Discutăm de ani buni despre „informatizarea statului”.
Sună frumos, modern, aproape futurist.
Parcă vezi deja funcționari digitali care apasă două taste și află instant dacă cineva are datorii, proprietăți sau venituri.
Pentru asta se cheltuiesc sume impresionante.
Proiecte, platforme, consultanță, servere, upgrade-uri, studii de fezabilitate, alte studii despre studiile anterioare. Un adevărat ecosistem informatic.
Și totuși, în paralel, citim aproape zilnic în presă despre averi colosale ale unor persoane care, cel puțin la prima vedere, nu par a fi genii tehnologice precum Elon Musk, nu lansează rachete și nici nu inventează mașini electrice revoluționare.
Cu toate acestea, vilele apar, mașinile luxoase se adună, conturile cresc.
Iar aici apare o întrebare foarte simplă, aproape copilărească prin logica ei: dacă statul este atât de informatizat, cum de nu vede aceste lucruri?
Pentru că, teoretic, statul român știe aproape tot.
Știe ce venituri declară fiecare cetățean.
Știe ce salarii se plătesc.
Tranzacțiile mari trec aproape exclusiv prin bănci.
Când cumperi o mașină, apare în evidențe.
Când cumperi o casă sau un teren, apari la notar, la cadastru, la primărie, la fisc.
Practic, fiecare tranzacție serioasă lasă urme administrative în trei-patru baze de date diferite.
Prin urmare, ar trebui să fie o chestiune banală pentru un sistem informatic elementar: se adună veniturile declarate ale unei persoane și se compară cu cheltuielile vizibile.
Dacă cineva declară venituri modeste, dar în același timp cumpără vile, terenuri, mașini scumpe și poate chiar iahturi, algoritmul ar trebui să ridice o sprânceană digitală.
Nu este nevoie de inteligență artificială, de supercomputere sau de tehnologie extraterestră.
Este o simplă problemă de aritmetică: venituri minus cheltuieli.
Dacă rezultatul arată ca un crater financiar, atunci apare o întrebare legitimă: de unde provin banii?
În mod normal, într-un stat care chiar vrea să combată corupția, astfel de situații ar trebui investigate automat.
Nu cu scandaluri televizate și campanii spectaculoase din când în când, ci banal, administrativ, rece.
Dosar, verificare, explicații.
Iar dacă explicațiile nu există, lucrurile devin și mai simple: banii care nu pot fi justificați nu sunt o problemă fiscală, ci una penală.
Pentru că nu discutăm despre impozite neplătite, ci despre bani care, cel mai probabil, provin din mijloace ilegale.
Hoții nu sunt impozitați. Hoții sunt anchetați.
De aceea întrebarea reală nu mai este dacă statul poate face aceste verificări.
Tehnic, poate de mult. Datele există deja.
Întrebarea este alta: cine are interesul ca aceste date să nu fie puse cap la cap?
Pentru că informatizarea statului poate fi două lucruri complet diferite.
Poate fi un instrument prin care cetățeanul este controlat până la ultimul bon fiscal.
Sau poate fi un instrument prin care marile furturi devin imposibile.
Iar dacă după atâția ani și atâtea miliarde cheltuite încă nu vedem această a doua variantă funcționând, poate că problema nu este tehnologia.
Poate că problema este… voința. Sau, mai exact, lipsa ei.
Paate că cei care ar trebui să facă aceste lucruri sunt incompetenți.
Sau, mai rău, sunt chiar ei niște hoți care nu vor să-și taie craca de sub picioare.
Iar aici, misterul nu mai este informatic. Este pur politic.
***
Pragmatismul european în războiul din Iran: „Trump organizează petrecerea, iar Europa plătește factura”
Nu trebuie să plângem după dictatura iraniană, iar factura de 3 miliarde de euro pentru 10 zile de război e o consecință a lipsei de resurse regenerabile și a energiei nucleare, susține Von der Leyen. Noul pragmtism european a fost dur taxat.
Un atac israelian a ucis 12 lucrători din domeniul sănătății în sudul Libanului
Centrul a fost atacat vineri noaptea, numărul personalului medical ucis în ultimele 12 zile ajungând la 31.
Israelul a ucis 12 lucrători medicali într-un atac asupra unui centru medical din sudul Libanului, vineri seară, aducând numărul personalului medical ucis în țară de Israel la 31 în ultimele 12 zile.
O unitate medicală primară din orașul Burj Qalaouiyah a fost lovită de un atac israelian vineri seară, acesta fiind incendiat și provocând prăbușirea structurii peste personalul din interior. Atacul a ucis medici, paramedici și asistente medicale aflate în serviciu, potrivit ministerului sănătății din Liban, care a declarat într-un comunicat că atacul „a încălcat toate legile internaționale umanitare”.
Teheran: Ucraina e o „țintă legitimă” datorită ajutorului dat Israelului
Teritoriul Ucrainei a devenit o țintă legitimă pentru Iran datorită asistenței acordate Israelului în operațiunea împotriva Teheranului, a declarat Ebrahim Azizi, președintele Comitetului pentru Securitate Națională al Parlamentului iranian, pe pagina sa X. „Prin sprijinirea regimului israelian cu drone, Ucraina prăbușită s-a implicat efectiv într-un război și, în temeiul articolului 51 din Carta Națiunilor Unite, […]
Un petrolier grec, cu un român la bord, lovit de o dronă.
Un petrolier grec, care avea și un român printre membrii echipajului, a fost lovit sâmbătă în timp ce se apropia de portul rusesc Novorossiisk din Marea Neagră, a anunțat proprietarul său, autoritățile elene precizând că atacul nu a făcut victime, relatează AFP.
România, hub de drone prin parteneriatul cu Ucraina: Tehnologia care descurajează inamicii și creează mii de joburi
Producția de drone în România cu tehnologie ucraineană ar putea genera investiții, locuri de muncă și o dezvoltare tehnologică accelerată, susține Aurel Cazacu, fost director al companiei Romarm și în prezent antreprenor în domeniul producției de armament.
Jale în Teleorman.
Grupul japonez JTEKT plănuiește o închidere treptată a fabricii din România – fosta Fabrică de Rulmenți Alexandria, din Teleorman, procesul urmând să se încheie peste un an, publică exclusiv Economedia. Compania invocă dificultățile din piața globală, pierderi financiare și declin al vânzărilor și urmează să înceapă concedieri de personal în luna iunie. Firma din România, care produce rulmenți și componente auto specializate, este cel mai mare angajator din Teleorman, cu peste 800 de salariați, preia G4Media. Acest lucru va fi o lovitură pentru economia privată locală aflată deja în colaps.
Dezastrul din educație și cercetare se întreține cu cheltuială de milioane
În ciuda faptului că Educația va avea anul acesta, cel mai probabil, un buget mai mic decât anul trecut și mult sub acea mult visată și de toți asumată cifră de 6% din PIB – anul acesta bugetul Educației va fi undeva la 2,8% din PIB -, există totuși suficiente resurse pentru a păstra prestigiul unui sistem care va produce analfabeți funcțional în regim digitalizat și cercetare copy/paste prin conectare la comunitatea științifică internațională.
Există în cadrul Ministerului Educației o structură numită ARNIEC – Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare, dovadă că avem și educație și cercetare, pe care le dezvoltăm în cadrul unei rețele informatice. Căci asta face ARNIEC, administrează RoEduNet, o rețea informatică ce deservește mediul academic și comunitatea de cercetare. În plus, agenția asta facilitează comunicarea și colaborarea mediului academic românesc cu comunitatea academică internațională, în sensul accesului la rețele de comunicații date și internet.
Adaosul comercial, discounturile, refacturarea – Ministerul Agriculturii propune noi măsuri contra practicilor comerciale neloiale
Adaosul comercial asemănător pe aceeaşi categorie de produse, interzicerea refacturării şi eliminarea discounturilor sub preţul de producţie, sunt cele trei măsuri urgente pe care le propune ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, pentru „o relaţie corectă producători – retail”, scrie Agerpres. Ministrul precizează, într-o postare pe Facebook, că cele trei măsuri vor fi incluse …
Zbang!
Fiul lui Andrei Pleșu, trimis în judecată.
Mihai Pleșu, fiul filosofului Andrei Pleșu, a fost trimis de DIICOT Iași în judecată, el a fost acuzat de trafic și consum de droguri, ancheta a rezultat că ar fi aprovizionat o întreagă rețea din Iași cu droguri de risc și de mare risc.
Cum arată în interiorul palatului lui Gradu Cârpaci, acuzat în Germania că a forțat un român să îi dozeze un rinchi.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/screenshot1054.jpg)
Polițiștii de la Crimă Organizată și procurorii DIICOT au percheziționat joi, 12 martie 2026, o casă din centrul Timișoarei deținută de Ileana și Gradul Cârpaci.
Perchezițiile au fost realizate la cererea procurorilor germani, care îi acuză pe Ileana și pe Gradul Cârpaci că au transformat un român din Germania în sclav și l-au obligat să îi dozeze pe Gradul un rinchi.
Imagini din interiorul casei lui Gradu Cârpaci, obținute de Libertatea, arată că proprietarul a încercat să imite stilul de amenajare al Castelului Peleș, cu foarte multe sculpturi și amenajări din lemn. Pe unul din pereți se află chiar o copie a unei picturi cu regina Elisabeta din Castelul Peleș.
Ce facem astăzi, 15 martie 2026, în Timișoara?
