Ancheta anticorupție din Ucraina ajunge la oameni din cercul apropiat al președintelui Zelenski, în timp ce România și țările vecine încearcă să gestioneze criza provocată de sancțiunile SUA asupra companiei ruse Lukoil. În paralel, datele economice europene arată că România depășește Ungaria și Grecia la nivelul salariului mediu anual.
Un nou scandal de corupție zdruncină Ucraina, iar efectele sancțiunilor americane împotriva companiei Lukoil pun presiune pe economiile din regiune, inclusiv pe România, scrie Rador. În același timp, ultimele statistici europene confirmă o creștere semnificativă a salariilor românilor în 2024.
Ancheta anticorupție care zguduie Kievul
Potrivit Washington Post, în Ucraina se desfășoară o „anchetă ce s-ar putea extinde în cele din urmă până la cele mai înalte niveluri ale guvernului ucrainean”. Agenția Națională Anticorupție din Ucraina a destructurat un vast sistem de corupție în sectorul energetic, implicând spălarea a 100 de milioane de dolari.
Marți, un procuror al Parchetului specializat anticorupție a pus sub acuzare un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Conform Kyiv Independent, „presupusul instigator” al acestei scheme este Timur Mindici, coproprietar al companiei de producție audiovizuală Kvartal 95, fondată de Zelenski înainte de a intra în politică.
Publicația mai notează că printre persoanele implicate ar fi și foști oficiali de rang înalt, precum Oleksi Șernişov, Herman Halușcenko și Rustem Umierov. Kyiv Post citează surse guvernamentale care se tem că afacerea Mindici „s-ar putea transforma pentru guvernul ucrainean într-o furtună politică și mai mare decât cealaltă criză cu care s-a confruntat în această vară”.
Criza actuală, subliniază publicația ucraineană, ar putea deveni „un test serios pentru elita politică”, readucând în atenție imagini ale corupției care amintesc de perioada de dinaintea reformelor anticorupție.
Sancțiunile SUA și efectul dominou în Europa de Est
În plan economic, sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva Lukoil provoacă reacții în lanț. Financial Times scrie că blocarea achiziționării Lukoil International de către compania elvețiană Gunvor „a aruncat compania rusă într-o criză, care crește riscul unei pierderi de active de 14 miliarde de euro”.
Publicația adaugă că „în Bulgaria, unde Lukoil reprezintă aproximativ 10% din PIB și deține unica rafinărie a țării, parlamentul a interzis exportul de produse rafinate și a pregătit terenul pentru a prelua controlul rafinăriei”.
Situația este similară în România, unde Lukoil deține o rafinărie care „furnizează aproximativ o treime din producția totală de combustibil a țării și a funcționat sub capacitate în ultimele luni”.
Balkan Insight notează că „Bulgaria și România sunt într-o cursă pentru a evita impactul sancțiunilor americane asupra companiei ruse Lukoil”, în timp ce Serbia încearcă să-și asigure aprovizionarea cu combustibil.
Publicația bulgară Actualno citează declarația ministrului român al Energiei, Bogdan Ivan: „România trebuie să preia controlul asupra companiei locale Lukoil pentru a garanta stabilitatea sistemului energetic național, implementarea sancțiunilor și protejarea locurilor de muncă.”
Totuși, Actualno remarcă faptul că ministrul „nu a specificat active concrete sau modul în care statul va prelua controlul asupra acestora”, precizând doar că România nu va cere o prelungire a termenului limită din 21 noiembrie pentru aplicarea sancțiunilor SUA.
România, peste Ungaria și Grecia la salariul mediu anual
Datele publicate de Nepszava arată că salariul brut anual mediu al unui angajat din Ungaria este de 18.500 de euro, sub media Uniunii Europene și chiar sub nivelul din România. Țara noastră a înregistrat un salariu mediu anual de 21.108 euro, peste Slovacia (20.287 euro) și aproape la același nivel cu Polonia (21.246 euro).
Publicația greacă Eidiseis observă că este „frapant faptul că țări care în anii precedenți se aflau la același nivel economic sau chiar mai jos au depășit Grecia”.
La rândul ei, Trud notează că România se află pe primul loc în UE în ceea ce privește creșterea salariilor în 2024, cu un avans de 16,7%, urmată de Polonia (16,6%) și Bulgaria (13,9%). Totuși, „chiar dacă Bulgaria este pe locul trei privind creșterea salariilor, veniturile angajaților bulgari continuă să fie cele mai mici”, conchide publicația.
foto (c) Ukrainian Presidency/dpa
