După ce a apărut prin presă clipul cu Nicu Covaci (de fapt îl chema „Covaciu”, lucru pe care puțini îl știu) cântând în rusă, sigur vor exista două tabere de spectatori.
Prima, mai tăcută, va considera că subiectul e delicat și mai bine nu zici nimic – că doar în zilele noastre nu e tocmai „politically correct” să-ți iasă din gură ceva pe rusește, chiar dacă doar cânți.
A doua tabără, ceva mai vocală, va veni cu explicația supremă: „Nu, nu e rusă, e ucraineană, știm noi mai bine!”.
În articol se strecoară și o amintire frumoasă: mama lui Nicu nu doar că i-a cumpărat o chitară, dar i-a și găsit un profesor.
Profesorul nu era unul oarecare, ci unul dintre gemenii Popescu – oameni care au crescut chitariști pe bandă rulantă în Timișoara.
Unul îi lua pe începători, celălalt pe cei mai avansați, și, dacă te uitai prin oraș la chitariștii trecuți de o anumită vârstă, erau șanse mari să fi trecut măcar prin mâinile unuia dintre ei.
Și aici intervine mândria mea personală: și eu am avut norocul să fiu elevul lui Adrian Popescu, același care l-a învățat pe Covaci.
Aș putea deci, dacă aș fi mai puțin modest, să mă laud că am avut același profesor cu el.
Diferența a fost că nu ajunge doar o chitară și un profesor bun.
Trebuie să ai și har.
Covaci l-a avut, eu nu.
Eu am rămas cu lecțiile, el a rămas cu legenda.
*
Una dintre cele mai urâte știri ale zilelor trecute a fost cea despre omul ăla din Bangladesh, bătut și umilit cu replica „du-te în țara ta”.
E greu de digerat că în 2025 încă mai există specimene care confundă România cu curtea lor de la țară, unde alungă câinele vecinului cu bolovanul.
Și, mai grav, în loc ca politicienii să condamne gestul fără echivoc, unii dintre ei s-au apucat să explice că nu-i mare lucru sau că e „o făcătură”.
Ba chiar au scos din sertar și un episod cu un nepalez care ar fi agresat pe cineva acum nu știu cât timp, de parcă bătaia asta ar fi un fel de răzbunare istorică. Nu le dau numele, pentru că nu fac reclamă derbedeilor.
Problema e simplă: dacă tu, ca politician, ajungi să scuzi un astfel de comportament, înseamnă că ori nu înțelegi în ce lume trăim, ori îți convine să o prostești pe marginea unei drame.
Și asta e cu adevărat periculos.
Pentru că, să nu uităm, întreaga Europă e plină de români, inclusiv de derbedei și curve exportate de România, dar nimeni, absolut nimeni, nu se apucă să-i ia la bătaie prin piețe sau gări.
Ar trebui să ne fie rușine că permitem astfel de mentalități.
Mai e ceva: ideea asta că „noi suntem români puri, coborâtori direct din Decebal” e o glumă bună doar pentru manualele de istorie comunistă.
În realitate, suntem toți vinituri.
Strămoșii mei, de pildă, au venit aici acum câteva sute de ani dinspre vest; alții au venit de undeva din est prin nordul sau sudul Mării Negre, alții, acum o sută de ani încă își târau oile sau pisicile albe și negre prin Balcani și în loc de „Deșteaptă-te române” cântau „Dželem, dželem„. În urmă cu 100 de ani la Adjud se vorbea și se preda în școli în limba maghiară iar la Frătăuții Noi, județul Suceava, se vorbea în familie germana.
La fel se întâmpla pe tot teritoriul actual al României.
Și e foarte probabil ca peste 20 de ani, la serbările școlare din România, să vedem un copil blonduț, lângă un coleg cu ochii oblici și altul cafeniu, cântând „Noi suntem români”.
Și asta e bine, e normal, e viitorul.
De fapt, gândiți-vă la o chestie simplă: dacă nu ar fi fost influențele străine, am fi mâncat și azi doar carne de viezure la proțap.
Micii, sarmalele, șaorma, langoșul, găluștele cu prune, zacusca – toate vin „din afară”.
Singurul preparat autentic pe care-l putem revendica e kürtőskalács-ul, și ăla pe jumătate furat de la vecini.
Nici măcar „brânza” nu ne aparține, pentru că, uite, am văzut că în Maestrul și Margareta, rușii îi spun tot brânză.
Așa că, dacă e să fim corecți politic până la capăt, ar trebui să renunțăm și la termenul ăsta putinist și să ardem cărțile lui Bulgakov, așa cum alții i-au dărânmat statuile.
***
Marea păcăleală a petrolului rusesc: americanii îl vor, europenii îl cumpără
În urmă cu opt ani, cam în această perioadă, politica externă americană era în mâinile unui anume Rex Tillerson: primul secretar de stat al lui Donald Trump fusese mult timp directorul executiv al gigantului petrolier…
Cseke Attila condamnă atacul xenofob din București: Incidentul să nu treacă neobservat
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, condamnă atacul xenofob din București în care un tânăr a lovit un livrator din Bangladesh, avertizând că astfel de incidente pot escalada dacă nu sunt tratate cu seriozitate.
„Nu putem să construim o țară în care îi privim pe ceilalți de lângă noi după criteriul că nu se aseamănă cu noi, vorbește altă limbă, are altă culoare a pielii, are altă religie”, a declarat Cseke Attila, joi seara, la Digi 24, subliniind pericolul unei astfel de atitudini.
Ura care ne-a rănit odinioară, astăzi o purtăm în noi: în ochii lui speriați se vede chipul nostru
Vă amintiți ura din Italia pentru români, izvorâtă după ce un român a ucis o italiancă!? Vă amintiți cum țipa o femeie într-un reportaj: „Stai atenti, rumeno!?”
Magistrații se consideră deasupra legii
În contextul discuțiilor despre nevoia de echilibrare a pensiilor și salariilor, prin care ar urma ca magistrații să nu mai primească pensii nesimțite de la o vârstă tânără, recenta grevă a magistraților ridică foarte multe semne de întrebare.
Aberația de libertate a magistraților
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului juridic românesc este menținerea judecătorilor și magistraților într-un regim privilegiat, distinct de legislația generală. Această situație contravine principiilor constituționale și standardelor europene privind egalitatea și coerența normativă și trebuie corectată de urgență.
Articolul 16 din Constituția României prevede că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”. Menținerea unei vârste speciale de pensionare pentru judecători, diferită de cea aplicabilă restului cetățenilor, instituie un regim preferențial contrar acestui principiu fundamental.
În majoritatea statelor europene, vârsta de pensionare a magistraților urmează regimul general, iar excepțiile sunt temporare și tranzitorii. România, prin perpetuarea acestor privilegii, se îndepărtează de standardele de guvernanță democratică și își afectează credibilitatea.
Guvernul propune noi reguli fiscale pentru chirii.
Ministerul Finanțelor a publicat joi seară în dezbatere publică proiectul de lege care aduce modificări semnificative în impozitarea veniturilor din chirii și activități de cazare. Noile reguli fac parte din pachetul 2 de măsuri fiscale al Guvernului.
Serviciile prestate la distanță vor fi impozitate în locul unde clientul își are domiciliul sau reședința
Prin Ordonanţa adoptată joi, se transpun în legislaţia naţională prevederile Directivei europene în ceea ce priveşte cotele TVA care vizează, în principal, modificarea normelor care reglementează locul prestării pentru activităţile (evenimentele care presupun prezenţă virtuală) sunt transmise pe internet sau sunt puse la dispoziţie printr-o altă modalitate virtuală, pentru a se asigura impozitarea în statul […]
VIDEO Nicu Covaci cântă în limba rusă.
Concert baroc, cu lăută și corzi de maț, la Sinagoga din Cetate
Ce facem astăzi, 29 august 2025, în Timișoara?
Vineri, 29 august, CODRU Festival își deschide porțile la Pădurea Verde, cu muzică live, artă și experiențe memorabile. Mai puteți merge la film sau la petreceri în oraș.
