Concluzia corectă a textului lui Cristian Tudor Popescu nu este că „prea multă rațiune dăunează”.
Asta e o prostie comodă, bună de pus pe tricouri și de justificat lene intelectuală.
Concluzia reală este mult mai inconfortabilă: nivelul studiilor absolvite nu are o legătură directă cu inteligența.
Nici cu onestitatea intelectuală. Nici cu capacitatea de a înțelege lumea în care trăim.
Pentru a termina o școală, pentru a obține un doctorat sau pentru a ajunge profesor universitar, există câteva condiții.
Nu sunt neapărat cumulative, dar sunt suficient de eficiente.
Prima: trebuie să îndrăznești.
Nu să fii inteligent, ci să îndrăznești.
Sunt oameni foarte inteligenți care nu îndrăznesc niciodată să ridice capul, de teamă să nu se facă de râs.
Își pun singuri piedică, își contestă fiecare idee, se suspectează permanent de impostură.
Există un nume pentru asta: „sindromul impostorului”. E boala discretă a celor care chiar ar avea ceva de spus.
La polul opus sunt cei care sunt proști, dar nu știu că sunt proști.
Și tocmai de aceea îndrăznesc.
Vorbesc tare, cu aplomb, cu siguranță de sine, și — paradoxal — au succes.
Fenomenul poartă un nume academic, „Dunning–Kruger”, dar în spațiul nostru mioritic ar putea fi simplificat fără pierderi: „sindromul politicianului român”.
Cu cât știi mai puțin, cu atât ești mai convins că le știi pe toate.
A doua condiție: memoria.
Memoria e extrem de utilă în sistemul educațional, dar este profund supraevaluată.
A avea o memorie bună nu înseamnă a fi inteligent.
Înseamnă doar a putea reproduce informații.
Poți să-ți dai doctoratul pe Teorema lui Pitagora fără să fii capabil să o aplici într-o situație reală.
Poți să reciți definiții, date, citate, și să nu înțelegi nimic din mecanismele din spatele lor.
Dacă aveți dubii, nu trebuie să ajungeți la Universitatea Cornell — e suficient să vă uitați la știrile de seară.
Mai există și o a treia cale, rar pomenită în manuale, dar frecvent întâlnită în realitate: părinții să aibă bani.
Destui bani cât să te întrețină ani de zile într-un sistem care premiază perseverența birocratică, nu inteligența.
Diploma se obține, la nevoie, prin rezistență la foame, nu prin gândire critică.
Probabuil că CTP are dreptate, omul ăla cu doctorate și facultăți vestite nu este decât un șarlatan.
Și are perfectă dreptate când spune că a folosi limbajul și datele științei pentru a valida religia este o farsă intelectuală penală.
Nu pentru că religia ar fi „rea” (este rea dar nu despre asta discutăm acum), ci pentru că știința și credința funcționează pe principii diferite.
A le amesteca deliberat înseamnă fie că nu le înțelegi, fie că încerci să păcălești.
Iar când asta vine din partea unor oameni cu titluri, robe și funcții, farsa devine periculoasă.
Poate că acest lucru chiar ar trebui scris negru pe alb într-o lege.
Nu ca să interzicem credința, ci ca să protejăm inteligența.
Cât a mai rămas din ea.
*
La un moment dat, după ce au început sancțiunile occidentale împotriva averilor oligarhilor ruși, cineva din anturajul puterii de la Moscova observa, cu un cinism perfect funcțional, că măsura nu are alt efect real decât acela de a provoca rușilor un sentiment profund și îndreptățit de satisfacție.
Nu revoltă, nu solidaritate cu miliardarii „nedreptățiți”, ci exact opusul: o bucurie mută că, în sfârșit, cineva le strânge degetele în tocul ușii.
Din comentariile la unul din articolele de mai jos, sau la versiunile apărute în alte ziare, sau din postările pe Facebook, observ că așa au simțit și mulți români după ce au citit acea poveste.
Reacția nu este invidie, cum se grăbesc unii să o catalogheze.
Românii nu sunt deranjați că „altul are mai mult”.
Sunt deranjați că diferența dintre ce se câștigă corect și ce se acumulează prin combinații a devenit obscenă, imposibil de justificat rațional.
*
Nu cred că ceea ce s-a întâmplat la Focșani ne dă un verdict despre popularitatea lui Nicușor Dan.
A reduce tot episodul la „nu-l iubește poporul” e o explicație leneșă, bună pentru talk-show-uri și titluri grăbite.
Verdictul real, cred eu, e altul.
Și e mult mai vechi decât Nicușor Dan.
Cu toate că au trecut peste 150 de ani de la Unire, unirea nu s-a realizat.
Nu în sens profund, nu în cel care contează.
Avem aceeași limbă, aceleași manuale, aceleași sărbători oficiale, dar nu avem același mod de a gândi lumea.
România nu e o comunitate coerentă, ci un teritoriu locuit de oameni care gândesc fundamental diferit, în funcție de zona în care s-au născut, au trăit și s-au format.
Nicușor Dan nu pierde sau câștigă puncte la Focșani pentru că ar fi iubit sau neiubit, ci pentru că vorbește o limbă mentală care nu e uniform distribuită pe hartă.
Așa că episodul de la Focșani nu spune mare lucru despre Nicușor Dan.
Spune, în schimb, foarte mult despre noi.
Despre faptul că trăim încă într-o Românie plurală, fragmentată, în care votul nu e doar opțiune politică, ci expresie de cultură locală.
Spune despre o țară care n-a apucat încă să devină una și despre o populație care încă nu este un popor.
*
Probabil că fără nicio excepție, toate ziarele au publicat știrea despre Ana, asistentul virtual al ANAF.
Minunată, sexy, revoluționară, istorică.
România intră în era inteligenței artificiale, cu ștampilă, comunicat de presă și fotografii de inaugurare. Totul foarte modern, foarte european.
Ca să fim însă convinși că Ana nu este, de fapt, sora mai tânără a lui Ion, ar trebui să o vedem făcând ceva extrem de banal.
Nu poezie, nu prezentări PowerPoint, nu răspunsuri generale despre „obligațiile contribuabililor”, ci lucruri simple, concrete, de viață fiscală reală.
De pildă:
„Bună, Ana, sunt CIF-ul 123456789.
Poți să-mi spui ce datorii am la stat?”
Sau:
„Ana, te rog să-mi spui ce declarații trebuie să depun până în data de 25.”
Dacă ar putea să răspundă coerent și corect la aceste două întrebări, am putea începe să vorbim despre utilitate.
Restul e marketing.
Nu mai spun că Ana ar fi cu adevărat minunată dacă ar putea să genereze o declarație 390 sau 394, o balanță pe luna decembrie, sau chiar un bilanț pe anul trecut.
Nu ar fi magie, nici SF.
Ar fi doar logică administrativă elementară.
În fond, ANAF are deja în serverele sale toate datele necesare pentru aceste situații. Le colectează obsesiv, le cere repetitiv, le validează, le arhivează.
Dacă aceste lucruri nu se întâmplă, atunci concluzia e simplă și deloc futuristă: cineva a mai risipit niște bani.
Pe o interfață drăguță, cu un chatbot politicos, care nu face nimic din ce contează cu adevărat.
Undeva în spate Ion doarme liniștit.
*
România va cumpăra tren de transportat răniți.
Exact asta ne lipsea.
Nu un tren care să ne ducă de la Timișoara la București în 8 ore — așa cum făceau acceleratele anilor ’60 — ci un tren pregătit pentru răniți.
Le mai țineți minte pe izoletele alea?
Minunea tehnologică din pandemie.
Cutii transparente, prezentate cu mândrie națională, ca și cum am fi inventat teleportarea.
Au apărut în conferințe de presă, în fotografii oficiale, în discursuri grav-emoționale.
Unde sunt acum?
Probabil depozitate lângă alte simboluri ale competenței administrative: ventilatoare nefolosite, spitale modulare goale, aplicații care nu se deschid.
Trenul pentru răniți e din aceeași familie conceptuală.
Nu rezolvă o problemă, dar permite unora să fure niște bani.
*
Liberalizarea gazelor lovește în facturi, adică, direct sau indirect în nivelul de trai al cetățenilor români.
V-ați putea pune întrebarea, bun, și dacă liberalizarea e rea de ce statul o face?
Cum de ce?
In primul rând liberalizarea e vândută ca reformă structurală, modernizare, aliniere la standarde europene. Statul poate spune că „ne facem treaba” și că „viitorul energetic e liberalizat și eficient”.
Dar adevăratul motiv e altul:
Liberalizarea creează oportunități pentru companii private să câștige pe baza diferenței de preț.
Adică, pe înțelesul tuturor, statul românesc, prin liberalizare ia niște bani din buzunarele noastre, ale celor mulți, și îi bagă în buzunarele mari ale altora, puțini.
*
„Țeapa cu lockerul nu e vreo poveste pescărească sau alarmism de Facebook. E reală, funcționează și prinde exact pentru că mizează pe reflexe vechi: frică, grabă, «ajută-mă repede». Așa că aveți grijă. Când cineva vă scrie brusc, cu un ton panicat și un link dubios, nu e urgență — e capcană.
Și, ca regulă generală, nu-mi împrumutați bani dacă vă cer. Serios. Dacă pare că am ajuns să cer bani pe WhatsApp, înseamnă fie că nu sunt eu, fie că am fost înlocuit de o versiune mult mai proastă a mea. Verificați, sunați, gândiți două secunde. Escrocii trăiesc din lipsa acestor două secunde.
Sau, și mai bine, renunțați cu totul la rahatul ăla de WhatsApp. Nu e un serviciu «gratuit», e doar o pompă de extras date personale, obiceiuri, rețele de prieteni și reacții emoționale. Plătiți cu intimitatea, iar bonus primiți țepe din ce în ce mai bine calibrate. Comunicare rapidă? Da. Siguranță? Deloc. Gratuit? Nici vorbă.”
***
Avertisment de criză economică aproape inevitabilă.
CRFB avertizează că datoria record a SUA este nesustenabilă și, fără măsuri rapide, ar putea declanșa una sau mai multe crize fiscale cu efecte economice grave.
Durov, cofondatorul Telegram: Trebuie să fii „fără creier” ca să crezi în securitatea WhatsApp
Cofondatorul Telegram, Pavel Durov, consideră că, în 2026, a crede că mesageria WhatsApp este sigură înseamnă că nu ai creier. „Ar trebui să fii complet nechibzuit ca să crezi că WhatsApp este sigur în 2026. Când am analizat modul în care a implementat «criptarea», am descoperit o serie de vectori de atac”, a scris el. […]
Mărturia tulburătoare a medicului care a încercat să-i acorde primul ajutor asistentului medical împușcat de agenți ICE
Un medic a oferit o mărturie tulburătoare despre momentul în care a încercat să-i ofere primul ajutor asistentului medical i Alex Pretti, după acesta a fost împușcat de agenții Patrulei de Frontieră, sâmbătă, în Minneapolis, în timpul unei operațiuni a agenților pentru imigrare și vămi (ICE).
Cine este Greg Bovino, devenit imaginea luptei lui Donald Trump contra migranților.
Greg Bovino, șeful poliției de frontieră americane care umblă fără să-și acopere fața așa cum o fac agenții poliției anti-imigrație ICE, a devenit figura luptei înverșunate purtate de Donald Trump împotriva imigranților, notează France Presse.…
SCANDAL LA VÂRFUL UE: E o dictatoare
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, o descrie pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept o „dictatoare”, a declarat un oficial european de rang înalt pentru Politico. Potrivit oficialului, Kallas „se plânge în privat că ea [von der Leyen] este o dictatoare, dar nu poate face prea multe sau nimic în această privință”. Politico […]
Prea multă rațiune strică?
Breaking News. Absolvent de UCLA, doctor în fizică al Universității Cornell, americanul Michael Guillén ne spune el că Dumnezeu se află la 439 miliarde de trilioane de kilometri distanță de Pământ. Această limită, de la care lumina nu mai ajunge la noi, este numită de Guillén „orizont cosmic”. Ce este dincolo? „Cele mai bune observații astronomice – și teoria relativității speciale și generale ale lui Einstein – arată că timpul se oprește la Orizontul Cosmic. Acolo, «sus», în spațiul profund, profund, profund, nu există trecut, prezent sau viitor. Spre deosebire de timp însă, spațiul continuă să existe dincolo de Orizontul Cosmic. Ceea ce înseamnă că spațiul ascuns de Dincolo este locuibil, chiar dacă doar de lumină și ființe de lumină”.
Tigrul economic românesc rămâne fără combustibil
Economia cu cea mai rapidă expansiune din Uniunea Europeană în ultimele două decenii riscă să stagneze dacă nu își va crește substanțial investițiile în cercetare și educație, aflate în prezent la un nivel extrem de scăzut.
Ȋn ultimul deceniu, datorită creșterii economice robuste, România și-a câștigat pe bună dreptate porecla de „tigru economic.” Puțini sunt cei din afara țării care apreciază cât de impresionantă a fost această performanță. Cu toate acestea, avântul economic al României riscă acum să se oprească, așa cum s-a întâmplat cu multe alte țări înaintea ei. Combustibilul care a propulsat România la statutul de țară cu venituri medii (middle-income) nu e un ingredient suficient pentru a o propulsa în liga de top a națiunilor cu venituri ridicate. Marea realizare a României în ceea ce privește veniturile medii riscă acum să devină o capcană, mai degrabă decât o etapă în dezvoltarea din viitor. O parte a problemei o reprezintă nivelul investițiilor României pentru educație și cercetare-dezvoltare, care sunt cele mai mici ca procent din produsul intern brut din întreaga Uniune Europeană.
România va cumpăra un tren de transport răniți, dar și alte echipamente de apărare civilă în valoare de 900 de milioane de euro
„Deci, suma care este alocată protecției civile, apărării civile este de aproximativ 900 de milioane de euro. Și pot să spun că România este una dintre foarte puține țări care beneficiază de programul SAFE, care a inclus partea de protecție civilă în beneficiarii programului”, a declarat Raed Arafat, secretar de stat în MAI.
OFICIAL: Pe ce va cheltui România 16,6 miliarde de euro din programul SAFE.
Guvernul a prezentat luni programele ce vor beneficia de finanțarea militară SAFE și care vor trebui finalizate până în 2030. Aproximativ 9,6 miliarde vor merge către achiziții militare, în timp ce peste 4 miliarde vor…
Liberalizarea gazelor lovește în facturi: încălzirea locuinței ar putea costa cu mii de lei mai mult pe an
Impactul financiar anual ar putea ajunge până la 3.000 de lei, în funcție de tipul locuinței și de consum Renunțarea la plafonarea prețului gazelor naturale, programată pentru 1 aprilie, riscă să se traducă în facturi semnificativ mai mari pentru gospodăriile care folosesc acest combustibil la încălzire. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, impactul […]
Faceți cunoștință cu ANA de la ANAF.
„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro, anunță instituția.
„Aveți un colet.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Ftot-mai-multe-automate-de-ridicare-a-coletelor-apar-in-iasi-cat-costa-chiria-lunara-pentru-gazduirea-lor-scaled.jpg)
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează, din nou, asupra unor campanii active de fraudă prin WhatsApp, în care utilizatorii sunt vizați prin mesaje SMS și site-uri de phishing care imită servicii de curierat. Atacurile încep prin trimiterea de mesaje SMS către potențiale victime, profitând de perioada în care mulți utilizatori fac cumpărături online și așteaptă colete.
Suveranismul, efectul placebo și defibrilarea guvernamentală
România arată ca o țară bolnavă. Sondaje de opinie comandate și finanțate de unii și de alții arată că AUR de pildă mai are puțin și ajunge la scorurile electorale cosmice ale lui Ion Iliescu din anii ‘90. Degeaba încearcă pesediștii, useriștii și peneleii să se prindă de unde vine această panemie suveranistă nimicitore pentru că ei caută un diagnostic politic clasic, iar patologia este una atipică. Să fie clar pentru toată lumea, suveranismul românesc – așa cum apare el la formațiuni politice declarate suveraniste – are patru direcții de dezvoltare care, chiar dacă ce se intersectează punctual, au ținte ideologice distincte: religia, naționalismul, pacea și corupția. Mecanismul îndoctrinării suveraniștilor autohtoni se bazează pe distorsiune cognitivă și fanatizare, astfel încât religia de pildă devine mai puțin credință și mai mult ortodoxie cu tricolor și cap de lup dacic.
Ion Cristoiu, după dezastrul de la Focșani și Iași: „Nicușor Dan nu înțelege nimic! El crede că îl iubește poporul”
Într-o ediție specială a emisiunii „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, jurnalistul și analistul politic, Ion Cristoiu, a explicat că reacția președintelui Nicușor Dan după ce a fost huiduit sâmbătă, la Iași și Focșani, în timpul ceremoniilor dedicate Zilei Unirii din 24 ianuarie, arată incapacitatea acestuia de a se adapta la context. De asemenea, Cristoiu afirmă că reacțiile președintelui arată o ruptură profundă de realitate, fiindcă Nicușor Dan este convins că are susținerea populației.
Marian Nazat: Vremuri depresive – fragmente (1)
Omenirea a luat-o razna rău, însă dă semne că nici nu-i pasă! Dimpotrivă, se înghesuie să-i sărute labele paranoicului Donald Trump, un fel de Naș planetar, care nu se dă în lături de la nimic ca să-și ducă pe profituri nerușinate compania SUA, al cărei președinte vremelnic este. Individul instituie, cu maleficu-i rânjet, taxe de protecție peste taxe de protecție pentru țările bogate în petrol, violează, ori de câte ori i se năzare, dreptul internațional, își bombardează cinic și-și ucide ritualic, la o simplă ridicare de sprânceană, adversarii din străinătate, îi extrage din bârlogurile lor pe toți inșii ăia „nesuferiți”, desigur, din rațiuni superioare de stat… Un stat cu apucături mafiote, s-o recunoaștem ! Iar americanii îi țin isonul și-l aclamă tont, nu tu proteste, nu tu indignare, nimic ! O complicitate slinoasă cu șeful de clan în fiecare acțiune deloc diferită – ca scop – de invaziile de odinioară ale dementului Hitler…
Vila lui Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest și deputat PNL, spartă de hoți
Casa rectorului Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a fost spartă de hoți. Incidentul s-a petrecut în weekend, scrie puterea.ro, care, însă, dezvăluie că imobilul nu apare „în documentele celui care se visează ministrul Educației”.
Ce facem astăzi, 27 ianuarie 2026, în Timișoara?
Marți, 27 ianuarie, puteți participa la ateliere diverse, să mergeți la un spectacol de balet sau de teatru, să vă jucați table sau să vizionați un film la cinema.
