Presa internațională avertizează că Ucraina are nevoie urgentă de sprijin financiar suplimentar, în timp ce incidentul care a dus la evacuarea a două sate din România și sabotajul unei linii ferate din Polonia arată cât de mult se extinde tensiunea provocată de războiul din Ucraina în Europa.
Criza financiară a Ucrainei, temă centrală în presa occidentală
Nevoia Ucrainei de a primi rapid fonduri noi din partea aliaților devine tot mai urgentă, potrivit presei internaționale. The Irish Times scrie că Ursula von der Leyen a transmis o scrisoare liderilor celor 27 de state ale Uniunii Europene, cerând o decizie până la finalul anului privind acoperirea deficitului bugetar al Kievului.
Cotidianul irlandez notează exact cuvintele din document: „urgentă” – referindu-se la necesitatea sprijinului financiar. În plus, von der Leyen admite că vor fi necesare decizii dificile, deoarece există mai multe variante, toate complicate, scrie Rador.
Euronews prezintă sumele exacte de care ar avea nevoie Ucraina în următorii ani:
83,4 miliarde de euro pentru finanțarea armatei (2026–2027)
55,2 miliarde de euro pentru stabilizarea economiei
Citatul lor din documentul oficial arată dimensiunea problemei: „deosebit de mare” – referire la suma cerută.
Evaluarea este realizată pe baza estimărilor FMI, ale autorităților ucrainene și a ipotezei că războiul s-ar putea încheia până la finalul lui 2026, „chiar dacă acest lucru este departe de a fi cert”, după cum remarcă Euronews.
Agenția Reuters amintește că doar Ungaria a refuzat să sprijine elaborarea planului de finanțare, menționând că scrisoarea apare după solicitarea comună a tuturor celorlalți lideri UE.
Evacuarea satelor din România, în presa internațională
Evacuarea a două sate din România după un atac rusesc în apropierea graniței a atras atenția publicațiilor din întreaga lume. Le Monde subliniază că este: „pentru prima dată când un sat este evacuat în România din cauza unui atac rusesc în Ucraina”.
Publicația franceză citează explicația oferită de autoritățile române privind evacuarea: „măsură de precauție”
și motivul invocat: „din cauza pericolului iminent de explozie”.
Le Monde mai notează că România a suspendat traficul rutier și maritim în zonă și că Ministerul Apărării a transmis: „nu au fost detectate încălcări ale spațiului aerian” după „atac rusesc” nocturn în Ucraina.
Newsweek titrează: „O țară membră NATO evacuează localnici în urma unui atac rusesc asupra unui vas”,
amintind că „România s-a declarat alarmată de o serie de incidente în cursul cărora o serie de drone sau fragmente de drone au aterizat pe teritoriul său”.
Revista americană atrage atenția și asupra îngrijorării tot mai mari în rândul aliaților: „există temeri legate de faptul că agresiunea Rusiei din Ucraina s-ar putea răsfrânge asupra restului Europei”, ceea ce ar putea pune NATO în fața unei situații delicate, dacă va trebui să analizeze răspunsuri în baza Articolului 5.
Sabotaj în Polonia: îngrijorări privind extinderea conflictului hibrid
În Polonia, autoritățile investighează explozia care a avariat o linie de cale ferată folosită pentru transporturile către Ucraina. France 24 redă cuvintele premierului Donald Tusk, care a vizitat locul incidentului: „Aruncarea în aer a unei linii de cale ferată (…) este un act de sabotaj fără precedent care vizează securitatea statului polonez și a cetățenilor săi”.
BBC scrie că, după o reuniune de urgență la Varșovia, ministrul responsabil pentru serviciile speciale a transmis că există o: „probabilitate foarte mare” ca explozia să fi fost ordonată de „servicii externe”.
BBC adaugă că Polonia a fost lovită în ultimii ani de incendii, sabotaje și atacuri cu colete-capcană, fiind considerate parte din „războiul hibrid al Moscovei împotriva Occidentului”.
Apel la garanții suplimentare pentru apărarea Europei
Tot luni, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a cerut măsuri suplimentare pentru consolidarea securității țărilor din UE. Euronews citează afirmațiile sale, potrivit cărora statele membre ar trebui să beneficieze de „garanții multiple”, complementare Articolului 5 NATO, precum și de un „mecanism clar” de aplicare a clauzei de apărare mutuală a Uniunii.
Kubilius consideră important ca toate țările de pe Flancul Estic să se angajeze să se sprijine reciproc: „ar fi de asemenea important ca toate țările de pe Flancul Estic să se angajeze să se apere reciproc, la fel cum se pregătesc să se apere pe ele însele”.
foto (c) Bernd von Jutrczenka/dpa
