Cât îți trebuie ca să fii fericit?
Întrebarea asta pare simplă până când începi să sapi sub ea și îți dai seama că ai nimerit într-o mină de gânduri care explodează una după alta.
Și, evident, fiecare are o opinie: unii spun că fericirea vine din bogăție, alții din minimalism, unii cred că e genetică, iar alții că vine cu cardul de credit.
In urmă cu o săptămână am discutat cu un prieten, timp de vreo trei ore, exact despre acest subiect.
Concluzia la care am ajuns amândoi a fost că fericirea e atunci când te culci liniștit și te trezești fără frică de ziua care începe.
Sună aproape banal, dar pentru omul modern este aproape revoluționar.
Trăim într-o lume în care suntem programați să credem că fericirea trebuie cumpărată în rate.
Ni se spune că încă o mașină, încă o vacanță, încă un gadget rezolvă problema.
Dar adevărul e mai jenant pentru sistem: în clipa în care nu mai ai griji, nu mai ai nevoie de nimic din ce îți vând ei.
Și asta îi sperie.
Fericirea nu vine din acumulare, ci din absențe:
– absența fricii de ziua de mâine,
– absența presiunii sociale,
– absența facturilor care urlă,
– absența sentimentului că ești prins într-o roată de hamster.
Și, hai să fim sinceri: ajungi la starea asta nu atunci când ai mult, ci când ai suficient.
Suficient e un cuvânt periculos, fiindcă nu poate fi contabilizat de economie.
Fiecare om are alt nivel.
Unora le trebuie o locuință modestă, o pisică lenoasă, un ceai cald seara și o carte pe care să o citească.
Altora le trebuie liniștea că nimeni nu îi împinge de la spate cu termene, țipete sau panică.
Iar unora le trebuie doar să nu-i mai enerveze nimeni.
Pe scurt, fericirea nu e ceva ce adaugi, ci ceva ce elimini.
Un fel de „dietă emoțională”: mai puțină toxină, mai puțin stres, mai puțin zgomot.
Dacă bagi liniștea în ecuație, ai câștigat.
Fericirea autentică e o formă de libertate interioară:
Să nu fii împrumutat nici de bani, nici de oameni, nici de frici.
Nu ai nevoie de multe lucruri, ci de câteva lucruri care nu te apasă: sănătate cât să nu suferi, siguranță financiară cât să nu-ți fie frică, oameni cât să nu fii singur, și sens cât să nu te simți pierdut.
În rest, tot zgomotul lumii este marketing.
Asta e luxul suprem. Restul sunt accesorii.
*
Nu simțim trecerea timpului în fiecare zi.
În mod normal, viața curge ca un robinet lăsat ușor deschis: picătură cu picătură, fără zgomot, fără dramă.
De-abia când se întâmplă ceva anume — un sunet, o știre, o pierdere — ne dăm seama că, între timp, chiuveta s-a umplut.
Pentru mine, „picătura” a fost astăzi vestea că Surorile Kessler au murit la 89 de ani.
Ele, care în copilăria mea reprezentau ceva strălucitor, un amestec de grație, eleganță și mister pe care nu-l puteam defini.
La vârsta când nu știam ce este un sex-simbol, ele erau deja două.
Și, cumva, în mintea mea, au rămas suspendate acolo, într-o tinerețe perfectă.
Așa funcționează reperele: rămân lipite de retina sufletului, în timp ce noi mergem înainte.
Iar când reperul se schimbă sau dispare, descoperim cu un șoc că și noi am mers mult mai departe decât credeam.
Nu ele au îmbătrânit. Noi am făcut-o.
Timpul nu ne anunță niciodată politicos: „Atenție, urmează un deceniu în plus.”
Nu. Timpul vine prin oameni care îți bântuie amintirile: artiști, actori, cântăreți, vecini, colegi de clasă.
Ei sunt bornele kilometrice pe autostrada vieții tale.
Când una cade, îți dai seama, involuntar, că ai trecut deja de ea. Și că nu mai ai cum să te întorci.
*
Experții Comisiei Europene ne spun că România va avea o creștere economică „slabă” în 2025-2026.
Fie că experții sunt optimiști, fie că eu sunt pesimist, cred că realitatea e puțin mai crudă:
România și, mai general, Uniunea Europeană, întreaga lume occidentală, nu stau să crească, ci să plutească pe un raft subțire de iluzii.
De ce? Pentru că cifrele oficiale ignoră tot ce contează cu adevărat: inflația care devorează salariile reale, dependența economică de importuri și investiții externe, dezechilibrele structurale care se tot amână de zeci de ani, și, nu în ultimul rând, politicile care încearcă să vopsească problemele în optimism contabil.
Adevărul incomod: nu e vorba de o creștere „slabă”, ci de o scădere mascată.
Și atenție: nu e un episod scurt, de 2025-2026.
Nu, aici nu vorbim de o „criză temporară”, ci de un trend care se va întinde, subtil, dar constant, pentru mai mulți ani. Uniunea Europeană se confruntă cu dezechilibre energetice, migrații de forță de muncă, tensiuni geopolitice și o bancă centrală prinsă între inflație și stagnare.
Toate astea sunt combustibil pentru… stagnare prelungită sau chiar recul economic.
Așadar, în loc să ne entuziasmăm cu rapoarte care vorbesc despre „creștere slabă”, ar trebui să ne obișnuim cu ideea că Europa — și implicit România — se află într-o etapă de ajustări dificile, care nu se vor termina într-un singur ciclu electoral sau bugetar.
Gândiți-vă la asta înainte de a face cumpărăturile de Crăciun, înainte de a vă schimba mașina, înainte de a vă planifica concediul în cine știe ce țară exotică și înainte de a face rate pentru un apartament.
Pe scurt, în timp ce Comisia Europeană vede „creștere slabă”, eu văd o scădere mascată, care nu se va opri în 2026.
Iar dacă ne uităm cu adevărat la realitate, chiar și cea reflectată de câteva din știrile de astăzi, asta e mai puțin o prognoză și mai mult un diagnostic: Europa își pierde ritmul, iar România nu va face excepție.
***
Trump ia în considerare să discute cu Maduro, chiar dacă SUA intensifică presiunea militară
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că ia în considerare să poarte discuții cu președintele venezuelean Nicolás Maduro, întrucât concentrarea forțelor americane în regiune a crescut perspectiva unei acțiuni militare în Venezuela, relatează The Washington Post.
Cancelarul Germaniei anunță o nouă ordine mondială: „Ultimii 85 de ani în Vest și 35 de ani în Est au luat sfârșit”
Friedrich Merz, care a devenit unul dintre cei mai nepopulari cancelari din istoria Germaniei postbelice, a făcut o declarație controversată: susține că vechea ordine mondială postbelică de după cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat în „Vest”.
Cancelarul german mai spune că și pentru „Est”, vechea ordine mondială de la Căderea Zidului Berlinului din 1989 și Colapsul Uniunii Sovietice din 1991 s-a încheiat.
Concedieri masive – Volkswagen a semnat acorduri de concediere cu 25.
Planul de reducere a numărului de angajați avansate de Volkswagen la momentul startului procesului de restructurare prevedea concedierea a circa 35.000 de persoane până în 2030. În acest moment, compania spune că a încheiat deja acorduri cu o mare parte dintre aceștia.
Orbán: Trimiterea de ajutor financiar suplimentar Ucrainei este ca trimiterea unei lăzi de vodcă unui alcoolic
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a declarat astăzi că solicitarea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca membrii UE să trimită mai mulți bani Ucrainei îi amintește de o încercare de a ajuta un alcoolic prin trimiterea unei alte lăzi de vodcă.
Celebrele gemene Alice şi Ellen Kessler, au murit la vârsta de 89 de ani, prin sinucidere asistată
Gemenele Kessler, vedete ale spectacolelor de varietăţi din Italia şi Germania în anii 1960, au murit luni prin sinucidere asistată, la vârsta de 89 de ani, în locuinţa lor din apropiere de Munchen, a relatat…
Expert financiar: „Aceasta este suma de bani de care ai nevoie pentru a fi fericit”
Morgan Housel, expert financiar american, celebru pentru cartea sa de succes Psihologia banilor, care a vândut peste opt milioane de exemplare în întreaga lume, a acordat un interviu pentru Daily Mail. Acesta a vorbit despre noua sa carte, Arta de a cheltui bani: Decizii simple pentru o viață mai împlinită, răspunzând la întrebări despre legătura dintre bani și fericire și explicând că succesul financiar are mai mult de-a face cu psihologia decât cu calculele pe hârtie, notează 20minutos.
Isterie în România, calm în Ucraina.
Două localități din România, Plauru și Ceatalchioi, au intrat în proces de evacuare după ce o navă încărcată cu 4.000 de tone de GPL a fost lovită de o dronă rusească în portul ucrainean Ismail. Autoritățile române vorbesc despre „pericol iminent de explozie” și trimit mesaje RO-ALERT. În același timp, Ucraina nu evacuează pe nimeni. Administrația portuară din Ismail transmite că situația este „sub control”, iar primarul orașului pare să trateze incidentul ca pe o banală întrerupere de apă.
Vești proaste pentru economie: România va avea o creștere slabă în 2025 și 2026, estimează Comisia Europeană
Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului României, estimând un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscale care frânează atât consumul privat, cât și pe cel public, deja afectat de inflația ridicată.
Nicușor Dan recunoaște senin că România ia de la Sănătate și Educație pentru a-și finanța ARMATA, parteneriatele și pentru a ajuta Ucraina: este stupid, dar asta trebuie să facem!
Prezent în studio la RTV, președintele Nicușor Dan a vorbit și despre nevoia de finanțare a Armatei Romane și de eforturile financiare pe care România trebuie să le facă pentru a-și onora parteneriatele.
Nicușor Dan: Pentru a fi în Alianță asta trebuie să plătim. Nu putem aștepta pentru ca doar alții sa ne apere pe noi! Așa cum noi ne așteptăm ca parteneriatul cu alții sa descurajeze pe cineva să ne atace pe noi așa și noi trebuie să fim pregătiți să-i ajutăam pe alții.
Președintele Nicușor Dan a recunoscut senin că nu sunt bani pentru toate și ca pentru programul de înarmare trebuie să sacrificam doi piloni esențiali ai unei națiuni: Sănătatea și Educația!
Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitele pe proprietate și mașini cresc din ianuarie 2026.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Parlamentul se va reuni în ședință comună marți, 18 noiembrie, pentru a adopta din nou proiectul de lege care curpinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale de către CCR, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF.
Șeful executivului a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că, de anul viitor, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate și pe mașini, inclusiv pentru mașinile agricole. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, iar pentru mașini impozitul va crește în funcție de norma de poluare. Pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237 și 297 lei, în timp ce, pentru o mașină cu aceeași motorizare dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213-269 de lei.
Românii plătesc cel mai mare preț la energie din UE raportat la venituri
România a ales, în ultimii 15 ani, o viziune în care programele de finanțare în materie de energie să fie disipate, iar toate acestea, dublate de o piață cu niște reguli foarte subțiri, au făcut ca, astăzi, să plătim aproape cel mai mare preț la energie din toată Uniunea Europeană atunci când raportăm la veniturile […]
Doamnelor Savonea, Costache, Stoicescu, nu vă mai tot plângeţi! Există în ţara asta şi oameni care vă admiră
Este cel puţin bizar, pot să spun şi schizoidal, comportamentul grupului oligarhic care a acaparat justiţia română, grup condus de celebra Lia Savonea, şefa Înaltei Curţi, şi omoloaga ei de la CSM, Elena Costache. Grupare care are ca vârf de lance în Timişoara o doamnă epistolară pe care Călin Georgescu a ofertat-o să fie ministru…
Statul face, prostul trage
Traian Berbeceanu, acest temu(t) Corrado Cattani de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate, urmează să primească despăgubiri de 200.000 de euro și 150.000 lei de la statul român, daune morale și materiale pentru arestarea nelegală și toată tărășenia prin care a fost târât. Iată, justiția funcționează! Traian Berbeceanu își găsește dreptate și e încă o dată în lumina reflectoarelor, unde îi plăcea încă de pe vremea când era comisar, fiind unul dintre puținii oameni din sistem care organizau conferințe de presă la care nici măcar nu chema procurorul de caz.
Așadar, justiția cea bună și dreaptă îi dă fostului comisar un săculeț cu bani. Berbeceanu a scris o carte, e vedetă, e reabilitat, ai putea zice că s-a făcut cu adevărat dreptate și lumea a revenit la normalitate.
Numai că aici apare o problemă, una de altfel prezentă în tot minunatul nostru stat. E foarte bine că omul primește despăgubiri pentru ce a pățit. Însă cine plătește aceste despăgubiri? Cumva băieții care i-au făcut montă, cheie, cei care l-au îmbrobodit și scos din sistem? Neah! Plătește statul, adică fraierii care plătesc taxe si impozite, că de unde din altă parte să aibă statul bani?
Se montează liniile de tramvai la pasajul Solventul din Timișoara
Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei, anunță că în această perioadă se montează liniile de tramvai la pasajul Solventul. „Pasajul Solventul avansează în ritm susținut. Am început montarea liniilor de tramvai, a căii pe care tramvaiul va circula, a traverselor.
Cosmin Tabără trage un semnal de alarmă privind situaţia Stadionului CFR
Cosmin Tabără, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, trage un semnal de alarmă privind situaţia Stadionului CFR din Timişoara
Ce facem astăzi, 18 noiembrie 2025, în Timișoara?
