Statul român a mai descoperit un buton de „taxare rapidă”. Se apasă ușor, nu necesită reforme structurale, nu deranjează marii jucători și, foarte important, lovește fix acolo unde cetățeanul nu are timp, energie sau organizare să protesteze: se percep 25 de lei taxă fixă pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro.
Se întâmplă în toată Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie europenii vor plăti o taxă de 3 euro/colet cu valoare a de sub 150 de euro.
Guvernul României, care probabil își urăște propriii cetățeni, așa cum au făcut-o toate guvernele românești de-a lungul istoriei, au supralicitat, au pus taxa de aproximativ 5 euro, că noi ne permitem mai mult decât săracii din Germania. Franța sau din alte țări.
Fix, elegant, democratic.
Nu contează dacă produsul costă 15 sau 149 de euro – statul aplică aceeași filosofie fiscală profundă: „dacă vine de departe, să doară”.
Ni se spune că nu plătește consumatorul, ci curierii.
O glumă bună, spusă cu față serioasă.
Evident că tot cetățeanul plătește, doar că printr-o schemă mai creativă.
Statul se spală pe mâini, piața „se autoreglează”, iar nota de plată ajunge, ca întotdeauna, la ultimul din lanț: omul obișnuit care îndrăznește să cumpere ceva ieftin.
Argumentul oficial sună nobil: protejăm comerțul european, combatem avalanșa de mărfuri ieftine și nesigure, salvăm economia locală.
Doar că economia „salvată” este cea care vinde aceleași produse fabricate în Asia, dar cu adaos triplu și etichetă „Made in UE” frumos tipărită.
Nimeni nu discută serios despre combaterea evaziunii fiscale mari, optimizarea cheltuielilor bugetare inutile (contracte publice supraevaluate, stadioane, cheltuieli militare excesive) sau construirea de capacități reale de producție internă.
Acolo e complicat.
Acolo deranjezi interese puternice.
Mult mai simplu e să numeri coletele oamenilor care cumpără șosete, cabluri sau jucării ieftine.
Dar adevărata întrebare rămâne: politicile acestea sunt făcute pentru binele cetățenilor sau doar pentru ca să existe politici?
Dacă cetățeanul câștigă pe moment cumpărând ieftin și bun de unde vrea, de ce nu-l lăsăm să o facă?
Piața liberă nu se autoreglează singură, așa cum ni se repetă obsesiv, mama ei de piață liberă?
Pe de altă parte, Europa alege intenționat energie mai scumpă (și produse mai scumpe) ca să nu depindă de furnizori geopolitici riscanți.
Dar atunci de ce nu investim masiv în energie nucleară ieftină și sigură, în loc să cumpărăm arme în ritm record?
De ce nu redirecționăm o parte din miliardele de euro pentru rachete și avioane spre reactoare nucleare, căi ferate, buldozere, scule de calitate sau fabrici care să producă lucruri utile?
Poate că americanii nu s-ar supăra foarte tare dacă în loc de Patriot și F-35 am cumpăra mai multe buldozere și șurubelnițe Stanley care chiar folosesc oamenilor.
Poate că nici germanii nu s-ar supăra dacă tricourile din Bangladesh (cost de producție+transport de 1-3 dolari) ar ajunge în magazine la 2-3 euro în loc de 29, chiar dacă asta ar lovi serios marjele uriașe ale retailului fast-fashion.
Da, ar pierde niște oameni care oricum au prea mulți bani.
Dar ar câștiga milioane de oameni care poartă acele tricouri, care plătesc curentul, care conduc pe drumuri proaste și care ar vrea să aibă mai mulți bani în buzunar la sfârșitul lunii.
În final, nu e vorba doar despre 25 de lei pe colet.
E vorba despre un reflex etern: când nu știi ce să faci, mai pui o taxă.
Când nu știi pe cine să taxezi, îl alegi pe cel care n-are lobby, n-are voce și n-are timp.
Adică pe cetățeanul obișnuit.
Soluția reală nu stă în taxe suplimentare sau în bariere cosmetice.
Stă în schimbarea celor de la putere – o schimbare de generație și de paradigmă care să pună, în sfârșit, interesul cetățeanului obișnuit mai presus de interesele marilor lobbysti, de confortul birocrației și de prioritățile geopolitice care lasă buzunarul cetățeanului ultimul pe listă.
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
***
Armata SUA a lovit o altă navă în Pacific.
Atacul efectuat de armata SUA a avut loc la indicațiile secretarului de Război, Pete Hegseth potrivit unui anunț postat pe rețeaua X, potrivit CNN.
„Pe 29 decembrie, la indicațiile lui @SecWar Pete Hegseth, Forța Operativă Comună Southern Spear a efectuat un atac cinetic letal asupra unei nave operate de organizații teroriste desemnate în apele internaționale”, a scris SOUTHCOM pe X.
Trump se declară furios după un presupus atac al Ucrainei asupra reședinței lui Puțin.
Preşedintele american Donald Trump se declară luni ”foarte furios” din cauza unui presupus atac al Ucrainei vizând reşedinţa preşedintelui rus Vladimir Putin, despre care a spus că ”nu-i place”.
„Războiul nu e o soluție”: experții de la Chișinău resping forța militară în cazul Transnistriei
Specialiștii de la Chișinău pledează pentru o reintegrare a regiunii transnistrene realizată doar prin metode pașnice și strategii coerente.
Reacția vine după ce în spațiul public au apărut sugestii conform cărora Ucraina ar avea capacitatea militară de a soluționa definitiv această problemă, informează Radio Moldova.
Și sârbii ne dau lecții: Serbia se află pe locul doi în Europa și pe locul șase în lume în ceea ce privește transformarea digitală și dezvoltarea administrației electronice
Conform indicelui Băncii Mondiale, Serbia se află pe locul doi în Europa și pe locul șase în lume în ceea ce privește transformarea digitală și dezvoltarea administrației electronice, a declarat directorul Biroului pentru Tehnologia Informației și Administrație Electronică, Mihailo Jovanović. „Acest indice arată cât de mult am lucrat la dezvoltarea e-guvernării, câte servicii sunt disponibile […]
Taxa de 25 lei pentru coletele extracomunitare stârnește confuzie.
Taxa de 25 de lei impusă pentru coletele venite din afara Uniunii Europene, care privește inclusiv site-urile de cumpărături Shein și Temu, și care se va aplica în România de la data de 1 ianuarie 2026, stârnește ample dezbateri pe rețelele de socializare.
O ţară întreagă stă la cheremul celor patru judecători CCR propuşi de PSD
Cei patru judecători CCR propuşi de PSD, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, au reuşit să blocheze funcţionarea unei instituţii principale a statului român, CCR, dar şi funcţionarea statului.
Cum a umflat PSD beneficiile judecătorilor CCR: superimunitate și cumulare de pensii speciale mărite
PSD a fost în epoca Dragnea artizanul cultivării bunăvoinței judecătorilor CCR (de atunci și pentru viitor). Le-a dat superimunitate, la fel cum a avut grijă și de buzunarul lor, prin permiterea cumulării a cât mai multe venituri, inclusiv a mai multor pensii speciale.
Un deputat USR vrea ca cei patru judecători CCR care au boicotat ultimele două ședințe să fie excluși / El explică și ce prevede legea de funcționare a Curții
Deputatul USR Alexandru Dimitriu spune că va depune luni o cerere la CCR de încetare a mandatelor de judecători constituționali pentru cei patru membri ai Curții care au boicotat ultimele două ședințe: Cristian Deliorga, Gheorghe…
Bugetul Ministerului Apărării ar putea crește la 2,7% din PIB în anul 2026
Radu Miruţă, noul ministru al Apărării Naţionale, anunţă că a solicitat, pentru anul viitor, o majorare a bugetului ministerului faţă de acest an, având în vedere situaţia privind securitatea în regiune. El dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea.
„Meteahna” care ucide România și e mult mai gravă decât corupția.
Înainte să tratăm corupția ca „boala originară” și să sperăm că restul se aliniază, trebuie să tratăm incompetența statului, susține economistul Sebastian Buhai, într-un eseu cu reflecții de final de an despre România.
In Timisoara au fost aprobate taxele si impozitele locale pentru 2026, ca urmare a legislatiei nationale
Primaria Timisoara propune acordarea de scutiri de taxe proprietarilor care investesc in reabilitarea cladirilor istorice si organizatiilor neguvernamentale care presteaza servicii sociale, in baza unor analize cost – beneficiu. Criteriile de acordare vor fi supuse aprobarii Consiliului Local in urmatoarele zile.
Astfel, pentru cladirile nerezidentiale a fost propusa si aprobata astazi in Consiliul Local mentinerea cotei de impozitare de baza la nivelul de 1,3%, cu o cota aditionala redusa, de 16%, ceea ce conduce la o cota finala de 1,5%, fata de 1,7% aplicata in anul 2025. Spre exemplu, la o valoare impozabila a unei cladiri rezidentiale de aproximativ 29 milioane lei, impozitul datorat de persoanele juridice a fost in anul 2025 de circa 490.000 lei si va ajunge in 2026 la aproximativ 433.000 lei.
Ce facem astăzi, 30 decembrie 2025, în Timișoara?
