Am avut norocul ca, atunci când protocronismul românesc a început să înflorească în toate formele sale, prin anii ’70, să fiu suficient de mare ca să înțeleg că se întâmplă ceva.
Nu înțelegeam, desigur, chiar totul. Dar eram suficient de mare să-mi dau seama că, atunci când o țară începe să descopere în fiecare săptămână că a inventat aproape tot ce există pe lumea asta, trebuie să fii puțin atent.
Adrian Păunescu a fost unul dintre marii exponenți ai acestui protocronism modern, în varianta lui „real time”.
În revista Flacăra, pe care o conducea, puteai citi aproape în fiecare număr despre tot felul de invenții românești care urmau să schimbe soarta omenirii.
Pompe inventate de țărani îmbrăcați în ii și ițari. Medicamente împotriva cancerului descoperite de tehnicieni dentari. Elicoptere cu motor de Mobra. Leacuri pentru ulcer preparate din plante care creșteau pe marginea drumului.
Mai lipsea doar să aflăm că un cioban din Carpați inventase internetul, dar nu-l făcuse public pentru că nu avea semnal.
Problema este că fenomenul nu se limita la Flacăra.
Toată presa vremii părea să fi descoperit că românului îi place enorm calea cea mai scurtă spre măreție.
Și cum progresul științific adevărat este o treabă complicată, care presupune ani de muncă, laboratoare, matematică, experimente și, mai ales, răbdare, era mult mai simplu să descoperim că o găină poate elimina mai mult calciu decât consumă.
De aici și până la concluzia că găina este un fel de reactor nuclear cu pene nu mai era decât un pas.
Mai aflam despre aur alimentar, despre plante miraculoase, despre tot felul de soluții universale și despre oameni simpli care, într-un acces de geniu, rezolvaseră probleme pentru care savanții lumii își bătuseră capul degeaba timp de decenii.
În fond, acesta este unul dintre marile noastre talente naționale: să sărim direct peste etapele intermediare.
Alții descoperă ceva după douăzeci de ani de cercetare.
Noi descoperim direct că era deja inventat de un bade Gheorghe din Botoșani.
Alții construiesc laboratoare.
Noi avem o plantă medicinală.
Alții trimit rachete în spațiu.
Noi avem un mecanic care a pus motorul de Mobra pe un tomberon și spune că, dacă îi mai dau două săptămâni, ajunge până la Lună. Și mai ia și fonduri pentru asta.
Și aici cred că trebuie să fim corecți cu Adrian Păunescu.
El nu era principalul vinovat pentru toate acestea. Păunescu era, în bună măsură, un produs al unei societăți care avea nevoie să creadă că România este extraordinară, chiar și atunci când realitatea cotidiană ne demonstra contrariul.
O societate foarte asemănătoare cu cea din zilele noastre, când generalii fac conferințe de presă pentru a se lăuda că au doborât o drină care putea fi doborâtă cu praștia, folosind un avion american și o rachetă cu prețul căreia s-ar putea construi un spital modern..
Vinovăția era/este, poate, mai profundă și ne aparținea tuturor.
Ne lipsea cultura științifică și tehnică elementară care să ne permită să deosebim o invenție adevărată de o poveste frumoasă.
Și, mai ales, ne lipsea modestia intelectuală de a spune simplu: „Nu știm.”
Așa că preferăm să spunem:
„Noi am inventat.”
Din acest punct de vedere, distopia culturală în care trăiam atunci seamănă izbitor cu ceea ce vedem și astăzi.
Doar că astăzi avem internet.
Atunci aveam Flacăra.
Atunci citeam despre găina care produce mai mult calciu decât consumă.
Astăzi aflăm că dacii aveau tehnologie spațială, că piramidele și avioanele cu reacție și Turnul Eiffel au fost construite de români, că pe Tesla îl chema de fapt „Teslaru” și bineînțeles că era și el român, și că toate marile invenții ale omenirii au fost, probabil, descoperite de un strămoș de-al nostru care, dintr-o modestie inexplicabilă, a uitat să lase și brevetul.
În rest, nimic nu s-a schimbat fundamental.
Tot noi suntem.
Tot aceeași nevoie avem de a demonstra că suntem cei mai vechi, cei mai deștepți, cei mai inventivi și, dacă se poate, cei mai nedreptățiți de întreaga planetă.
Cenaclul Flacăra era și el o parte a acestui univers contradictoriu.
Era o manifestare uriașă, cu spectacole care se desfășurau aproape permanent și cu turnee prin toată țara. Era, fără îndoială, și un instrument de mobilizare și de îndoctrinare patriotică a tineretului.
Îmi amintesc și acum o scenă la care am asistat.
Păunescu recita ceva despre Eminescu, iar publicul începea să repete:
„Eminescu! Eminescu! Escu! Escu! Ceaușescu!”
Și astfel, câteva mii de tineri care, în viața de zi cu zi, îl înjurau pe Ceaușescu au ajuns, într-un stadion plin și într-o atmosferă de entuziasm colectiv, să-i strige numele în cor minute în șir.
Dar poate că trebuie să acceptăm că realitatea era mai complicată decât orice judecată făcută astăzi din fotoliul nostru confortabil.
Poate că acesta era prețul pentru a asculta, în același spectacol, „Monologul puiului de vulpe” al lui Evgheni Evtușenko, recitat cu fond muzical, și puteai înțelege, chiar dacă nu ți se explica nimic, că povestea unui pui de vulpe care luptă până la moarte pentru libertate nu este, de fapt, doar despre un pui de vulpe.
Sau puteai asculta poeziile lui Adrian Păunescu, care erau cu totul alceva decât cele cu Motanul Arpagic.
De aceea, când aud astăzi întrebarea dacă trebuie să-i scoatem statuia lui Adrian Păunescu din parc, răspunsul meu este: NU.
Nu pentru că Păunescu ar fi fost fără greșeală. Nu a fost.
Nu pentru că ar trebui să uităm compromisurile lui. Nu trebuie.
Și nici pentru că ar trebui să transformăm în sfinți oamenii unei epoci care a avut suficiente păcate pentru a umple câteva catedrale.
Dar nici nu cred că trebuie să ne prefacem că nu au existat și lucrurile bune.
Adrian Păunescu a fost o parte din existența noastră în anii ’70 și ’80. Cu bune și cu rele. Cu propagandă și cu poezie. Cu compromisuri și cu momente de autenticitate. Cu naționalism și cu cultură. Cu găini care produceau mai mult calciu decât consumau și cu poezii care vorbeau, printre rânduri, despre libertate.
Poate că trebuie să-l păstrăm în memorie exact așa cum a fost, ca pe un om al unei epoci complicate.
***
Elon Musk prezice că Inteligența Artificială va face ca banii să nu mai conteze în anul 2036
Pandemia de coronavirus, războaiele din Ucraina și Iran, tarifele comerciale ale lui Trump, revoluția AI, schimbările climatice- sunt principalele evenimente din prima parte a anilor 2020 care au contribuit la creșterea costurilor vieții în întreaga lume. Inflația, prețurile și șomajul au luat amploare. Oamenii se tem că stilul de viață modern nu mai este sustenabil. Elon Musk, cel mai bogat bărbat de pe planetă, transmite întregii lumi că nu este nevoie să se panicheze: banii ar putea deveni o relicvă a trecutului în maxim 10 ani!
Ideea că Inteligența Artificială duce la dispariția multor locuri de muncă stârnește anxietate în rândul multor angajați, mai ales celor din categoria „gulerelor albe”. Alimentele, electronicele și produsele care erau cândva accesibile sunt tot mai scumpe.
SUA avertizează Kievul să nu mai atace nave non-ruse în Marea Neagră, după ce un petrolier Chevron a fost vizat de drone ucrainene
Statele Unite au avertizat direct Kievul să nu mai atace nave care nu aparțin Rusiei în Marea Neagră, după ce un petrolier închiriat gigantului american Chevron a fost lovit de ucraineni în apropiere de Novorossiisk, relatează The Wall Street Journal.
Potrivit publicației americane, directorul general al Chevron, Mike Wirth, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu reprezentanți din administrația Trump pentru a discuta despre riscurile la adresa activelor companiei americane din Kazahstan. Această întâlnire a avut loc pe fondul unor atacuri ucrainene recente care au vizat petroliere în apropiere de orașul-port Novorossiisk, unde a fost vizată și o navă închiriată de Chevron.
Guvernul Ungariei elimină TVA aplicată medicamentelor vândute pe bază de reţetă
Întrebarea la care încă nu a răspuns nimeni: cum e posibil un blocaj precum cel de la ANCPI, care a îngheţat piaţa imobiliară, când SRI a atribuit, doar în 2025 şi 2026, contracte de peste 2,5 mld.
România trece printr-o situaţie fără precedent: de aproape două săptămâni – un segment cheie al economiei – piaţa imobiliară – este blocat la nivel naţional – după ce un atac cibernetic a scos din funcţiune sistemele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Traian Băsescu ironizează conferința de presă organizată la MApN după prima dronă doborâtă și avertizează: „Urmează testul cu roiul!”
…una este să rezolvi problema cu o dronă și alta cu un roi. Practic, lupta cu drone nu se duce 1 la 1. Se duce cu roiuri, din care una, două scapă și lovesc ținta, deci lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm, «vai, ce eroi suntem!». Cred că în nicio țară nu s-a întâmplat așa, să iasă general cu patru stele, să facă conferințe de presă pentru o dronă, care în mod normal se dărâmă cu praștia”, a adăugat Traian Băsescu.
El a criticat și ceea ce a descris drept o abordare de tip „noi am reușit, italienii n-au reușit”, o referire la faptul că oficialii Armatei Române au precizat, în conferința de presă de vineri de la MApN, după doborârea primei drone, că Eurofighterele italiene au ratat ținta, înainte de a fi lovită de pilotul român de pe F-16.
EXCLUSIV ANAF lansează o campanie de proporții.
ANAF a pregătit o campanie de proporții care vizează emiterea de decizii de impunere, posibil de ordinul sutelor de mii, unui număr foarte mare de cetățeni români. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, până la final de octombrie, ANAF ar urma să emită decizii de impunere pentru venituri care ar fi trebuit declarate prin Declarația Unică, aferente anilor 2021, 2022, 2023 și 2024.
Poprirea pe salariu.
Poprirea pe salariu poate fi instituită fără somație prealabilă. Dar știai că legea limitează clar cât ți se poate reține din venit și că anumite sume nu pot fi poprite în nicio situație?
„Nemții n-au suflet!”: Viorica de la Târgoviște dă lecții de „trăit frumos” nemților și aduce nunta pe balconul din Frankfurt
Trecerea de la Bărăgan la malurile râului Main vine la pachet cu un set brutal de șocuri culturale. Pentru o anumită categorie de români stabiliți la Frankfurt, integrarea nu se măsoară în fluența limbii germane sau în citirea atentă a regulamentului de bloc, ci în capacitatea de a transforma un balcon de doi metri pătrați dintr-un complex din Gallus sau Bornheim într-o filială în aer liber a unui salon de nunți.
Punctul culminant al acestei odisee are loc, de regulă, duminica. În timp ce statul german decretează cu sfințenie Sonntagsruhe, acea perioadă sacrosanctă în care nemții abia dacă respiră mai tare ca să nu deranjeze veverițele din parc, pe balconul de la etajul trei începe adevărata magie. Se aprinde prompt grătarul cu cărbuni, pentru că versiunea electrică e considerată o ofensă adusă strămoșilor. În doar zece minute, un fum gros și negru se înalță maiestuos spre cerul Hessei, declanșând senzorii de incendiu pe o rază de trei cartiere și umplând scara blocului de o aromă densă de ceapă și grăsime arsă.
Dacă un vecin german îndrăznește să iasă pe balcon, să bată timid la geam sau să arate spre ceas, reacția este instantanee și plină de uimire gesticulată:
„Auzi la ăsta, domne! Nu știe ce e aia viață. Oamenii ăștia n-au suflet, sunt reci! Noi le aducem cântec, joc și voie bună, le animăm cartierul ăsta mort, și ei se uită urât, globaliști aroganți!”, a declarat Viorica.
Replica ironică a fiicei lui Adrian Păunescu la cererea IICCMER de a elimina bustul poetului: „De ce nu se pornește de la școli?”
Ana-Maria Păunescu critică solicitarea IICCMER de a elimina bustul lui Adrian Păunescu din Grădina Icoanei și susține că opera și biografia poetului nu pot fi judecate exclusiv prin prisma relației sale cu fostul regim comunist.
Sindromul impostorului, fenomenul care îi face pe oameni să creadă că nu își merită reușitele.
Deși au rezultate foarte bune, promovează examene dificile și sunt apreciați de cei din jur, mulți oameni trăiesc permanent cu sentimentul că nu își merită succesul și că, la un moment dat, vor fi „demascați”. Cunoscut drept sindromul impostorului, acest fenomen psihologic afectează atât studenți și tineri aflați la început de carieră, cât și profesioniști cu experiență, având efecte asupra încrederii în sine, sănătății mintale și parcursului profesional.
Programul de lucrări al SDM în ziua de 27 iulie 2026
Restricții de circulație rutieră în vederea realizării lucrărilor la infrastructura rutieră și de utilități
Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea, sau, după caz, închiderea circulației rutiere, în mai multe zone din oraș, începând de luni, 27.07.2026. Astfel, traficul rutier va fi închis pe strada Ion Mincu, pe tronsonul cuprins între Aleea Aurel Ciupe și Aleea Franz Liebhard, în perioada 27.07.2026 – 29.07.2026, în vederea […]
Ce facem astăzi, 27 iulie 2026, în Timișoara?
Luni, 27 iulie, la Casa Tineretului are loc Youth Summer Fest.
