O companie germană de apărare propune crearea rapidă a unei bariere inteligente de drone pe flancul estic al NATO. Proiectul ar putea fi implementat în 12 luni și ar folosi tehnologie avansată de inteligență artificială pentru supraveghere și atac.
O companie germană de apărare susține că NATO ar putea ridica un „zid de drone” pe flancul său estic într-un an. Inițiativa, menită să îmbunătățească descurajarea convențională în fața amenințărilor din est, ar combina drone de recunoaștere și de luptă cu sisteme avansate de supraveghere.
„Un zid de drone ar putea fi ridicat într-un an. Este nevoie și de sisteme de recunoaștere, sateliți și, probabil, drone de supraveghere”, a declarat Gundbert Scherf, co-fondator și CEO al companiei Helsing, într-un interviu pentru agenția dpa.
NATO trebuie să își regândească strategia
Scherf consideră că modelul actual de apărare este învechit și că este nevoie de o schimbare fundamentală în gândire.
„În acest moment, dezbaterea este încă precum în Războiul Rece. Numărăm sisteme blindate, avioane și nave pe cealaltă parte și încercăm să ajungem la paritate cu mulți bani. Și cred că aceasta este o abordare greșită”, a mai spus Gundbert Scherf.
Compania Helsing, specializată în integrarea inteligenței artificiale în industria de apărare, a dezvoltat dronele HX-2, destinate inițial Ucrainei. Acestea folosesc AI pentru a ghida încărcături explozive spre ținte și sunt mai puțin vulnerabile la bruiaj electronic.
Cum ar funcționa „zidul de drone”
Conceptul presupune o rețea de drone inteligente capabile să înlocuiască câmpurile minate tradiționale. Această barieră ar permite forțelor aliate să treacă nestingherite, în timp ce ar bloca și ataca unitățile inamice.
Țările baltice discută deja implementarea unui astfel de sistem pe cei 3.000 de kilometri ai frontierei NATO.
„Este un pic paradoxal, dar sistemele autonome sunt făcute pentru democrații. Noi apreciem viața, ne dorim cu toții o viață bună. Nu cred că democrațiile noastre pot sau vor să ducă un război de uzură care să coste multe vieți”, a explicat Scherf.
Potrivit acestuia, soluția constă în folosirea tehnologiei asimetrice – adică sisteme militare care oferă un avantaj major, minimizând în același timp avantajele tehnologice sau numerice ale adversarului.
Dronele revin în planurile de apărare ale Germaniei
În urmă cu cinci ani, Germania a blocat utilizarea dronelor militare din cauza temerilor legate de capabilitățile lor ofensive. Acum, însă, în fața amenințărilor crescânde dinspre Rusia și a probabilei preluări a guvernării de către conservatorii din CDU/CSU, dezvoltarea dronelor revine în prim-plan.
„Dronelor nu li se cere să înlocuiască tancurile și artileria, ci să le completeze într-un mod foarte eficient din punct de vedere al costurilor”, a explicat Scherf.
De altfel, potrivit acestuia, dronele HX-2 ale Helsing pot ataca ținte aflate la până la 100 de kilometri distanță și sunt capabile să lovească artileria, vehiculele blindate și alte echipamente militare.
„Dronele luptă împotriva tancurilor la mai puțin de 1% din costul acestora”, a subliniat co-fondatorul Helsing.
Pe lângă acest proiect, Helsing colaborează cu startup-ul francez Loft Orbital pentru a monitoriza frontierele și mișcările de trupe cu ajutorul sateliților. De asemenea, compania lucrează alături de producătorul suedez Saab pentru a integra aplicații AI în avioanele de luptă Gripen și pregătește lansarea unui sistem autonom pentru operațiuni maritime.
foto (c) Jens Kalaene/dpa
