Averea celor mai bogați oameni din lume a crescut cu 25% anul trecut, în plină paradă de crize: războaie, inflație, lanțuri de aprovizionare rupte, anxietate colectivă și discursuri politice despre „solidaritate”.
În timpul pandemiei, când oamenii obișnuiți își numărau zilele și economiile, iar unii își pierdeau locurile de muncă sau afacerile, bogații au bifat un mic „accident fericit”: +64%.
Dacă ar fi să ne luăm după discursul oficial, am spune că e o coincidență. O întâmplare. O conjuncție nefericită de factori.
Dar dacă privim lucrurile fără perdea, concluzia e mult mai simplă și, poate, mai incomodă:
Sistemul nu a derapat.
Sistemul a funcționat perfect, exact așa cum a fost conceput să funcționeze.
Pentru că sistemul actual nu este construit pentru echilibru, ci pentru acumulare.
Nu pentru stabilitate socială, ci pentru maximizarea profitului.
Iar profitul, prin definiție, nu se împarte democratic.
El se concentrează.
Ca apa care curge inevitabil la vale, bogăția curge spre cei care au deja mecanismele prin care o pot capta: capital, informație, acces, influență.
În pandemie, de exemplu, micile afaceri au fost închise „temporar”, unele definitiv.
În același timp, marile companii tehnologice au devenit infrastructură de bază: muncă, comunicare, divertisment, comerț – toate treceau prin ele.
Era aproape matematic inevitabil ca averile celor care le dețin să explodeze.
Nu pentru că au muncit de 64% mai mult, ci pentru că sistemul le-a oferit poziția din care să câștige de 64% mai mult.
La fel și în perioadele de criză economică.
Inflația erodează veniturile celor mulți, dar activele celor bogați – acțiuni, proprietăți, investiții – tind să crească sau să fie protejate.
Criza, pentru majoritatea, este o problemă.
Pentru o minoritate, este o oportunitate.
Așadar, faptul că felia de tort rămasă celorlalți este mai mică nu este o eroare de calcul.
Este rezultatul unei rețete cunoscute.
O rețetă în care ingredientele sunt puse în proporții foarte clare: mult capital sus, multă muncă jos.
Iar cuptorul – sistemul economic global – face exact ce i s-a cerut să facă.
Sigur, putem discuta moralitatea situației.
Putem invoca echitatea, solidaritatea, responsabilitatea socială.
Dar aceste concepte sunt, în mare parte, externe capitalismului.
Sistemul în sine nu are morală. Are reguli.
Iar regulile sunt scrise astfel încât să favorizeze acumularea în vârf.
Poate că întrebarea reală nu este „de ce se întâmplă asta?”, ci „de ce ne mirăm că se întâmplă?”. Pentru că, dacă privești atent, nu e nimic surprinzător.
Este doar consecvența unui model care nu promite egalitate, ci competiție.
O competiție în care unii pornesc cu un stadion întreg în avans.
Restul? Ne descurcăm cum putem, cu firimiturile rămase, convinși uneori că participăm la un festin, când de fapt suntem invitați doar să admirăm masa.
*
Ion Cristoiu spune că războiul dintre Rusia și Ucraina a depășit demult granițele locale și a devenit un conflict cu bătaie globală, în care Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană joacă rolurile principale.
Doar că formularea asta, elegantă și diplomatică, pare să întoarcă lucrurile pe jumătate.
Nu „s-a transformat”.
Așa a fost din start.
Încă de pe vremea când Victoria Nuland împărțea simbolic covrigi în Kiev și spunea „Fuck the EU„, nu era vorba doar despre o revoltă spontană, nici doar despre o confruntare regională.
Era o repoziționare strategică.
În teorie, povestea este despre democrație, suveranitate, valori occidentale.
În practică, lucrurile sunt mai puțin poetice.
Statele Unite ale Americii nu au interese „emoționale” în regiune, ci unele cât se poate de reci: securitate, influență, piețe, control energetic și, mai ales, menținerea unui echilibru global favorabil.
Europa a intrat în acest conflict cu iluzia că asistă la un meci în calitate de arbitru.
Că sancțiunile sunt un instrument elegant, că solidaritatea este o virtute suficientă și că nota de plată va fi achitată de altcineva.
Între timp, realitatea a început să bată la ușă: energie mai scumpă, industrie afectată, dependențe mutate dintr-o parte în alta, dar nu eliminate.
Europa, care se vedea ca un model de echilibru și raționalitate, a ajuns într-o poziție destul de incomodă: dependentă de securitatea oferită de Statele Unite ale Americii și tot mai vulnerabilă economic.
În realitate, europenii sunt în ring. Loviturile nu sunt teoretice, ci economice, sociale, energetice.
Doar că, spre deosebire de alții, ei încă mai cred că poartă costum de arbitru.
Și poate că cea mai interesantă întrebare nu este cine câștigă, ci când își va da seama publicul european că nu stă în tribună ci chiar pe nisipul arenei.
Totuși, o nuanță pe care aș adăuga-o: sistemul nu e monolit etern.
Istoria arată că astfel de extreme de inegalitate + tensiuni geopolitice majore duc, mai devreme sau mai târziu, la corecții brutale (războaie, revoluții, reforme masive, prăbușiri financiare).
Întrebarea nu e dacă se va schimba ceva, ci cât mai durează până la acel ceva și cine va dicta termenii corecției.
***
Anii 2020, deceniul miliardarilor: Averea celor mai bogați oameni din lume a crescut cu 25% anul trecut, în ciuda crizelor globale
Averea miliardarilor nu a fost afectată de crizele globale, crescând cu 25% pe parcursul anului 2025, rezultă din lista celor mai mari averi din lume publicată recent de revista Forbes. În timpul pandemiei de Covid-19, când acțiunile companiilor de tehnologie au crescut vertiginos, averea miliardarilor a înregistrat un salt și mai mare, crescând cu 64% […]
Armata germană a spart miliarde de dolari pentru un sistem nefuncțional
Noul sistem de comunicații și comandă dezvoltat pentru forțele terestre germane, ca parte a proiectului D-LBO, în valoare de miliarde de dolari, s-a dovedit a fi inoperabil și reprezintă un „pericol pentru viața și sănătatea” trupelor. Aceasta este concluzia unui raport de testare clasificat, relatează Welt. Publicația îl numește un „dezastru IT de miliarde”. În […]
O femeie este acuzată de crimă după ce a luat o pastilă pentru avort
Alexia Moore a fost arestată, pusă sub acuzare și încarcerată de poliția locală la începutul lunii martie în comitatul Camden de pe litoralul Georgiei, lângă granița cu Florida, în legătură cu incidentul din 30 decembrie, relatează Reuters.
Zeci de mii de angajați ai unui gigant german se tem că vor fi dați afară: „Nu am văzut niciodată atât de mulți oameni plângând”
Frank Sell, președintele comitetului de întreprindere al companiei Bosch, a lansat un avertisment dur cu privire la viitorul industriei auto, în contextul tranziției către vehiculele electrice. Într-un videoclip de 18 minute, obținut de publicația germană Focus Online și publicat ulterior pe platforma IG Metall, Sell a criticat deciziile strategice ale companiei și politicile Uniunii Europene legate de interzicerea motoarelor cu combustie până în 2035.
Ormuz nu e doar despre petrol.
Arabia Saudită importă peste 80% din alimente. Emiratele Arabe Unite importă aproximativ 90%, iar Qatarul circa 98%. Majoritatea acestor transporturi trec prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit CNN.
Acum, calea navigabilă este practic blocată. Companiile de transport maritim refuză să-și asume riscul de a traversa zona de conflict.
Ion Cristoiu: „Războiul din Ucraina s-a transformat dintr-unul Ucraina – Rusia în unul Europa – America”
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre cum lupta locală dintre Rusia și Ucraina s-a transformat mai degrabă într-un conflict la scară globală, între Statele Unite ale Americii și cele mai mari puteri europene. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Programul de instalare a contoarelor inteligente în Timișoara.
TIMISOARA. În perioada 23 – 28 martie 2026, Aquatim, prin intermediul unei firme specializate, continuă procesul de digitalizare a contoarelor de branșament în alte 3 cartiere din Timișoara. De data aceasta, noile contoare inteligente se vor monta la clienții din zona Neptun (străzile Romanilor, bd. 3 August 1919, Abrud, Dimitrie Ioan Suciu, Nistrului, Zlatna, Acad. […]
Ce facem astăzi, 22 martie 2026, în Timișoara?
Duminică puteți merge la mai multe spectacole de teatru și la filme în oraș.
