Citesc într-un articol despre șobolani că aceștia ar fi purtători de „noi variante ale coronavirusului”.
Era să mă sperii, am văzut niște capcane pentru șobolani pe lângă blocul în care locuiesc și era să sun undeva să vină niște medici cu o izoletă și niște oxigen.
De fapt, este una dintre micile probleme de limbaj pe care ni le-a lăsat moștenire pandemia.
Timp de câțiva ani ni s-a repetat atât de des cuvântul „coronavirus” ca sinonim pentru COVID-19, încât pentru foarte multă lume cele două au ajuns să însemne același lucru. Spui „coronavirus” și omul vede imediat izoleta, masca, ATI-ul, declarația pe proprie răspundere și conferința de presă de la ora 13, cu mutul ăla care dă din mâini.
Numai că, din punct de vedere științific, lucrurile nu stau deloc așa.
Coronavirus nu este numele unui singur virus.
Este numele unei familii foarte mari de virusuri. Ele infectează numeroase specii de mamifere și păsări, iar numai dintre coronavirusurile despre care știm că infectează oamenii există șapte bine cunoscute.
Patru dintre ele — HCoV-229E, HCoV-NL63, HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 — circulă de multă vreme printre oameni și, în majoritatea cazurilor, provoacă infecții respiratorii ușoare sau moderate, adică ceea ce numim în limbaj obișnuit o răceală.
De altfel, coronavirusurile sezoniere sunt numai una dintre numeroasele categorii de virusuri care pot produce banala răceală.
Probabil că fiecare dintre noi a fost infectat de-a lungul vieții cu vreun asemenea coronavirus fără să știe și, mai ales, fără să simtă nevoia să anunțe televiziunile.
Te durea puțin gâtul, îți curgea nasul, tușeai, eventual aveai puțină febră, bunica îți făcea un ceai și după câteva zile îți vedeai de treabă.
Era coronavirus.
Numai că pe vremea aceea nu suna suficient de spectaculos ca să apară scris cu roșu pe burtiera televizorului.
Există însă și alți membri ai familiei care pot provoca boli foarte grave. SARS-CoV a produs epidemia SARS din 2002–2004, MERS-CoV produce sindromul respirator din Orientul Mijlociu, iar SARS-CoV-2 este virusul care produce boala numită COVID-19.
Și aici este distincția importantă:
SARS-CoV-2 este un coronavirus, dar nu orice coronavirus este SARS-CoV-2.
Exact cum un lup este un canid, dar nu orice canid care trece prin fața porții este lup. Ar putea fi foarte bine câinele vecinului.
De aceea formularea „șobolanii sunt purtători de noi variante ale coronavirusului” este, în lipsa altor precizări, aproape inutilă. Întrebarea esențială este: care coronavirus?
Șobolanii și alte rozătoare găzduiesc într-adevăr diverse coronavirusuri. Asta nu înseamnă automat că respectivele virusuri infectează omul, că produc COVID-19 sau că reprezintă un pericol epidemiologic comparabil cu SARS-CoV-2.
Pentru a afirma așa ceva trebuie demonstrat că virusul poate trece bariera dintre specii, că poate infecta eficient omul și, mai important, că se poate transmite mai departe.
Sau am putea înțelege că poți lua un guturai banal de la un șobolan.
Avem chiar un exemplu interesant. Un studiu asupra a 130 de șobolani capturați la Berlin a găsit coronavirusuri de tip alfa la animale. Cercetătorii au detectat anticorpi împotriva SARS-CoV-2 la un singur șobolan, dar testele PCR au fost negative la toate animalele, concluzia fiind că SARS-CoV-2 nu părea să circule în populația respectivă de șobolani.
Este și acesta un amănunt important, dacă un test din acela ieftin, o hârtie impregnată cu ceva, arată că ai anticorpi pentru SARS-Cov-2, asta nu înseamnă neapărat că trebuie să fii închis undeva și injectat cu cine știe ce grozăvii.
Certitudinea o poate da un test PCR, dar un astfel de test este o procedură extrem de delicată, care nu poate fi efectuată decât un specialist de înaltă calificare – acești specialiști sunt extrem de puțini – nu de către o asistentă oarecare care știe să ia temperatura cu un termometru.
Asta nu înseamnă că problema trebuie ignorată. Dimpotrivă. Coronavirusurile animale trebuie studiate tocmai pentru că unele dintre ele pot, prin mutații și recombinări, să ajungă cândva să infecteze o altă specie. SARS, MERS și COVID-19 ne-au arătat suficient de bine că asemenea salturi între specii merită luate în serios.
Dar între „am descoperit un coronavirus la un șobolan” și „șobolanii ne pot îmbolnăvi de COVID” există o distanță enormă.
Este aproximativ diferența dintre „în garaj există benzină” și „garajul va exploda mâine la ora 14:30”.
Prima afirmație poate fi perfect adevărată. A doua necesită niște dovezi suplimentare.
De aceea, când citim că un animal este „purtător de coronavirus”, primul reflex n-ar trebui să fie să căutăm izoleta rămasă prin depozitele statului, ci să întrebăm despre ce virus este vorba.
Și ar mai trebui să reținem ceva, poate chiar mai important.
„Coronavirus” nu înseamnă automat COVID-19. Și cu atât mai puțin înseamnă automat izolare, mască de oxigen, ATI sau epidemie.
Uneori înseamnă SARS, altewori înseamnă MERS, alteori înseamnă COVID-19, iar alteori înseamnă pur și simplu că îți curge nasul câteva zile.
Știința tocmai de aceea inventează denumiri precise: ca să putem deosebi lucruri diferite.
Presa, din păcate, descoperă uneori avantajul exact opus: dacă le numești suficient de vag, sună mult mai înspăimântător.
*
Și în cazul fraților Tate este vorba, până la urmă, tot despre gândire critică.
Despre capacitatea de a face diferența între ceea ce ni se arată și ceea ce există în realitate.
Atunci când vedeți pe Facebook o fotografie a unui cunoscut plecat în concediu în Grecia, așezat la o masă îmbelșugată, cu marea în spate și cu un trabuc în mână, nu vă grăbiți să trageți concluzia că omul este vreun nabab. Chiar dacă exact asta încearcă fotografia să vă sugereze.
Poate că omul a strâns bănuț cu bănuț un an întreg pentru concediul acela. Poate că fotografia a fost făcută în singura seară din cele șapte zile în care familia a mers la restaurant. Au comandat o pizza, două porții de gyros, o sticlă mare de Cola și poate niște retsina. Au tras toate farfuriile spre mijlocul mesei, fotograful a ales unghiul potrivit și, pentru următoarele 12 luni, fotografia va demonstra pe Facebook că Popescu „știe să trăiască”.
Iar trabucul s-ar putea să fie al fotografului.
Nu este nimic rău în asta. Omul a muncit, a economisit și are tot dreptul să se bucure de vacanța lui. Problema apare atunci când noi confundăm fotografia cu situația financiară a celui fotografiat.
Facebook, Instagram și TikTok nu sunt bilanțuri contabile.
Același lucru se întâmplă cu omul care își fotografiază „proprietatea”, pe care a botezat-o pompos „Popescu Estate”.
Vezi vila, vezi piscina, vezi mașina în față, dar nu vezi extrasul de carte funciară. Nu vezi contractul de închiriere. Nu vezi ipoteca. Nu vezi leasingul mașinii și nici cele 27 de rate care mai sunt de plătit.
Cu atât mai puțin vezi situația financiară reală: cât valorează activele, câte datorii există în spatele lor și cât ar mai rămâne dacă mâine omul ar trebui să vândă tot și să-și achite creditorii.
Pentru că poți locui într-o casă de 500.000 de euro și să fii, contabil vorbind, mai sărac decât pensionarul care trăiește într-un apartament modest, dar complet achitat.
La fel se întâmplă cu nenumăratele mașini de lux apărute pe străzile unei țări în care productivitatea și veniturile medii nu par să justifice întotdeauna spectacolul automobilistic de pe bulevarde.
Vezi Porsche-ul dar nu vezi leasingul.
Vezi Lamborghini-ul dar nu vezi firma care îl deține, creditul, datoriile firmei și nici faptul că proprietarul aparent al mașinii poate avea în cont mai puțini bani decât omul care îl privește dintr-un Logan de zece ani, achitat integral.
Și aici ajungem la frații Tate și, mai ales, la mecanismul care i-a făcut atât de atractivi pentru o anumită categorie de public.
Nu discut aici dacă un anumit automobil, ceas sau imobil al lor era cumpărat, închiriat, finanțat ori deținut printr-o firmă. Asta trebuie stabilit din documente, nu din fotografii. Tocmai aceasta este ideea.
Imaginea luxului poate fi produsă.
Poți închiria o vilă pentru o zi. Poți închiria o mașină pentru câteva ore. Poți fotografia zece mașini din douăzeci de unghiuri și poți produce conținut pentru șase luni. Poți filma într-un avion privat fără să deții avionul. Poți sta într-un hotel de 2.000 de euro pe noapte fără să fii suficient de bogat încât să-ți permiți să trăiești permanent în asemenea condiții.
Iar dacă vinzi publicului tocmai imaginea succesului, toate acestea nu mai sunt simple fotografii. Devin decorul afacerii.
Pentru că produsul pe care îl vinzi nu mai este mașina, casa sau trabucul. Produsul este visul că și tu poți ajunge acolo.
„Uită-te la mine. Am mașini, femei, ceasuri, vile. Eu am descoperit secretul. Dă-mi niște bani și am să te învăț și pe tine.”
Este una dintre cele mai vechi tehnici comerciale din lume, doar că taraba s-a mutat pe TikTok.
De aceea, înainte să fim impresionați de cineva care ne explică pe internet cât este de bogat, ar trebui să-i punem o întrebare extrem de nepoliticoasă, dar foarte sănătoasă:
Cât valorezi net?
Nu cât valorează casa în care te-ai fotografiat.
Nu cât costă mașina pe care o conduci.
Nu cât costă ceasul de la mână.
Ci cât valorează tot ceea ce deții minus tot ceea ce datorezi.
Pentru că acesta este numărul interesant.
*
Nu îmi place prea mult de Javier Milei, dar trebuie să spun că dacă ar fi aplicată în România măsura de a întrerupe plata salariilor pentru președinte, vicepreședinte, miniștri și parlamentari în situația persistenței deficitului bugetar, cred că aș trăi un sentiment de nețărmurită satisfacție.
***
Teoria surprinzătoare a unui câștigător Nobel: De ce o țară cu tot mai puțini oameni poate deveni mai bogată
Europa, China, Japonia și Coreea de Sud se pregătesc de ani întregi pentru ceea ce este descris adesea drept o „bombă demografică”: tot mai puțini copii, tot mai mulți pensionari și o populație activă care se micșorează.
Daron Acemoglu spune însă că ecuația economică ar putea fi mult mai complicată decât atât.
Într-o cercetare publicată în această vară împreună cu economiștii David Autor, Keelan Beirne și Andrew Scott, laureatul Nobel contestă una dintre cele mai răspândite presupuneri din economie: aceea că scăderea natalității trebuie să ducă, aproape mecanic, la o creștere economică mai slabă.
Analizând evoluțiile demografice și economice din ultimele aproximativ șapte decenii, cercetătorii ajung la o concluzie surprinzătoare: țările cu natalitate mai redusă au înregistrat, în medie, o creștere mai rapidă a PIB pe adult de vârstă activă. În Statele Unite, regiunile cu o natalitate mai scăzută au cunoscut și o creștere mai rapidă a salariilor. Studiul nu identifică, în datele istorice analizate, un efect negativ asupra creșterii PIB agregat sau a veniturilor totale.
SpaceX va construi un centru uriaș de lansare a rachetelor.
SpaceX intenţionează să construiască un centru de lansare a rachetelor Starship în sudul Louisianei, potrivit unui anunţ făcut marţi împreună cu guvernatorul acestui stat american, compania vizând începerea construcţiei celui de-al patrulea port spaţial al său în decursul anului viitor, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Secretul avionului militar al SUA care a aterizat la Moscova a fost dezvăluit.
Directorul CIA John Ratcliffe a plecat, marți, în Rusia pentru convorbiri cu oficiali ruși în Moscova, au relatat instituții de presă din Statele Unite, citate de Reuters. CBS News și Axios au transmis că șeful agenției de informații a SUA a plecat în Rusia, fără să ofere însă informații legate de numele oficialilor ruși cu …
Revoltă cu huiduieli.
Angajații Volkswagen s-au revoltat la adresa conducerii și au protestat la sediul companiei.
Numărul șobolanilor, în creștere din cauza temperaturilor ridicate.
Cercetătorul specializat în rozătoare, Robert Corrigan, care locuiește în New York, și-a dedicat întreaga viață studiului șobolanilor, dar și al relației oamenilor cu aceștia, potrivit The Guardian.
În cadrul articolului științific publicat anul trecut, acesta a constatat că în 16 orașe din SUA numărul șobolanilor a crescut. Există două tipuri comune de șobolani, cel negru și cel maro, care nu hibernează.
Fără salarii pentru politicieni în caz de deficit bugetar. Planul fără precedent lansat de Javier Milei în Argentina
Liderul ultraliberal al Argentinei a prezentat proiectul denumit „Grillete Fiscal” („încătușare financiară”), care prevede sancțiuni directe pentru clasa politică în cazul în care finanțele publice scapă de sub control. Potrivit planului, dacă statul înregistrează deficite bugetare timp de mai multe luni consecutive, Congresul va avea la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a readuce bugetul în echilibru.
În aceste condiții, președintele, vicepreședintele, miniștrii și parlamentarii nu și-ar mai încasa salariile, în timp ce serviciile esențiale ar continua să fie finanțate. Pensile, sistemul de sănătate, poliția și apărarea nu ar fi afectate de măsură.
Donald Trump ordonă coborârea drapelelor SUA în bernă timp de o săptămână, după moartea lui Dolly Parton
Președintele american Donald Trump a anunțat că drapelele Statelor Unite vor fi coborâte în bernă pe clădirile publice timp de o săptămână, în memoria cântăreței country Dolly Parton, care a murit la vârsta de 80 de ani.
România a ajuns codașă la competențe digitale, la nivelul Uniunii Europene.
România nu se află într-o poziție favorabilă nici la capitolul competențelor digitale. La nivelul Uniunii Europene, țara noastră ocupă ultimul loc. Datele indică faptul că doar 31,84% dintre români au competențe digitale de bază sau peste acest nivel. Media europeană este de 60,4%, potrivit datelor Eurostat pentru 2025.
Scoaterea angajaților statului din consiliile locale.
După ce Parlamentul a adoptat, la începutul lunii august, Legea 165/2026 prin care personalul contractual al statului nu va mai putea ocupa funcții de consilier local sau județean, acum partidele încearcă să întoarcă decizia care ar putea depopula consiliile locale. Prin Legea 165/2026, promulgată de președintele Nicușor Dan pe 4 august, angajații statului trebuie fie …
Generalul (R) Virgil Bălăceanu susține că drona marină de lângă Neptun Deep ar putea fi ucraineană.
Virgil Bălăceanu susține că drona marină de lângă Neptun Deep ar putea fi ucraineană. Fost reprezentant al României la NATO și ex-comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei susține că o dronă marină ar putea fi în derivă după atacul masiv de la Novorossiisk..
„Amendamentul Fritz”: Două grupuri politice europene cer blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR
„Amendamentul Fritz” este „o măsură care încalcă direct dreptul Ununii și constituie un regres grav pentru statul de drept din România”, susțin EPP și Renew.
Înțelepții și Sistemul – Editorial de Cristian Pîrvulescu
„Ce deosebește partidele antisistem de la noi nu e respingerea Sistemului, comună tuturor, ci direcția criticii”, scrie politologul Cristian Pîrvulescu într-un editorial pentru publicul Cotidianul.
România, din lac în Marea Neagră
Mai bine fără 770 milioane euro, decât să avem o lege a salarizării care nu crește salariile, ba chiar le micșorează, zic sindicatele, PSD, AUR, UDMR cu trompetele lor.
Frații Tate, lux de închiriat: imperiul lor de milioane, o farsă colosală.
Orașele muncitorești din primii ani de comunism.
Cele peste 50 de orașe ridicate în jurul minelor, uzinelor și combinatelor au atras mii de oameni și s-au extins odată cu industria. După 1990, declinul fostelor întreprinderi le-a schimbat destinul, iar unele dintre aceste orașe au pierdut mai mult de jumătate din populație.
Poporul misterios care a ales iudaismul și a luptat cu lumea islamică: cine au fost, de fapt, khazarii
Khazarii rămân una dintre cele mai enigmatice populații ale istoriei. Originile lor, identitatea și chiar limba pe care o vorbeau sunt încă subiecte de dezbatere. Au adoptat, în mod surprinzător, iudaismul și au fondat un imperiu puternic.
Dominic Fritz a interzis păcănelele în Timișoara.
Pe ultima sută de metri, Dominic Fritz mai bifează o decizie la Timișoara: sălile de jocuri de noroc nu vor mai putea fi autorizate în oraș. Consiliul Local a votat în unanimitate interzicerea lor. Actualele săli vor mai funcționa până la expirarea licențelor, cel târziu anul viitor. În timp ce primarul USR își trece în cont această măsură, Legea ANI și controversatul „amendament Fritz” continuă să-i dea bătăi de cap.
Gata, începe! A fost semnat contractul pentru construirea noului Stadion Dan Păltinișanu de la Timișoara.
TIMIȘOARA. Nimic nu mai poate opri proiectul noului Stadion Dan Păltinișanu. CITEȘTE ȘI: Lovitură devastatoare pe piața drogurilor. 1,7 tone de stupefiante în valoare de 25 milioane de euro, capturate într-o operațiune mamut. Liderul grupării, ridicat de DIICOT din Timișoara Marți dimineață, Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, reprezentanții Companiei Naționale de Investiții și constructorul […]
Ce facem astăzi, 26 august 2026, în Timișoara?
