1834: A fost înregistrat primul accident rutier. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane.
1848: În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României.
1851: Annibale de Gasparis descoperă asteroidul 15 Eunomia.
De Gasparis s-a născut în 1819 în Bugnara din Angelo de Gasparis și Eleonora Angelantoni originari din Tocco da Casauria . Fiu de medic, a studiat la seminariile de la Sulmona și Chieti , devenind pasionat de romanele clasice și învățând matematica ca autodidact. În 1838 a sosit la Napoli pentru a studia ingineria la Școala de Poduri și Drumuri, facultatea de inginerie de astăzi a Universității din Napoli , iar în anul următor a fost acceptat ca student la Observatorul Astronomic din Capodimonte de către directorul Ernesto Capocci . A studiat matematica șimecanica cerească și în 1845 a publicat prima sa lucrare științifică despre orbita planetei minore Vesta. Pentru aceste studii el a câștigat, încă din 1846, diploma onorifică în matematică de la Universitatea din Napoli.
În 1848 face prima sa descoperire: asteroidul Hygiea , realizat la 12 aprilie 1849 cu telescopul ecuatorial Reichenbach & Utzschneider, dându-i numele de Igea Borbonica .
În 1858 a fost numit profesor de astronomie la Universitatea din Napoli.
La 6 ianuarie 1864, a fost numit director al Observatorului Astronomic din Capodimonte din Napoli.
Annibale de Gasparis a descoperit vizual următorii nouă asteroizi . În plus, el a descoperit în mod independent și 14 Irene , descoperire care a fost, totuși, creditată astronomului englez John Russell Hind.
10 Igiea 12 aprilie 1849
11 Parthenope 11 mai 1850
13 Egeria 2 noiembrie 1850
15 Eunomia 29 iulie 1851
16 Psyche 17 martie 1852
20 Massalia 19 septembrie 1852
24 Themis 5 aprilie 1853
63 Ausonia 10 februarie 1861
83 Beatrix 26 aprilie 1865
La 20 ianuarie 1861 a fost numit senator al Regatului Italiei pentru înaltele sale merite științifice.
Asteroidul din centura principală 4279 De Gasparis , precum și craterul lunar de Gasparis de 30 de kilometri și fractura de 93 de kilometri din apropiere, Rimae de Gasparis , sunt numite în onoarea sa. (Wikipedia).
1857: A fost înființată Școala Națională de medicină și farmacie din București.
Școala își propunea să formeze ofițeri de sănătate și farmaciști „pentru serviciul sanitar al armatei, al spitalelor și districtelor, precum și veterinari”.
Era stabilit un număr de 110 elevi, dintre care 40 pentru armată, 50 pentru districte și 20 pentru farmacie. Printre materiile studiate se numărau chimia, fizica, farmacia, anatomia, fiziologia, obstetrica, bolile de femei și de copii, igiena, medicina legală și arta veterinară. Predarea științelor medicale avea la bază programa școlilor din Franța. Trebuie menționat că școala nu elibera diplome de doctor în medicină; acestea puteau fi obținute de cei mai buni dintre elevii școlii la Facultatea de medicină din Paris, după ce, în prealabil, pretendenții susțineau examenul de bacalaureat în științe organizat după regulile sistemului francez, scrie Muzeului Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.
Școala națională de medicină și farmacie, recunoscută de guvernul Franței, elibera diplome de ofițeri de sănătate și maeștri în farmacie și de veterinari, care erau echivalate cu cele ale instituțiilor similare franceze.
La Școala națională de medicină și farmacie se intra prin concurs. Candidații trebuiau să aibă între 16 și 18 ani și să fi absolvit patru clase gimnaziale. Perioada de învățământ era de 8 ani, dintre care 5 ani de studii și 3 ani de serviciu în spitale. Deși școala avea o organizare militară, iar elevii erau considerați soldați, totuși aceștia nu erau încadrați în corpul oștirii (Historia).
1921: Adolf Hitler devine liderul Partidului Național-Socialist German al Muncitorilor.
1946: Începe Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an).
În ziua de 30 iulie 1946 s-a dat publicităţii proiectul tratatului de pace cu România, simultan la Londra, Paris, Moscova şi Washington. Preambulul Tratatului consemna încetarea stării de război între România şi Naţiunile Unite. În document se aprecia că România intrase în război alături de Naţiunile Unite la 12 septembrie 1944.
României nu i se recunoştea calitatea de cobeligerant, fiind considerată un stat învins de Naţiunile Unite. Frontierele României erau cele din 1 ianuarie 1941, cu excepţia graniţei cu Ungaria. Aceasta însemna că Basarabia şi Nordul Bucovinei rămîneau sub ocupaţia Uniunii Sovietice, iar Cadrilaterul sub cea a Bulgariei.
Mulțumită contribuției sale militare de partea Aliaților după 23 august 1944 România primea înapoi Transilvania de Nord transferată de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena.
1947: Este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, Partidul Național Țărănesc.
1952: La J.O. de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Prima medalie de aur olimpică a României.
1957: Și-a început activitatea Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
1957: A fost înființată NASA (National Aeronautics and Space Administration), agenție independentă a guvernului Statelor Unite responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.
1984: La cea de a XIII–a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz (29 iulie–12 august).
MEDALII DE AUR
Atletism 3000m – Maricica Puica
Atletism 800m – Doina Ofelia Melinte
Atletism saritura in lungime Anisoara Cusmir
Canotaj dublu rame (2-) Petru Iosub, Valer Toma
Canotaj dublu rame (2-) Rodica Arba-Puscatu, Elena Horvat
Canotaj dublu vasle (2x) Elisabeta Lipa, Marioara Popescu
Canotaj patru rame cu carmaci (4+) Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja, Florica Lavric
Canotaj patru vasle cu carmaci (4x+) – Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anisoara Sorohan, Titie Maricica Taran
Canotaj simplu vasle (1x) – Valeria Racila
Gimnastica artistica barna – Simona Pauca, Ecaterina Szabo
Gimnastica artistica echipe – Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Elena Grigoras, Simona Pauca, Mihaela Stanulet, Ecaterina Szabo
Gimnastica artistica sarituri – Ecaterina Szabo
Gimnastica artistica sol – Ecaterina Szabo
Haltere 82,5 kg – Petre Becheru
Haltere 90 kg – Nicu Vlad
Kaiac-canoe C2 – 1000 m – Ivan Potzaichin, Toma Simionov
Kaiac-canoe K4 – 500 m – Agafia Constantin, Tecla Marinescu, Nastasia Nichitov, Maria Stefan
Lupte greco-romane, 100 kg – Vasile Andrei
Lupte greco-romane, 82 kg – Ion Draica
MEDALII DE ARGINT
Atletism 1500 m – Doina Ofelia Melinte
Atletism aruncarea greutatii – Mihaela Loghin
Atletism saritura in lungime – Vali Ionescu
Canotaj doi rame cu carmaci (2+) – Dimitrie Popescu, Dumitru Raducanu, Vasile Tomoiaga
Canotaj opt rame cu carmaci (8+) – Mihaela Armasescu, Doina Balan, Adriana Bazon, Camelia Diaconescu, Viorica Ioja, Aneta Mihaly, Aurora Plesca, Lucia Sauca, Marioara Trasca
Gimnastica artistica individual compus – Ecaterina Szabo
Haltere 100 kg – Vasile Groapa
Haltere 110 kg – Stefan Tasnadi
Haltere 60 kg. – Gelu Radu
Haltere 67,5 kg – Andrei Socaci
Haltere 90 kg – Petre Dumitru
Kaiac-canoe C2 – 500 m -Ivan Potzaichin, Toma Simionov
Lupte greco-romane, 90 kg – Ilie Matei
Scrima floreta echipe – Aurora Dan, Marcela Moldovan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan, Monica Weber
Tir sportiv 25 m pistol viteza – Corneliu Ion
Gimnastica ritmica individual compus – Doina Staiculescu
MEDALII DE BRONZ
Atletism 1500 m – Maricica Puica
Atletism 400 m garduri – Cristieana Cojocaru
Atletism 800 m – Fita Lovin
Atletism aruncarea discului – Florenta Craciunescu
Box semiusoara, 63,5 kg – Mircea Fulger
Gimnastica artistica individual compus – Simona Pauca
Gimnastica artistica sarituri – Lavinia Agache
Haltere 75 kg – Dragomir Cioroslan
Handbal echipe
Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boros, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogarescu, Marian Dumitru, Cornel Durau, Alexandru Folker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stanga, Neculai Vasilca, Maricel Voinea
Judo 78 kg – Mircea Fratica
Judo open – Mihai Cioc
Kaiac-canoe C1 – 500 m – Costica Olaru
Lupte greco-romane, 74 kg – Stefan Rusu
Lupte libere, +100 kg – Victor Dolipschi
Lupte libere, 100 kg – Vasile Puscasu
Inot 200 m spate – Aneta Patrascoiu
Scrima sabie echipe – Alexandru Chiculita, Corneliu Marin, Marin Mustata, Ioan Pop, Vilmos Szabo
2005: Astronomii anunță descoperirea planetei pitice Eris.
