Cu rușine mărturisesc că până ieri nu știam ce înseamnă „literație” și ce-s acelea „competențe de literație”. Așa că am apelat la ChatGPT.
Și astfel am aflat că literația e un termen mai nou care descrie un set de abilități prin care o persoană nu doar citește și scrie, ci și gândește critic, folosește informația și comunică eficient într-o lume complicată și digitalizată.
Cu alte cuvinte, nu-i suficient să pui cuvintele pe hârtie, trebuie să înțelegi ce-ai citit, să știi să cauți și să verifici informațiile, să pricepi cum funcționează presa, reclamele și toate subtilitățile manipulării moderne.
Și-acum vine partea interesantă: când oare învață copiii toate astea?
Din păcate, școala românească încă trăiește în secolul XIX și crede că, dacă îndoapă elevii cu comentarii literare și lecții de gramatică pline de formule, o să scoată pe bandă rulantă mici Aristotel.
În realitate, scoate copii cu fața acră, care citesc „de obligație” și care, când văd o carte, fug mai repede decât de profesorul de mate.
Adevărul e simplu: literația începe cu pasiunea pentru citit.
Nu cu analiză morfologică, nu cu „atributul subordonat circumstanțial de loc”, ci cu povești.
Povești care să-i facă pe copii să râdă, să plângă, să viseze.
Un copil de 6 ani nu se va îndrăgosti de „subiectul multiplu” și „apoziția explicativă”, dar poate să se piardă în basme cu dragoni sau în aventurile unui cățel vorbitor.
„O mie și una de nopți” face minuni la clasele mici.
Apoi pot urma romane care îmbină povestea cu un strop de cunoaștere: Jules Verne, Robinson Crusoe sau, de ce nu, Roald Dahl și Neil Gaiman.
În gimnaziu, copiii pot descoperi Cireșarii, Cişmigiu & Comp. sau Elevul Dima dintr-a şaptea, cărți care vorbesc pe limba lor și îi fac să se regăsească.
Acolo e adevărata școală a limbii: în dialoguri, în narațiune, în ritmul viu al poveștii.
Științele pot fi și ele aduse la viață.
Fizica, geografia sau biologia pot fi predate inspirându-ne din Perelman, din Bill Bryson sau din reviste precum „National Geographic Kids”.
Experimentele practice sunt aur curat: o plimbare cu busola prin parc, o hartă a cartierului desenată chiar de copilul tău.
În felul ăsta, învățarea devine aventură, iar cartea – un ghid, nu o corvoadă.
Și, foarte important, trebuie lăsată libertatea de alegere.
Copilul să citească ce vrea: benzi desenate, reviste pentru copii, SF-uri, romane polițiste.
Nu contează dacă începe cu Batman sau cu Jules Verne. Contează că deschide o carte și descoperă plăcerea lecturii.
Pentru că adevărul e că o limbă nu se învață din formule seci, ci din citit și vorbit.
Un copil care citește mult, care povestește ce a citit, care inventează continuări la o carte – acela va stăpâni limba română infinit mai bine decât unul care știe pe de rost definiția predicatului nominal.
Gramatica ar trebui să fie un sprijin, nu o tortură.
Dar la noi, școala încă o predă ca pe un fel de matematică a cuvintelor, unde elevul se chinuie să găsească „funcția sintactică” în loc să se bucure de frumusețea unei fraze.
Dacă cititul devine o pasiune, atunci literația vine de la sine.
Copiii învață singuri să gândească critic, să filtreze informațiile, să recunoască manipulările.
Pentru că literația nu e o materie, e o cale.
Și calea asta începe cu o poveste spusă bine, nu cu „exercițiul 4, pagina 52: subliniază atributele pronominale”.
Literația se naște din bucuria descoperirii.
Și dacă reușim să transformăm cititul din corvoadă în aventură, atunci vom avea, în sfârșit, o generație care chiar știe să citească – nu doar să buchisească.
***
Noua șefă a guvernului din Nepal promite să răspundă la revendicările protestatarilor pentru „sfârșirea corupției”
Noua şefă a guvernului nepalez, Sushila Karki, a promis duminica aceasta că va răspunde revendicărilor protestatarilor care cer „sfârşitul corupţiei”, în urma revoltelor de la începutul acestei săptămâni, soldate cu cel puţin 72 de morţi, conform unui nou bilanţ, transmite AFP.
China sau SUA? Cursa care poate schimba regulile explorării lunare pentru decenii!
Statele Unite și China se află într-o cursă intensă pentru a revendica poziția de lider în explorarea lunară, cu potențialul de a influența regulile și dinamica geopolitică a activităților spațiale pentru decenii. NASA pregătește lansarea misiunii Artemis 2 la începutul anului viitor, urmată de Artemis 3 în 2027, care vizează aselenizarea umană. În paralel, China și-a propus să realizeze prima aselenizare cu echipaj înainte de 2030, avansând în dezvoltarea rachetei Long March 10 și a modulului lunar Lanyue.
Revenirea fascismului?
Vedem că în Europa are loc o radicalizare a metodelor de suprimare a adversarilor politici, dar ne este frică să le etichetăm ca metode de tip fascist.
În schimb a devenit o normalitate ca partide întregi să fie înfierate ca extremiste pentru a li se intenta procese politice liderilor proeminenți și a-i scoate din viața politică.
Se întoarce trecutul stalinist? ”Războiul hibrid” – noul ”dușman de clasă” al poporului
Șeful CNA a anunțat azi, la Digi24, că va cere președintelui României introducerea combaterii războiului hibrid în strategia privind securitatea națională, sub forma obligativității educației media. Nu e o idee rea asemenea tip de educație dacă…
Replica Moscovei la convocarea ambasadorului rus la MAE: Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească
Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite „protestul ferm” al […]
Drona lui Putin l-a trezit pe Băsescu.
Fostul președinte Traian Băsescu a avut astăzi prima ieșire publică pe mai multe subiecte ale zilei, după alegerile prezidențiale din mai. El a vorbit, mai întâi pe o rețea de socializare și apoi la un post de televiziune, despre incursiunea dronei rusești în spațiul aerian din România și despre alegerile parlamentare din Republica Moldova.
Eleganța bogătașului și evaziunea fiscală
O legătură tăcută, adîncă, dar și în văzul lumii, despre care și politicienii vorbesc mieros și iezuit, dar și exclamă „ce are sula cu prefectura?”. Adică ce are shopping-ul nevestei sau al amantei cu firma lui de succes? Are! Este vorba de o șmecherie evitată cu delicatețe și complicitar, care vine din anii 90, de la primele apartamente cumpărate „pe firmă” pentru a sări peste impozitul pe profit abia introdus.
Adulții fără literație solidă, ținte ușoare pentru manipulare.
Adulții care nu au competențe solide de literație nu sunt vulnerabili doar atunci când trebuie să completeze un formular sau să înțeleagă instrucțiunile unui medicament. Modul în care citesc și consumă mass-media îi poate expune la manipulare, dezinformare și teorii conspiraționiste.
Românii nu mai vor să deschidă vreo carte: doar 7% din populație mai citește.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte, cu doar 7% dintre români care citesc în mod regulat. Bucureștiul absoarbe jumătate din vânzările de carte, iar tinerii sunt tot mai departe de lectură, alimentând un cerc vicios al lipsei educației și dezinformării.
Ce facem astăzi, 15 septembrie 2025, în Timișoara?
