1952 Chaplin a părăsit SUA cu intenția de a face o excursie scurtă acasă, în Marea Britanie, pentru premiera de la Londra a filmului Limelight. Hoover a aflat de această excursie și a negociat cu cei de la Serviciul Imigrări pentru a-i anula actorului permisiunea de a reintra în țară. Chaplin a decis să nu se întoarcă în Statele Unite, scriind: „… De la sfârșitul ultimului război mondial am fost ținta unor minciuni și a propagandei unor grupuri puternice care, prin influența lor și cu ajutorul primit de la presa americană, au creat o atmosferă nesănătoasă în care liberalii pot fi marginalizați și persecutați. În aceste condiții îmi este imposibil să îmi continui munca în SUA, așa că am renunțat la rezidența mea în această țară”. Chaplin s-a mutat la Vevey, în Elveția. Mai târziu, în 1972, Chaplin a revenit pentru scurt timp în SUA în aprilie 1972 împreună cu soția sa pentru a primi un premiu Oscar și pentru a discuta despre cum vor fi redistribuite filmele sale, fiind primit cu căldură.

1965: Astronomii japonezi amatori descoperă cometa Ikeya-Seki. Cometa va deveni mai târziu atât de strălucitoare încât va putea fi văzută lângă Soare în timpul zilei. S-a dovedit a fi una dintre cele mai strălucitoare comete văzute în ultimii mii de ani și este uneori cunoscută sub numele de „Marea Cometă din 1965”.

Cometa a trecut la periheliu la 21 octombrie, apropiindu-se de suprafața Soarelui la 450.000 de kilometri. În acel moment nucleul său s-a spart în două fragmente. A atins magnitudinea maximă de -10[1], devenind vizibilă în plină zi și prezentând o coadă care se întindea pe 45° din suprafața cerului. Aceste caracteristici fac din cometa Ikeya-Seki una din cele mai remarcabile ale secolului al XX-lea, meritându-și numele de Marea Cometă din 1965.
Studiul cometei arată că aparține grupului lui Kreutz și că probabil provenise din fragmentarea unei comete observate în 1106, X/1106 C 1, ca și Marea Cometă din septembrie (C/1882 R1), observată în 1882.
1977: Voyager 1 face prima fotografie în care Pământul și Luna pot fi văzute (în întregime) împreună.

1998: S-a înființat ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet.

Corporația Internet pentru Nume și Numere Alocate (abr. en. ICANN, pronunțat aproximativ aɪkæn) este o organizație cu sediul în cartierul Playa Vista din California, SUA. ICANN este o organizație californiană ne-orientată spre profit („non-profit”) care s-a constituit la 18 septembrie 1998, având drept scop supravegherea unui șir întreg de sarcini și activități legate de Internet, care până în acel moment erau îndeplinite de către alte organizații, și în special de către IANA, în numele Guvernului Federal al Statelor Unite.
Sarcinile ICANN includ stabilirea regulilor de atribuire de nume de domenii Internet și de adrese IP. O mare parte din sarcinile actuale o constituie introducerea unor așa-numite Top-Level Domains sau TLD de tip generic, nou. Munca tehnică necesară pentru îndeplinirea acestui scop se numește funcțiunea IANA. Restul atribuțiilor ICANN îl reprezintă stabilirea de reguli (policies) pentru funcționarea Internetului.