Primăria Timișoara investește aproape 26 de milioane de lei într-un nou centru de colectare voluntară a deșeurilor, undeva pe drumul spre Chișoda.
Sună bine. European. Verde. Modern.
Bifează frumos directivele UE, economia circulară, sustenabilitatea și alte cuvinte care dau bine în comunicate.
Dar hai să coborâm din PowerPoint în Calea Girocului.
Să presupunem că sunt un cetățean conștiincios.
Îmi sortez gunoiul, mă uit cu atenție la eticheta „plastic 1” versus „plastic 5”, votez oameni care promit piste de biciclete și nu am mașină.
Fie din principiu – nu vreau să contribui la sufocarea orașului – fie din simplul motiv că nu-mi permit sau nu am nevoie.
Și într-o zi vreau să scap de o saltea. Sau de un frigider.
Ce fac?
Teoretic, pot duce deșeul la centrul de colectare voluntară.
Practic, centrul e „voluntar” doar pentru cine are mașină. O mașină destul de mare pentru ca să poți transporta cu ea o saltea sau un frigider.
Pentru restul, e un exercițiu de imaginație logistică.
O saltea de 1,80 pe tramvaiul 9?
Un frigider pe trotineta electrică?
Eventual cu un sticker verde pe el, să știe lumea că sunt eco.
În realitate, centrul acela îi ajută pe cetățenii puternic motorizați.
Pe cei care pot încărca obiectul voluminos în portbagaj și face un drum până la marginea orașului.
Restul rămânem cu dilema morală: să-l abandonăm lângă platforma de gunoi și să sperăm că „vine cineva” sau să plătim transport privat.
Aici intervine diferența dintre infrastructură centralizată și soluție de proximitate.
Pentru un cartier precum Calea Girocului, mult mai util ar fi un sistem simplu: un container de 10 mc amplasat la 50–100 de metri de blocuri, o dată pe lună (să zicem între 15 și 20), sau trimestrial.
Anunțat din timp, cu afișe clare.
O fereastră predictibilă în care știi că poți coborî salteaua, mobila, electrocasnicele.
Costurile ar fi infinit mai mici decât o investiție de 26 de milioane.
E nevoie de organizare, nu de panglici tăiate festiv.
Mai mult, soluția de proximitate ar reduce abandonul ilegal.
Oamenii nu sunt, în majoritate, răuvoitori.
Dar trebuie să le oferi alternative viabile, nu să-i lași fără nicio alternativă.
Dacă alternativa legală presupune o excursie până la marginea orașului, cu un obiect de câteva zeci de kilograme, tentația „lasă-l lângă ghena de gunoi” devine foarte umană.
Problema reală nu e că se face un centru.
Problema e că se face doar atât și se declară misiunea îndeplinită.
Politic, arată bine: „Am investit 26 de milioane în mediu.”
Administrativ, bifează cerințe.
Practic, pentru zecile de mii de timișoreni fără mașină, utilitatea e aproape zero.
Iar paradoxul e delicios: într-un oraș care declară că vrea să reducă traficul și dependența de mașină, creezi un serviciu public accesibil aproape exclusiv celor care folosesc mașina. O mașină mare.
Nu e o problemă de rea-voință. E o problemă de perspectivă. Politicile publice făcute din mașină arată diferit față de cele făcute pe jos, cu o saltea în brațe.
*
Tot în aceeași logică administrativă – „să ne facem că am făcut ceva, fără să facem nimic util” – intră și povestea recentă cu cititoarele de viteză montate prin oraș.
Undeva, în apropierea unor școli din Timișoara, au apărut două panouri electronice care afișează viteza cu care circulă mașinile. Nu știm exact dacă ele vor salva omenirea, dar știm sigur că afișează un număr.
Ideea, la prima vedere, pare minunată: protejăm copiii. Sună impecabil în comunicat. „Siguranța elevilor, prioritate zero.” Cine ar putea fi împotrivă?
Numai că, dincolo de formulări, realitatea e foarte simplă.
Aceste dispozitive, nu frânează mașina, nu filmează, nu trimit amenzi, nu opresc șoferul.
Nu au nicio consecință.
Ele doar îți spun: „Circuli cu 67 km/h.”
Iar șoferul grăbit, care deja știe că circulă cu 67 km/h într-o zonă de 30 sau 40, ce face?
Reduce viteza din rușine? Îi vine un puseu brusc de responsabilitate? Îl fulgeră conștiința civică?
Sau, dimpotrivă, mai apasă puțin accelerația, ca să vadă dacă panoul poate afișa și 82?
***
NASA amână lansarea misiunii Artemis II, la doar câteva zile după ce anunțase că decolarea către Lună va avea loc la începutul lui martie.
Potrivit NASA, problemele au fost identificate sâmbătă, iar duminică s-a decis coborârea rachetei Space Launch System (SLS) de pe rampa de lansare de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. Aceasta se află acum într-un hangar, pentru verificări și reparații. NASA a anunțat că următoarea oportunitate de lansare va fi cel mai devreme în aprilie.
Fost premier ucrainean: Zelenski a dat toate pământurile și resursele țării
„Ponderea este, practic, de 100%. Toate pământurile se află, sub diverse forme, în proprietatea celor mai mari corporații agricole, precum Monsanto”, a declarat fostul premier al Ucrainei, Nikolai Azarov. El a afirmat că Zelenski a oferit gratuit Marii Britanii și Statelor Unite resursele subsolului țării sale în cadrul unor acorduri corespunzătoare. În Ucraina de astăzi, […]
Fico tocmai s-a ținut de cuvânt: A întrerupt alimentarea cu energie electrică a Ucrainei din cauza scandalului „Drujba”
UE ia în calcul să amâne ratificarea acordului comercial cu SUA, negociat anul trecut după tarifele impuse de Donald Trump.
Uniunea Europeană ar putea amâna din nou ratificarea acordului comercial cu Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a decis impunerea unor noi tarife vamale globale de 15%. Măsura a fost anunțată la scurt timp după ce Curtea Supremă a SUA a blocat folosirea unei legi privind puterile de urgență, prin care Trump introdusese anterior alte taxe comerciale.
SMR-uri nucleare SUA la Doicești: Acuzații de fals contra americanilor ce dețin tehnologia.
Mai multe case de avocatură din Statele Unite promovează către potențiali clienți perspectiva de a deveni gratuit reclamanți într-un posibil viitor proces colectiv ce ar urma să fie intentat împotriva companiei americane NuScale, listată la New York Stock Exchange (NYSE), dezvoltatoarea și proprietara tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR) cu care România ar putea construi o centrală nucleară de 462 MW la Doicești, în județul Dâmbovița, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de acolo.
Un nou tip de mașină Dacia ar urma să fie produs în China și vândut europenilor
Deși Bruxelles-ul promovează producția locală de mașini electrice, decizia este una industrială, normativă și complexă, care ar putea fi una coerentă pentru grupul Renault, potrivit Economedia.
În China, grupul Renault deține o societate mixtă (Renault 25%, Nissan 25% și Dongfeng 50%). Noul model Hipster ar urma să înlocuiască producția modelului Spring, pe liniile de asamblare, a căror producție este programată să înceteze.
România va construi cu Franța hidrocentrala de la Tarnița, de un miliard de euro.
Asocierea dintre Hidroelectrica și Électricité de France marchează cea mai importantă mișcare investițională din ultimul deceniu în sectorul energetic românesc. Prin formarea unei companii mixte dedicate proiectului Tarnița, România repune pe agendă o infrastructură de peste un miliard de euro.
Senatul a decis că soții pot să-și aleagă ce nume vor după divorț
Noua reglementare le oferă foștilor soți o alegere clară și simplă: pot păstra numele dobândit în timpul căsătoriei sau pot reveni la numele anterior. Dacă nu își exprimă explicit opțiunea, vor păstra automat numele din timpul căsătoriei.
Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Timișoara, implicat într-un accident mortal în 2018, dă acum vina pe infecțiile nosocomiale
Procesul medicului Dorel Săndesc, implicat într-un accident rutier din 2018 soldat cu moartea unei femei, continuă la Judecătoria Timișoara. Săndesc, manager al Spitalului Județean Timișoara, a cerut instanței să stabilească dacă victima a murit din cauza infecțiilor nosocomiale contractate în spital sau a traumelor suferite în urma accidentului.
Turnul de Apă din Iosefin va fi redeschis în această primăvară
Se pare că mult controversatele lucrări de modernizare ale Turnului de Apă din cartierul Iosefin, din Timișoara, vor fi finalizate în această primăvară, potrivit celor spuse de viceprimarul Ruben Lațcău.
Este binecunoscut faptul că termenele inițiale au fost de depășite cu peste doi ani din motive diverse printre care și rezilierea primului contract cu compania ce a câștigat prima licitație. Dar acum (se pare) că se apropie recepția finală a lucrării. Renovarea turnului emblematic al cartierului a costat până acum peste 9 milioane de lei.
Cititoare de viteză, montate de Primăria Timișoara în apropierea școlilor și a zonelor pietonale intens circulate
Prin programul de bugetare participativă, Primăria Timișoara a implementat un proiect pilot pentru instalarea de cititoare de viteză în apropierea școlilor și a zonelor pietonale intens circulate. Concret, instituția a montat două dispozitive de monitorizare a vitezei: unul pe strada Tata Oancea, în apropierea Școlii Gimnaziale nr. 4 din zona Plopi, și unul pe strada […]
Primăria Timişoara investeşte 25,7 mil.
Reevaluarea ofertelor și semnarea contractului pentru noul stadion al Timișoarei ar putea avea loc luna viitoare
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, crede că în luna martie va fi semnat contractul de execuție pentru noul stadion al Timișoarei, realizat, în cea mai mare parte, cu bani de la bugetul de stat. El crede că nu vor mai fi contestații odată ce contractul a fost semnat. Într-o declarație dată la Radio Timișoara
Ce facem astăzi, 24 februarie 2026, în Timișoara?
