Există o ironie istorică pe care americanii o gestionează cu un talent aproape artistic: în numele libertății, au experimentat intens… pe propriii cetățeni.
Nu metaforic. La propriu.
Cu substanțe, cu manipulare mediatică, cu operațiuni secrete și cu justificarea eternă: „pentru siguranța națională”.
Să începem cu delicatețea numită Project MKUltra.
Oficial, un program de cercetare.
Neoficial, un carnaval al LSD-ului administrat fără consimțământ, cu scopul de a vedea dacă mintea umană poate fi modelată ca plastilina geopolitică.
În paralel, fratele mai puțin celebru, Project ARTICHOKE, despre care e vorbește mai jos într-un articol, testa tehnici de interogare bazate pe droguri și hipnoză.
Sună ca un roman prost de spionaj, dar din păcate nu era literatură.
Apoi vine eleganța mediatică a Operation Mockingbird.
CIA a recrutat jurnaliști, a influențat redacții și a modelat opinia publică.
Desigur, totul pentru binele democrației.
Azi, când vedem uniformitatea suspectă a multor titluri, aproape că devine inutil să mai conspirăm: mecanismul este deja tradiție instituțională.
La capitolul „etică medicală”, găsim experimentul care ar trebui predat în manualele de cinism: Tuskegee Syphilis Study. Sute de bărbați afro-americani cu sifilis au fost lăsați netratați timp de decenii, fără să li se spună diagnosticul, doar pentru a observa evoluția bolii. În tot acest timp, penicilina exista. Dar știința avea nevoie de date. Și ce sunt câteva vieți când statistica cere sacrificii?
Pe plan intern, COINTELPRO a oferit o lecție despre cum protejezi democrația: infiltrezi, dezbini, destabilizezi mișcări politice incomode.
Totul în numele ordinii. Ordinea cui? Ei bine, aceasta este o întrebare secundară.
Lista nu se oprește aici. De la testări nucleare cu efecte asupra propriilor militari și civili, la experimente biologice și intervenții externe care au redesenat hărți și au destabilizat continente întregi, logica a rămas constantă: scopul scuză mijloacele.
Iar scopul este întotdeauna nobil. Oficial.
Concluzia este că instituțiile, oricât de democratice se declară, tind să-și protejeze puterea înaintea cetățenilor.
Iar „siguranța națională” este adesea cea mai elastică scuză din manual.
*
Nu știu dacă minunata clădire despre care vorbește Alfred Simonis va fi construită vreodată, dar nu am putut să nu remarc o afirmație care nu este o predicție ci o dezvăluire a felului cum va arăta o parte a orașului nostru în viitorul nu foarte îndepărtat:
„În marile orașe europene, centrele istorice sunt, în mare parte, pietonale. Aceasta este direcția în care va merge și Timișoara în următorii 10–15 ani”
*
Dacă ne uităm la felul cum se face școala astăzi este posibil ca analfabeții secolului 21 să fie aceia care nu pot să se dezvețe și să învețe din nou.
Școala actuală pare să producă exact astfel de oameni, antrenați să memoreze temporar, să execute instrucțiuni și să bifeze cerințe.
Un fel de bandă de producție intelectuală, versiunea pedagogică a uzinei lui Henry Ford.
Standardizare, fragmentare, eficiență. Omul – o piesă interschimbabilă.
Din școli în loc de specialiști ies absolvenți care „știu câte ceva despre multe”, dar nimic temeinic.
În schimb, au o mare calitate: pot fi instruiți rapid să execute taskuri simple.
Două săptămâni de training și devin perfect funcționali într-un sistem procedural.
Nu meșteri, nu creatori, nu profesioniști în sens clasic, ci executanți adaptați la un flux de lucru.
Aceasta este filozofia industrială aplicată educației: producem competențe modulare, nu caractere profesionale solide.
Dar realitatea are prostul obicei să fie mai complexă decât planul de învățământ.
Dacă mi se sparge o țeavă, nu chem un absolvent de IT, cu o experientă de 6 luni în livrarea de pizza, să improvizeze cu tutoriale de pe YouTube.
Chem un instalator.
Pentru că meseria de instalator nu înseamnă doar informație teoretică.
Înseamnă „memorie fizică”, reflex profesional, ani de practică, greșeli, reveniri, miros de țeavă arsă și experiență acumulată în genunchi, sub chiuvetă.
La fel, un medic bun nu este produsul unei săptămâni de recalificare.
Medicina înseamnă ani de studiu, dar mai ales ani de practică, intuiție clinică, finețe în decizie.
A-l transforma în notar printr-un curs accelerat ar fi un experiment social interesant – dar probabil dezastruos.
Iar notarul însuși e o specie profesională aflată sub semnul întrebării: digitalizarea și automatizarea actelor publice ar putea transforma această meserie într-o relicvă administrativă în următorul deceniu.
Contabilitatea? La nivel de rutină, deja este înghițită de sisteme automate.
Softurile nu obosesc, nu greșesc din neatenție și nu cer concediu.
Interesant este că în această meserie nu vor rămâne cei de la nivelurile superioare ci pălmașii de la bază, nu experții care fac statistici și certifică bilanțuri ci măruntul contabil care în momentul întocmirii notei de recepție hotărește dacă mătura cumpărată este marfă sau este un consumabil.
Aici apare paradoxul: ni se spune că trebuie să fim flexibili, să ne reinventăm constant.
Corect.
Dar reinventarea nu înseamnă superficialitate universală.
Nu înseamnă să știm puțin din toate și nimic temeinic.
Capacitatea de a te dezvăța presupune, mai întâi, să fi învățat ceva solid.
Altfel, ce dezveți? Fișa postului?
Școala actuală pare să pregătească oameni adaptați pentru un prezent procedural, nu pentru un viitor imprevizibil.
În loc să formeze minți capabile să înțeleagă sisteme, formează operatori ai sistemelor existente.
Dar când sistemele se schimbă rapid – și se schimbă – cei care supraviețuiesc nu sunt executanții perfecți ai regulilor vechi, ci cei care pot înțelege regulile și le pot rescrie.
Adevărata alfabetizare a secolului XXI nu este tehnologică. Este cognitivă. Este capacitatea de a înțelege profund, de a construi competență reală și apoi, la nevoie, de a o reconstrui.
Nu banda de producție salvează societatea. Ci meșterul.
Iar meșterul nu se formează la cursuri de două săptămâni.
***
Japonia prezintă „Buddharoid”, călugărul robot cu inteligență artificială care oferă îndrumare spirituală
Un călugăr robot dotat cu inteligență artificială, numit „Buddharoid”, a fost prezentat de cercetători japonezi, care susțin că acesta poate oferi îndrumare spirituală.
Un nou scandal de corupție în Ucraina.
Comandantul departamentului de logistică din forțele aeriene ale Ucrainei, Andrii Ukraineț, și șeful directoratului regional al Serviciului de Securitate (SBU) din Jitomir, Volodimir Kompanichenko, au fost reținuți sub acuzația de delapidare de fonduri alocate pentru…
Cum încearcă Zelenski să strecoare Ucraina în UE
Președintele Volodimir Zelenski dorește să obțină aderarea Ucrainei la UE în 2027. Vrea ca această dată să fie trecută în acordul de pace pe care SUA încearcă să-l medieze între Rusia și Ucraina. Semnătura liderilor europeni pe acest tratat ar obliga țările UE să primească Ucraina în rândurile lor. Reticența unor guverne europene îl obligă pe Volodimir Zelenski să se „strecoare” în UE, scrie Politico.eu. Intervalul cel mai propice este cel dintre alegerile din Ungaria (aprilie 2026) și prezidențialele din Franța (aprilie 2027).
Jobul nu mai e ce a fost, 70% dintre competenţe se schimbă: „Analfabeţii secolului 21 nu vor fi cei care nu ştiu să citească şi să scrie, ci aceia care nu pot să înveţe, să se dezveţe şi să înveţe din nou”
TVR și-a propus să concureze cu cele mai mari trusturi.
Televiziunea română aduce schimbări importante în formatul Telejurnalului principal de la TVR, începând cu luna martie. Producătorii au decis modificarea orei de difuzare, dar și schimbarea prezentatorului, transmite Paginademedia.ro.
Cei care urmăresc Telejurnalul, difuzat simultan de TVR 1 şi TVRplus.ro vor avea parte de surprize începând chiar cu data de 2 martie. Televiziunea română a decis să concureze cu cele mai mari trusturi de presă pe tronsonul orar 19:00 – 20:00, așa că Telejurnalul va fi difuzat de la ora 19:00, odată cu știrile de la Pro TV sau Antena 1.
Rolul de prezentator i-a fost asignat lui Mihai Rădulescu, iar în weekend, la aceeaşi oră, „Telejurnalul” va fi prezentat de Alina Stancu.
Kelemen Hunor spune de unde vin banii pentru pensionari.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit miercuri, după şedinţa din plen de la Camera Deputaţilor, despre faptul că guvernul ar putea adopta săptămâna viitoare forma finală a bugetului. Întrebat de ziarişti despre banii care vor fi acordaţi persoanelor vulnerabile, cu pensii sub 3.000 de lei, Hunor a declarat că statul român ar avea de unde să ia aceşti bani, măcar o dată pe an.
CCR a găsit o nouă modalitate să amâne reforma pensiilor magistraților
Motivarea curții se lasă așteptată, în contextul în care obținerea celor 231 de milioane de euro din PNRR dependenți de această reformă sunt sub semnul întrebării.
Povara „specialilor” ne scoate peri albi.
Povara pensiilor speciale, de care beneficiază un număr alarmant de mare de persoane, va fi suportată în special de generația ”decrețeilor”, care vor ieși la pensie în următorul interval de timp, dar și, în ansamblu, de cei 5 milioane de români care formează forța de muncă din România, Toți aceștia vor fi nevoiți să muncească până la vârsta de 65–70 de ani din cauza pensiilor speciale, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Numărul pensionarilor speciali a depășit 200.000 și ne costă 1% din PIB
Într-o analiză proprie, oficialul subliniază că numărul pensionarilor speciali a depășit 200.000, iar impactul financiar asupra bugetului se apropie de valorea critică de 1% din PIB.
„Nu mai este o joacă. Rezolvarea echilibrată a acestei situații ar avea nevoie de luciditate politică și, să spun o vorbă mare, bun simț. Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății, pentru că 5 milioane de persoane vor munci până la 65–70 de ani, iar alții 200–250.000, poate și mai mulți în câţiva ani, vor duce un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți. Aici nu mai este vorba doar de instituții extractive, ci și de fracturi sociale greu de surmontat”, a declarat Eugen Rădulescu
Numire controversată marca USR.
La conducerea Uzina Mecanică (UM) Sadu – una dintre fabricile de armament strategice din industria de apărare – a avut loc o „mutare” controversată, punctul de pornire fiind Irinel Darău, ministrul USR al Economiei. Noul administrator special al uzinei este Viorel Salvador Caragea, fost comandant al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Gorj.
Numirea lui Viorel Salvador Caragea a fost confirmată, pentru G4 Media, de biroul de presă al Ministerului Economiei, însă – deocamdată – nu au fost precizate și criteriile care au stat la baza acestei numiri.
Șefimea de la stat a avut grijă să-și conserve posturile, în timp ce mii de oameni vor fi dați afară
Conform modificărilor, un serviciu/direcție poate funcționa cu 7 angajați, nu 10 (+1 șef). Surse susțin că din cauza măsurilor de austeritate anunțate, angajații de rând pleacă, drept urmare, nu mai sunt suficienți oameni, serviciul/ direcția se desființează, șefii pleacă și ei acasă. Acesta ar fi motivul pentru care scade numărul necesar constituirii unui serviciu.
Capitalism creștin
Marele matefizician Blaise Pascal, în „Pensées”, a formulat ceea ce e cunoscut ca Pariul lui Pascal: • Dumnezeu există sau nu. Rațiunea nu e în stare să dea un răspuns. • Pe cale de consecință, trebuie să pariezi, este obligatoriu. • Dacă pariezi că Dumnezeu există, în cazul în care câștigi, câștigi totul. Dacă pierzi, nu pierzi nimic. Deci, pariază fără șovăire că El există.
Ion Cristoiu: „Experimentul pandemiei a arătat că popoarele sunt foarte ușor de manipulat prin frică”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum pandemia de Covid-19 a fost un experiment planetar. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Proiectul Artichoke: cum voia CIA să controleze comportamentul uman
Un document CIA readus în atenția publică după ce a fost declasificat în 2025 scoate la iveală un plan care pare desprins dintr-un thriller politic: manipularea comportamentului uman prin substanțe administrate pe ascuns, inclusiv sub acoperirea unor tratamente medicale, scrie Daily Mail.
Proiect de 40 milioane de euro în locul parcării CJ Timiș din centrul Timișoarei
Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, anunță că în locul parcării din centrul Timișoarei, de pe str. Sfântul Ioan, va fi realizat un proiect uriaș, în urma unei investiții de aproximativ 40 milioane de euro. „Ne aflăm în zona zero a Timișoarei, pe strada Sfântul Ioan, unde, în prezent, există o parcare a Consiliului Județean […]
Căsuțe pentru pisicile de lângă blocuri.
Consiliul Local Timișoara a aprobat la limită proiectul privind amplasarea de căsuțe pentru pisici fără stăpân între blocuri. Inițiativa Primăriei și a ONG-urilor a trecut cu 14 voturi „pentru”, după dezbateri aprinse – cu glume mai mult sau mai puțin inspirate pe alocuri – despre amenzi, responsabilități și rolul municipalității.
Târgul de Paște revine în Piața Libertății! Timișorenii sunt așteptați timp de trei săptămâni în centrul orașului: Iată calendarul evenimentului
Află totul despre Târgul de Paște din Timișoara 2026! Vezi locația din Piața Libertății, perioada 27 martie – 14 aprilie și calendarul de înscrieri pentru comercianți. Nu rata bunătățile tradiționale și caruselul!
