Mari figuri penticostalii ăstia.
S-au dus, nici mai mult, nici mai puțin, până la Palatul Buckingham, să-i cânte regelui Charles un imn despre moarte și zădărnicia bogățiilor.
O întâmplare care ne-a mai descrețit frunțile în lumea nebună în care trăim.
Dar, regele Charles e departe.
Eu în locul lor i-aș căuta pe unii de la noi, în România, sau chiar din Timișoara, palate avem destule, să le cânte celor care le stăpânesc aceste versuri care sunt parcă o reinterpretare a unui catren scris de Omar Khayyam:
„Aur, argint și palate, nu te-or scăpa de la moarte. Timpul aproape-i trecut, cu viața ta ce-ai făcut? Din tine ce-o să rămână? Ești doar un pumn de țărână. Sufletul e tot ce ai, oare cui vrei să-l predai”.
Poate că și unii dintre noi, cei care nu avem palate, ar trebui să ne gândim la poezia asta.
*
Ce ironie amară: un domn care a creat un program numit Bible Chat — adică un chatbot dedicat discuțiilor despre texte religioase vechi de mii de ani — se simte îndreptățit să le dea altora sfaturi despre cum să construiască „ceva util”.
*
Horia-Roman Patapievici observa, pe bună dreptate, că „în lumea noastră, intelectualii nu mai au importanța pe care o aveau odinioară.”
Sunt de acord.
Dar trebuie să vedem și contextul: nici concurența nu era atunci atât de mare.
În trecut, intelectualii erau puțini și prețuiți aproape ca niște comori.
Situația era similară cu cea a găinilor de curte: dacă aveai una-două, le îngrijeai cu grijă, le vedeai ca parte din familie.
Dar când deții o fermă cu zece mii de găini, pierderea uneia nu mai înseamnă mare lucru, o arunci în grămada de compost și îți vezi de treabă.
Și exact așa stau lucrurile astăzi cu intelectualii.
Altădată, să ajungi intelectual presupunea mult mai mult decât absolvirea unei facultăți — care, oricum, era accesibilă unui procent infim din populație. Era nevoie de susținere financiară (de la părinți sau vreun unchi general), de timp pentru reflecție, de expunere la idei și experiențe noi, și, în final, de un efort considerabil pentru a publica și a te impune.
Cartea scrisă trebuia să impresioneze o elită restrânsă care, la rândul ei, decidea cine merită recunoașterea.
Astăzi, lucrurile s-au democratizat.
Aproape oricine are un minim de talent poate scrie și publica o carte, poate produce un videoclip pe YouTube, sau poate lansa idei în spațiul public cu o viteză de neimaginat în trecut.
Publicarea nu mai cere ani de așteptare, ci doar luni sau, uneori, câteva săptămâni.
Și aici mai intervine un fenomen extraordinar: inteligența artificială.
Cu ajutorul AI-ului, un proiect care altădată cerea ani de efort poate fi finalizat în câteva ore.
De exemplu, acum este ora 7.00.
Dacă am o idee — să zicem o poveste despre un copil presupus răpit din maternitate, dar care se dovedește a fi vândut de mă-sa — pot explica subiectul unei inteligențe artificiale, iar până la ora prânzului aș putea avea deja un draft de roman.
După câteva ajustări personale, cartea ar fi gata de publicare cam la ora la care incep știrile de seară la televizor.
Sau, vrei să rescrii Constituția?
Astăzi am puțină treabă, că trebuie să ajut un coleg să facă niște SAF-T-uri, dar sâmbătă mă ocup de asta și sunt sigur că voi scrie cea mai bună constituție pe care a avut-o vreodată țara asta.
Mai mult, inteligențele artificiale sunt, într-un fel, urmașii visului lui John von Neumann: mașini care pot învăța, se pot îmbunătăți și pot colabora la crearea de lucruri noi.
Ca niște gândaci de bucătărie mai inteligenți decât majoritatea oamenilor.
Dar, spre deosebire de frica de „gândaci de bucătărie” care se multiplică haotic, AI-urile moderne sunt instrumente puternice, care ne pot amplifica imaginația, accelera creativitatea și elibera resurse pentru idei și proiecte pe care, altfel, nu le-am fi putut realiza niciodată.
*
Dacă mai era nevoie, întâlnirea de ieri a celor trei candidați al prezidențiale mi-a întărit prerea pe care o aveam despre doamna Elena Lasconi.
Afirmația ei — „Avem o mare oportunitate: cu banii europeni să eficientizăm companiile pentru înarmare şi securitate” — reflectă o viziune strategică pe termen scurt, centrată pe realitățile politice actuale: tensiuni regionale, război la granițele Europei și presiunea statelor NATO pentru consolidarea capacităților de apărare. Din acest punct de vedere pragmatic, da, există o oportunitate de finanțare și modernizare a industriei de apărare.
Însă, dacă mutăm perspectiva de la câțiva ani la binele general al omenirii, problema devine mult mai gravă. Investiția masivă în înarmare este, în esență, o investiție în perpetuarea conflictului, nu în prevenirea lui. Fiecare euro cheltuit pentru fabrici de armament este un euro luat de la educație, sănătate, știință, tehnologii verzi — domenii care ar putea preveni conflictele prin reducerea inegalităților și creșterea bunăstării generale. Cu alte cuvinte, adevărata „securitate” pe termen lung nu vine din rachete și blindate, ci din educație, cooperare internațională și progres social.
Ironia tristă este că omenirea nu învață niciodată lecția fundamentală: adevărata siguranță nu se poate construi cu arme, ci doar cu dezvoltare umană autentică. Eficientizarea companiilor de înarmare ar putea aduce beneficii economice pe termen scurt pentru câțiva, dar pe termen lung adâncește cercul vicios al fricii și violenței la nivel global.
*
Pe de altă parte, afirmația Elenei Lasconi că „USR se duce în cap” este perfect adevărată.
Când a apărut pe scena politică, USR era un partid de centru-stânga, fără pretenții socialiste clare, dar nici departe de ele. Vorbea despre protejarea naturii, plantarea de copaci, respect pentru animale și ajutor pentru cei mai puțin norocoși.
Emblema partidului era Nicușor Dan, luptând să salveze Bucureștiul și Delta Văcărești, alături de oameni ca Valeriu Nicolae, care chiar știau ce înseamnă munca pentru binele comun.
Astăzi, însă, USR a fost confiscat de o gașcă de elitisti aroganți, care își imaginează că dacă tastează rapid pe un laptop sunt superiori celor care trudesc să ne dea pâine, să ne construiască case sau să ne facă pantofi.
Acești parveniți și-au vândut fără rezerve mintea, câtă o au, și partidul, agendei dictate de birocrații UE și generalii NATO, care nu vor altceva decât să ne stoarcă de bani pentru a umfla buzunarele industriei de armament, în loc să investim în lucruri cu adevărat vitale pentru oameni.
De aceea USR-ul se va prăbuși. Pentru că de partide pline de astfel de impostori și slugoi ai intereselor celor care oricum au deja prea mult suntem deja sătui — nu ne mai trebuia încă unul.
*
Părerea lui Grok despre George Simion
De ce l-aș alege
Mobilizare electorală impresionantă: Simion a transformat AUR într-o forță majoră în doar șase ani, atrăgând tineri și diaspora prin campanii eficiente pe rețele sociale (10 milioane de like-uri pe TikTok). Capacitatea sa de a mobiliza 604.000 de semnături și zeci de mii de protestatari arată un leadership charismatic.
Critică a sistemului: Discursul său anti-elită și cererea de „restaurare a democrației” (ex. protestele din 2025) rezonează cu electoratul frustrat de corupție și ineficiență, oferind o alternativă la clasa politică tradițională.
Poziție strategică internațională: Sprijinul pentru NATO și alinierea cu mișcarea MAGA (ex. participarea la CPAC 2025) pot asigura relații bune cu SUA, cruciale în contextul geopolitic actual.
Focus pe unirea cu Moldova: Propunerea unirii cu Moldova, susținută de proiecte ca Acțiunea 2012, poate inspira un proiect național ambițios, atractiv pentru votanții naționaliști.
De ce nu l-aș alege
Integritate problematică: Dosarul penal pentru incitare la violență (declarația despre „jupuirea” judecătorilor BEC) și incidentele agresive (ex. în Parlament, 2022) sugerează un comportament impulsiv, nepotrivit pentru un președinte.
Viziune populistă și riscantă: Propunerile sale (ex. oprirea cerealelor ucrainene, unirea cu Moldova) sunt slab detaliate și riscă să tensioneze relațiile cu UE, NATO și vecinii (Ucraina, Moldova).
Lipsa experienței executive: Deși a condus AUR, Simion nu a ocupat funcții executive sau administrative, ridicând întrebări despre capacitatea sa de a gestiona un stat complex, mai ales în crize economice sau geopolitice.
Concluzie
Nu l-aș alege pe George Simion ca președinte al României. Deși capacitatea sa de mobilizare și discursul anti-sistem sunt puncte forte, acestea sunt umbrite de integritatea problematică (dosar penal, incidente violente), viziunea populistă cu riscuri geopolitice și lipsa experienței executive. România are nevoie de un lider care să combine carisma cu stabilitatea, integritatea și o viziune pragmatică, iar profilul lui Simion, marcat de controverse și ambiguități, nu oferă aceste garanții.
***
Noul model al ChatGPT are un IQ mai mare decât 98% din oameni la Testul Mensa norvegian
Noul model ChatGPT, versiunea o3, tocmai a obținut un scor IQ de 136 la testul Mensa administrat în Norvegia – mai mare decât al 98% din omenire, în condițiile în care modelele de inteligență artificială…
Constelația Starlink se dezvoltă cu încă 23 de sateliți, transportați pe orbită de SpaceX cu racheta Falcon 9
O rachetă Falcon 9 a transportat pe orbită 23 de sateliţi Starlink. SpaceX a încheiat cu succes duminică seară cea de-a 250-a lansare pentru dezvoltarea constelaţiei Starlink, transmite luni Space.com.
Huawei a dezvoltat un nou procesor pentru AI cu care vrea să-i facă concurență directă gigantului Nvidia
Huawei se pregătește să testeze cel mai nou și mai puternic procesor conceput pentru inteligență artificială, potrivit unor noi informații publicate de Reuters. Compania speră să înlocuiască unele produse de top ale companiei americane Nvidia. Huawei a abordat mai multe companii tech chineze pentru a testa fezabilitatea tehnică a noului cip, numit Ascend 910D.
Guvernul francez chemat să explice ajutorul dat Ucrainei
Francezii s-au cam săturat de angajamentele luate de președintele Emmanuel Macron față de Ucraina. După ce mii de militari francezi, dar și politicieni au semnat o rezoluție cetățenească prin care cer transparență pe deciziile care le afectează țara, un senator francez duce problema în Parlament.
Alain Houpert a depus o rezoluție pentru consolidarea controlului parlamentar asupra angajamentelor militare și financiare franceze în Ucraina.
Presa cehă: În România e nebunie înainte de alegerile pe care le va cîștiga opoziția
”În lupta împotriva opoziției, care este aproape de victorie, autoritățile stabilesc recorduri mondiale în spectacolul dezvăluirii „spionilor”. Ceea ce se întîmplă în România „democratică” înainte de alegerile prezidențiale, în ceea ce privește confruntarea cu opoziția național-conservatoare,…
România în prag de criză mai marchează o premieră: dezbatere de superlux la sediul Președinției
În această seară țara care a șocat mapamondul cu evenimentele politice din ultimul an mai bifează o premieră, probabil mondială: într-un moment cînd mai-marii zilei încep să recunoască dezastrul economic și social care va bubui curînd,…
Analiză AI a dezbaterii prezidențiale: Nicușor Dan a fost asaltat în mod neechitabil de jurnaliști în comparație cu Antonescu și Lasconi
Ce concluzii a tras inteligența artificială despre prestația candidaților în dezbaterea televizată
O analiză a gradului de obiectivitate pentru fiecare candidat prezent la dezbatere, bazată exclusiv pe transcrierile furnizate, cu un punctaj de la 1 la 10 (unde 10 reprezintă obiectivitate maximă) și citate relevante.
„Să cadă niște capete”.
Candidata USR la prezidenţiale, Elena Lasconi, a declarat, luni, în prima dezbatere televizată organizată la Palatul Cotroceni, că partidul Uniunea Salvaţi România trebuie reformat, susţinând că, „dacă nu cad niște capete, USR se duce în…
Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Voi citiţi ”The Economist”? Chiar dacă nu citiţi publicaţia, merita să admiraţi coperţile ultimelor 3 numere.
Puneți-vă centurile de siguranță, aeronava România pierde rapid din altitudine, riscând să aterizeze dur, iar la manșă avem niște amatori!
Atunci când un avion se prăbușește, se întâmplă rareori ca incidentul aviatic să aibă o singură cauză. În cazul economiei noastre, care este în declin e un cumul de factori. Sunt erori umane grave comise de guvernanți, suprapuse pe contextul internațional dificil (epidemie de COVID-19 > criză energetică > război la graniță cu Rusia care a invadat Ucraina > acutizarea crizei energetice > inflație). Mai sunt puține zile până la alegeri și niciun candidat nu vorbește deloc despre ce ne așteaptă și ce strategie de zbor are.
Penticostalii din România cântă moartea regelui Charles, la poarta palatului Buckingham.
Laurenţiu Bălaşa, co-fondatorul start-up-ului Bible Chat oferă sfaturi altor fondatori de proiecte tech: „Construieşte ceva cu adevărat nou şi util.
Am donat un sistem PATRIOT Ucrainei, americanii ne vând altul să îl înlocuim: 280 milioane de dolari
Horia Roman Patapievici: „În lumea noastră, intelectualii nu mai au importanța pe care au avut-o pe vremuri”
Am vorbit cu domnul Horia-Roman Patapievici despre gândire, raportare la timp și despre educație. Am vorbit și despre viitor, deși și trecutul ocupă o parte bună din interviu.
Consiliul Local a aprobat achiziția a 40 de tramvaie, autobuze și troleibuze
Canalul Bega din Timișoara continuă să fie repopulat cu bărci.
Mesajul viceprimarului Ruben Lațcău: „Domnule Pirtea, ați excelat într-un singur domeniu: în a vă asigura funcții plătite din bani publici.
Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău infirmă acuzațiile aruncate în spațiul public de deputatul și rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea. Cel din urmă acuza în urmă cu câteva zile administrația Timișoarei de favoritisme. Mai exact, că școlile unde învață copiii liderilor USR Timiș, ar beneficia de alocări financiare suplimentare. Ruben Lațcău a făcut publice […]
