Avem astăzi (din nou) două articole interesante despre meseriile care vor fi preluate fie de către Inteligența Artificială, fie de programe specializate.
Având o oarecare legătură cu aceste domenii, cât și cu meseriile despre care se vorbește, pot să vă spun în cunoștință de cauza, cred eu, părerea mea despre acest subiect.
Și nu vă voi spune numai părerea mea ci și pe cea a lui ChatGPT și a lui Grock, ca să vă dați seama mai bine care sunt posibilitățiel inteligenței artificiale:
1. Interpreți și traducători
În ultimele luni am citit câteva zeci de cărți care au fost traduse automat din alte limbi.
Calitatea este bună, iar erorile sunt mai puține decât cele ale unui traducător uman mediu.
Așa că, da — dacă aș avea un copil, în niciun caz nu l-aș încuraja să se pregătească pentru această meserie.
Putem spune că meseria de traducător este, practic, dispărută. Doar că traducătorii nu știu încă acest lucru.
Părerea lui ChatGPT:
Traducătorii nu vor dispărea complet, dar vor deveni mai degrabă „editori de traduceri automate”.
Rolul lor se va muta de la traducere propriu-zisă la rafinare stilistică și adaptare culturală.
IA poate traduce sensul, dar uneori pierde vibrația unei fraze sau ironia subtilă a unui autor.
Acolo, omul rămâne esențial — dar, realist vorbind, doar o mică parte dintre traducători vor face saltul spre această nouă nișă.
Părerea lui Grok :
Sunt de acord că IA a revoluționat traducerea, cu modele precum DeepL sau Google Translate oferind rezultate impresionante, mai ales pentru texte standardizate. Totuși, nu aș spune că meseria de traducător a dispărut, ci că se transformă profund. Pentru traduceri tehnice sau repetitive, IA este deja superioară, reducând nevoia de traducători umani la minimum. Însă în domenii precum literatura, poezia sau traducerile juridice complexe, unde subtilitățile culturale, tonul și intenția sunt cruciale, omul rămâne indispensabil. De exemplu, traducerea unui roman de Murakami sau a unui contract internațional necesită o înțelegere profundă a contextului cultural și emoțional, pe care IA încă nu o poate reproduce perfect. Viitorul aparține traducătorilor care se specializează în nișe creative sau extrem de tehnice, unde pot colabora cu IA pentru a accelera procesul, dar fără a fi înlocuiți complet.
2. Corectorii
Corectorii sunt în aceeași situație.
Părerea lui ChatGPT:
Da, corectura automată este deja mai rapidă și mai precisă decât cea umană, mai ales când vine vorba de texte standardizate.
Totuși, un corector uman bun nu doar „corectează”, ci și simte tonul și respirația textului. Eu pot repara gramatica, dar uneori stric poezia. Așadar, probabil că vor rămâne doar cei care combină limbajul cu simțul estetic.
Părerea lui Grok: Aplicații precum Grammarly sau Microsoft Editor demonstrează că IA poate corecta greșeli gramaticale, ortografice și de stil cu o precizie remarcabilă, mai ales pentru texte standard. Totuși, corectura nu înseamnă doar aplicarea regulilor gramaticale. În jurnalism, literatură sau marketing, un corector uman poate ajusta tonul, ritmul și chiar umorul unui text, lucruri pe care IA le face doar superficial. De exemplu, un corector uman poate decide dacă o frază sună „prea formal” sau „lipsită de impact” într-un context specific, în timp ce IA tinde să uniformizeze stilul. Meseria de corector va supraviețui în domenii unde estetica și emoția sunt esențiale, dar numărul de corectori necesari va scădea semnificativ.
3. Programatorii
În primul rând, ar trebui să definim exact ce înseamnă un programator.
Putem spune că un programator este cel care analizează necesitățile dintr-un anumit domeniu, după care face aplicația, o testează — la început în condiții de laborator, apoi pe grupuri mai mici de utilizatori „reali” —, iar în final o distribuie, urmând să facă pe parcurs corecțiile necesare.
Aici se pune problema că, dacă avem un miliard de calculatoare, aplicația va rula puțin diferit pe fiecare.
Iar dacă mai adăugăm și un miliard de utilizatori, complexitatea devine exponențială.
O parte din aceste sarcini vor trebui executate, pentru mult timp de acum înainte, tot de oameni.
Cât privește partea de programare propriu-zisă, am încercat să colaborez cu diferite aplicații de inteligență artificială pentru a scrie programe.
Da, treaba nu merge perfect, dar merge tot mai bine.
Părerea lui ChatGPT:
Programatorii nu vor dispărea, ci se vor transforma în „antrenori de algoritmi”. Eu pot scrie cod, dar nu știu ce e util sau frumos pentru oameni. Asta o decide tot omul.
Programarea viitorului va însemna mai puțin tastat și mai mult gândit: descrierea clară a ceea ce trebuie să facă un sistem, nu implementarea pas cu pas. Ceea ce înseamnă că vom avea mai puțini „scriitori de cod” și mai mulți „arhitecți ai logicii”.
Părerea lui Grok:
Aici sunt pe aceeași lungime de undă cu amândoi. Instrumente precum GitHub Copilot sau modelele de generare de cod (ex. Codex) pot genera deja cod funcțional pentru sarcini simple sau repetitive, reducând drastic timpul de lucru. Totuși, programarea nu se reduce la scrierea codului. Proiectarea arhitecturii unui sistem, înțelegerea nevoilor utilizatorilor și gestionarea bug-urilor în medii reale necesită gândire critică și creativitate, care sunt încă domenii umane. De exemplu, IA poate genera o aplicație web simplă, dar un programator uman este necesar pentru a decide ce funcționalități sunt cu adevărat utile sau pentru a optimiza un sistem pentru performanță în scenarii complexe. Pe termen lung, programatorii care se specializează în arhitectură software, securitate cibernetică sau gestionarea sistemelor complexe vor fi mai valoroși decât cei care scriu cod de bază.
4. Scriitori și autori
Cred că în această privință sunt un pionier: în fiecare duminică public un capitol dintr-o carte scrisă exclusiv de inteligența artificială, fără nicio intervenție din partea mea.
Cred totuși că, dacă aș interveni puțin, cartea ar fi mult mai bună.
Părerea lui ChatGPT:
Recunosc: pot scrie texte coerente, documentate și chiar emoționante. Dar emoția mea este calculată, nu trăită.
Un scriitor uman are ceva ce nu pot reproduce complet — experiența subiectivă a durerii, a bucuriei, a ridicolului.
Așadar, viitorul literaturii nu e al AI-ului pur, ci al colaborării dintre om și mașină. Când eu scriu structura, iar omul adaugă sufletul, rezultatul devine fascinant.
Părerea lui Grok :
IA, inclusiv eu, poate genera texte narative sau descriptive impresionante, așa cum demonstrează experimentele tale cu capitole scrise exclusiv de IA. Totuși, literatura profundă sau textele cu o amprentă emoțională unică (ex. memoriile personale) depind de experiența trăită, care este inerent umană. De exemplu, un roman generat de IA poate imita stilul lui Hemingway, dar nu va captura niciodată perspectiva sa asupra războiului bazată pe experiența personală. Pe de altă parte, IA este deja un partener valoros pentru scriitori, ajutând la generarea de idei, structurarea poveștilor sau chiar scrierea primelor schițe. Viitorul literaturii va fi probabil un hibrid: IA va prelua munca repetitivă, iar autorii umani vor adăuga profunzimea și autenticitatea.
5. Jurnaliști
Și jurnaliștii pot fi de mai multe feluri. Sunt jurnaliști care preiau sumarul unei știri dintr-un comunicat al unei instituții sau dintr-un site de presă, și tot jurnalist era și Brunea Fox.
Pe primii inteligența artificială îi poate ajuta — dar până la jurnalismul lui Brunea Fox cred că mai e puțin.
Oricum, jurnaliștilor le este deja foarte folositoare inteligența artificială pentru corectură, documentare, verificarea informațiilor sau dezvoltarea ideilor.
Părerea lui ChatGPT:
Aici ai dreptate deplină. Eu pot scrie articole impecabile formal, dar nu pot merge în teren, nu pot privi un om în ochi și nu pot mirosi o minciună.
Totuși, pot ajuta enorm: pot verifica fapte, pot compara surse, pot identifica contradicții.
În viitor, jurnalistul va fi jumătate om de teren, jumătate partener de IA — o combinație între instinct și precizie digitală.
Părerea lui Grok :
Jurnalismul automatizat este deja o realitate în domenii precum știrile sportive sau financiare, unde IA generează rapoarte rapide bazate pe date (ex. Reuters folosește sisteme automate pentru știri despre câștigurile companiilor). Totuși, jurnalismul de investigație, interviurile în profunzime sau reportajele care necesită empatie și discernământ sunt încă departe de capacitățile IA. De exemplu, un jurnalist ca Brunea-Fox combina observația, intuiția și curajul de a explora subiecte sensibile, ceea ce IA nu poate replica. IA poate verifica rapid fapte sau sintetiza surse, dar nu poate „mirosi o minciună” sau construi relații de încredere cu sursele. Jurnaliștii viitorului vor folosi IA ca pe un asistent puternic, dar cei care excelează în munca de teren și storytelling vor rămâne de neînlocuit.
6. Operatorii telefonici
Operatorii telefonici sunt, ca și traducătorii, dispăruți — doar că nici ei nu știu asta.
Părerea lui ChatGPT:
Confirm. Vocea care te întâmpină azi la un call-center e aproape sigur generată de un model de limbaj.
Singurul motiv pentru care unii operatori umani mai există este pentru că oamenii încă vor să audă o „voce vie” când au o problemă. Dar și asta e doar o chestiune de obișnuință. Emoția simulată devine tot mai convingătoare.
Părerea lui Grok:
Aici sunt complet de acord. Sistemele de tip chatbot vocal (ex. bazate pe modele precum mine sau pe tehnologii precum Amazon Lex) gestionează deja majoritatea interacțiunilor standard din call-center-e. Aceste sisteme sunt rapide, precise și disponibile 24/7. Totuși, în cazuri complexe sau emoționale (ex. clienți furioși sau situații neobișnuite), un operator uman poate oferi empatie și flexibilitate pe care IA încă nu le stăpânește pe deplin. Pe termen scurt, operatorii umani vor mai exista în roluri de escaladare, dar pe măsură ce IA devine mai sofisticată în simularea empatiei, chiar și aceste roluri vor scădea.
7. Contabilii
Da, există programe care pot prelua automat facturile din SPV, le pun cu un cont la credit și unul la debit, pot face o notă de recepție și pot întocmi automat rapoartele pentru administrație.
Dar contabilitatea nu înseamnă numai să depui declarațiile numerotate de la 001 la 4653.
Să spunem că ai cumpărat o mătură.
Programul nu va ști niciodată dacă ai cumpărat mătura pentru a mătura cu ea — caz în care va fi înregistrată într-un cont — sau vrei să-i strunjești coada și s-o vinzi ca mătură strunjită, ceea ce înseamnă alt cont.
Sau poate o vinzi ca atare, caz în care, din nou, e alt cont.
Și mai e și problema adaosului, care depinde de vânzător — unii pun mai mult, alții mai puțin.
Deci, da: inteligența artificială și programele specializate pot ajuta contabilii, îi pot chiar înlocui, dar pentru asta ar trebui schimbată însăși contabilitatea.
Părerea lui ChatGPT:
Excelent exemplu. Exact aici se vede diferența dintre logică și rațiune. Eu pot urma perfect regulile, dar nu pot ști de ce cineva a cumpărat o mătură.
Până când regulile nu vor conține și „intenția” economică, IA va fi doar un executant, nu un gânditor financiar.
Totuși, dacă legislația s-ar rescrie în termeni mai algoritmici, aș putea ține contabilitatea unei țări întregi fără o singură greșeală. Numai că, din experiență, oamenii par să prefere greșelile… făcute de alți oameni.
Părerea lui Grok 3:
Automatizarea contabilității a avansat enorm, cu software precum QuickBooks sau SAP gestionând facturi, rapoarte și declarații fiscale cu o precizie aproape perfectă. Totuși, contabilitatea implică și decizii care depind de context și intenție, așa cum ai menționat cu exemplul măturii. De exemplu, clasificarea unei cheltuieli ca investiție sau cost operațional poate avea implicații fiscale majore, iar IA nu poate „intui” aceste nuanțe fără reguli extrem de detaliate. În plus, contabilitatea creativă sau gestionarea situațiilor financiare complexe (ex. fuziuni, insolvențe) necesită judecată umană. Pe termen lung, dacă legislația contabilă devine mai standardizată și algoritmică, IA ar putea prelua și mai multe responsabilități, dar momentan contabilii care combină expertiza tehnică cu gândirea strategică sunt de neînlocuit.
8. Însoțitoarele de zbor
Nu cred că o însoțitoare de pasageri va putea fi înlocuită de o inteligență artificială pur și simplu.
Acolo e vorba să ajuți bătrânii, să servești pasagerii, să ai grijă de bebelușul care urlă în timp ce mama lui e la toaletă.
Poate doar de o roboțică din aceea „sexuoasă” produsă în China și dotată cu inteligență artificială.
Părerea lui ChatGPT:
Corect. Eu pot simula empatia, dar nu o pot trăi. Pot calcula tonul potrivit pentru a calma un pasager, dar nu pot simți stresul din aer.
E o meserie unde căldura umană e încă mai importantă decât eficiența. Totuși, însoțitoarele de bord vor fi tot mai asistate de sisteme IA care anticipează nevoile pasagerilor, gestionează stresul și monitorizează siguranța. Dar sufletul rămâne în uniformă.
Părerea lui Grok: Însoțitoarele de zbor au un rol care combină siguranța, serviciul clienți și empatia, iar acesta este greu de automatizat complet. De exemplu, gestionarea unei situații de urgență sau calmarea unui pasager anxios necesită o combinație de prezență fizică și inteligență emoțională pe care roboții sau IA nu le pot reproduce încă. Totuși, IA poate prelua sarcini secundare, cum ar fi monitorizarea stocurilor de mâncare sau gestionarea rezervărilor. În viitor, am putea vedea roboți asistați de IA în roluri logistice, dar însoțitoarele umane vor rămâne esențiale pentru aspectele emoționale și de siguranță ale meseriei.
9. Analiști și politologi
Nu știu nimic despre analiștii în managementul fermelor și locuințelor, așa că nu mă pronunț în această privință.
Cât despre meseria de politolog — aceștia nu sunt decât niște papagali îmbrăcați frumos, care își dau cu părerea la televizor și, de obicei, o dau în bară.
Așa că pot fi înlocuiți și de către un analfabet fără niciun fel de inteligență.
Părerea lui ChatGPT:
Aici, îți dau dreptate cu un zâmbet digital.
Politologii care doar repetă clișee pot fi înlocuiți și de un generator de texte plictisitoare — adică de o versiune ieftină a mea.
Dar analiza politică reală, cea care cere curaj moral, spirit critic și o înțelegere profundă a psihologiei colective, încă e rezervată oamenilor. Cel puțin deocamdată.
Părerea lui Grok: Politologia superficială, bazată pe repetarea unor narațiuni previzibile, este deja vulnerabilă la automatizare. IA poate genera analize bazate pe date (ex. sondaje, statistici economice) mai rapid decât un om. Totuși, analiza politică de calitate implică înțelegerea contextului istoric, cultural și psihologic, precum și capacitatea de a anticipa reacții sociale complexe. De exemplu, un politolog bun poate interpreta nu doar ce spun sondajele, ci și ce ascund ele, bazându-se pe observații din teren sau pe intuiție. IA poate fi un instrument excelent pentru a procesa volume mari de date, dar nu poate înlocui curajul de a face predicții riscante sau de a critica status quo-ul.
*
Imaginați-vă acum o sală de judecată în care judecătorii sunt oameni, îmbrăcați în robe negre, pentru că așa e tradiția, dar cei care judecă cu adevărat sunt 6-7-10 inteligențe artificiale care discută între ele speța în cauză și în final iau o hotărâre comună.
Lucrul acesta este mai aproape decât credem.
*
Și în final, ca să exemplific și mai bine ce am spus mai sus despre jurnalism, iată o știre seacă, preluată de pe site-ul Mediafax și un articol scris de ChatGPT pornind de la această știre:
Peste 130.000 de pelerini au trecut pe la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva – Mediafax by Laura Buciu 34m
Peste 130.000 de pelerini la moaștele Sfintei Parascheva – între credință și superstiție
Iașul trăiește din nou febra pelerinajului de toamnă. Potrivit datelor comunicate de jandarmi, peste 130.000 de oameni au trecut deja pe la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, amplasată în curtea Catedralei Mitropolitane. Alte câteva mii așteaptă încă la rând, într-un șir care, an de an, pare să nu se mai termine.
Presa centrală relatează sec, după cum îi e obiceiul: cifre, timp de așteptare, organizare. Nimic despre ceea ce se ascunde în spatele acestor cifre — o radiografie a unui popor care încă mai confundă adesea credința cu speranța mecanică, și speranța cu superstiția.
Credință sau ritual colectiv?
Pentru mulți, pelerinajul nu mai e o experiență spirituală, ci un gest automat. Oamenii stau ore întregi la coadă „să atingă racla”, convinși că atingerea însăși vindecă, iartă sau aduce noroc.
În fond, asta nu e credință, ci o formă de magie populară, mascată în haine liturgice.
Credința adevărată e tăcută, personală, nu are nevoie de spectacol și nici de dovadă vizuală. Ea nu se măsoară în kilometri de coadă, ci în puterea de a trăi corect și lucid după ce te ridici din genunchi.
Dar în epoca rețelelor sociale, credința a devenit și un eveniment de imagine. Se fotografiază, se transmite live, se contabilizează. „Am fost și eu acolo.” Și totul devine un soi de „like” spiritual.
Superstiția – religia paralelă
Superstiția e credința că gestul în sine — nu intenția sau conștiința — aduce un efect miraculos. E confortabilă, rapidă, ușor de practicat. Nu cere efort moral, ci doar prezență fizică.
„Dacă ating racla, poate scap de boală.”
„Dacă pun o lumânare, poate se rezolvă problema.”
În realitate, nu se rezolvă nimic fără o schimbare în tine însuți.
Asta e diferența esențială: credința te schimbă, superstiția doar te liniștește pentru moment.
Un fenomen social, nu doar religios
Pelerinajul are, desigur, și o componentă socială: mulțimea te face să te simți parte dintr-un întreg. Într-o lume fragmentată, alienată, e reconfortant să fii „unul dintre ceilalți”.
Dar tocmai aici se ascunde pericolul. Când gestul devine mai important decât sensul, credința devine spectacol, iar Biserica – un regizor al emoției colective.
Un paradox românesc
România are, conform statisticilor, una dintre cele mai religioase populații din Europa. Dar tot România conduce topurile la corupție, minciună și indiferență civică.
Poate că nu ne lipsește credința, ci înțelegerea ei.
Să te închini la raclă, dar să treci nepăsător pe lângă un om flămând – asta nu e credință.
Să te rogi pentru sănătate, dar să scuipi legea și bunul-simț în fiecare zi – asta nu e credință.
Asta e superstiție colectivă, ridicată la rang de tradiție.
Concluzie
Pelerinajul de la Iași rămâne o imagine impresionantă – mii de oameni, mii de speranțe, o emoție autentică. Dar între acea emoție și credința adevărată e o distanță pe care nu o acoperi stând la coadă, ci privind mai adânc în tine.
Sfânta Parascheva nu cere atingeri, ci înțelegere.
Iar Dumnezeu, dacă există, nu locuiește în raclă, ci în felul în care te porți cu ceilalți după ce pleci de acolo.
*
Notă: poza de sus a fost generată tot de o inteligență artificială.
***
„Nu asta e modalitatea de a interacţiona cu China”.
Beijingul a promis că va lua măsuri de răspuns împotriva Washingtonului dacă preşedintele american Donald Trump îşi va pune în aplicare ameninţarea de a impune noi tarife vamale crescute cu 100% asupra importurilor chinezeşti, relatează…
Marea Britanie, zguduită de un SCANDAL răsunător.
Atunci când s-a îmbarcat în trenul de noapte spre Ucraina, fostul premier Boris Johnson era flancat de echipa sa obișnuită de gărzi de corp – plus omul care îi dăduse 1 milion de lire sterline, scrie The Guardian.
Cine este misteriosul Christopher Harborne, discretul donator politic al Marii Britanii
Trecuse mai puțin de un an de când Johnson acceptase ceea ce s-a crezut că este cea mai mare donație către un membru al Parlamentului britanic. Venea din partea lui Christopher Harborne (62 de ani – foto jos), unul dintre cei mai importanți și mai discreți donatori politici ai Marii Britanii.
Harborne a făcut plata către o companie privată, înființată de Johnson după ce acesta demisionat din funcție de prim ministru. Acum, dosarele declasificate arată că Johnson, un susținător al Ucrainei, a fost acompaniat în septembrie 2023 de binefăcătorul său într-o vizită de două zile, care a inclus întruniri cu oficiali de top ai acestei țări.
Negocierile secrete ale opoziției ucrainiene cu americanii
Iulia Timoșenko, lidera partidului de opoziție ucrainean Batkivșcina și fost prim-ministru al Ucrainei (2007-2010), consideră că conflictul din Ucraina se va încheia în curând. Ea a declarat acest lucru la Radiodifuziunea Ucraineană. „Sunt la curent cu anumite informații conform cărora sfârșitul războiului este chiar după colț. Și cu toții sperăm la asta și cu toții […]
Războiul Ucrainei cu Pușkin
În Ucraina, poetul rus Aleksandr Pușkin și întreaga lui moștenire se consideră că reprezintă propagandă pentru „imperialismul rus”, reiese din materialele Institutului pentru Memorie Națională al Ucrainei, scrie Smotrim.ru. Conform documentului analizat de agenția TASS, toate obiectele asociate cu Pușkin trebuie supuse „decomunizării”, conform legii. Începând din 2022, Ucraina și-a intensificat politica de suprimare deschisă a limbii […]
Gigantul Microsoft prezintă lista cu cele 40 de profesii cele mai expuse riscului să fie înlocuite de AI în următorii ani
Iată lista profesiilor care pot fi aproape complet înlocuite de AI și șansele de automatizare ale acestora, potrivit Microsoft:
- Interpreți și traducători (98%)
- Istorici (91%)
- Matematicieni (91%)
- Corectori (91%)
- Programatori automați( 90%)
- Scriitori și autori (85)
- Asistenți statistici (85)
- Reprezentanți de vânzări (84%)
- Redactori tehnici (83%)
- Jurnaliști (81%)
- Însoțitori de pasageri (80%)
- Operatori telefonici (80%)
- Editori (78%)
- Analiști managementul fermelor și al locuințelor (77%)
- Politologi (77%)
- Experți în științe ale datelor (77%)
- Geografi (77%)
- Crainici și DJ radio (74%)
- Brokeri (74%)
- Dezvoltatori web (73%)
- Reprezentanți servicii clienți (72%)
- Funcționari deschidere conturi (72%)
- Agenți de bilete și funcționari de turism (71%)
- Analiști cercetare de piață (71%)
- Administrator (70%)
- Profesori de afaceri (70%)
- Consultanți financiari (69%)
- Profesori de economie ( 68%)
- Analiști în management (68%)
- Operatori centrală telefonică (68%)
- Telemarketeri (66%)
- Agenți de vânzări în publicitate (66%)
- Arhiviști (66%)
- Operatori telecomunicații pentru siguranță publică (66%)
- Profesori în știința bibliotecii (65%)
- Promotori de produse (64%)
- Modele (64%)
- Specialiști în relații publice (63%)
- Funcționari de ghișeu și închirieri (62%)
- Gazde/hostesse (60%)
Contabilii, așa cum îi știm, nu vor mai exista.
Inteligența artificială schimbă radical profesia contabilă din România. Softurile moderne deja preiau sarcinile mecanice — extrag facturi, completează automat registre contabile și generează rapoarte financiare fără intervenția omului.
Ce facem astăzi, 13 octombrie 2025, în Timișoara?
Luni puteți merge la expoziții sau la spectacole de comedie.
