Imaginați-vă o distopie din anii ’80, una dintre alea cu aer de casetofon Orion, gloanțe trase în vânt și lozinci comuniste scrise cu șablonul pe beton.
În mijlocul poveștii, Helmut Kohl – masiv, imperturbabil, cu aerul unui om care-și ia micul dejun din banii altora – îl sună pe Ceaușescu.
Nu pentru vreo problemă diplomatică serioasă, nu pentru schimburi comerciale, nu pentru vreun acord istoric.
Nu.
Îl sună ca să-i spună, cu o voce de contabil plictisit, să întărească paza la frontieră.
Eventual să tragă mai mult.
Să nu-i mai trimită România atâția transfugi care sar gardul ca niște pisici speriate, în căutare de ciocolată Milka și o viață fără “blocaj la calorifer”.
Adică exact aceeași poezie pe care o recită Merz azi în fața domnului Zelenski, doar că ambalată în limbajul epocii și în miros de hârtie igienică e culoarea șobolanului.
Diferența este că în anii ’80, așa ceva nici măcar într-o distopie n-ar fi fost credibil.
Pentru că, oricât de colonie americană era Germania, oricât de complicate erau jocurile politice, tot mai exista prin partide un rest de bun-simț, o urmă de decență, un soi de conștiință că nu ceri unui dictator să împuște oameni ca să-ți iasă ție sondajul cu două procente mai bine.
Era un prag al rușinii pe care nici Kohl, nici Mitterrand, nici Thatcher nu l-ar fi călcat public.
Românii, pe atunci, nu fugeau de frica unui război făcut pentru profitul corporațiilor, nu fugeau ca să nu fie aruncați într-o mobilizare “voluntară” pentru țeluri care nu sunt ale lor; fugeau pentru chestii infinit mai pământene: salam, libertate, Milka și Cola.
Ceea ce, sincer, sună aproape poetic pe lângă motivele de azi.
Dar în distopia noastră, Kohl ar încerca acest lucru.
Și Ceaușescu, cu privirea lui de om care vede comploturi și în ciorba de prune, ar rămâne câteva secunde în tăcere.
Apoi ar spune, cu didacticismul specific: „Tovarășe, nici eu n-am ajuns chiar acolo.”
Și asta spune totul.
În anii ’80, chiar și tiranii aveau o limită.
*
Încă o zi, încă o „mare revelație” din partea celor care conduc Uniunea Europeană — acel cor politico-birocratic care confundă constant interesul public cu agenda prietenilor de afaceri.
De data asta, s-au trezit că vai, nu se mai poate cu produsele ieftine de pe Temu.
Că oamenii cumpără prea ieftin, ceea ce, în logica lor, este o tragedie comparabilă cu dispariția taxelor pe moștenire.
Și evident, soluția salvatoare este să punem taxe.
Mai multe taxe.
Și când crezi că au terminat, încă puțin.
Și atunci îți vine ideea perfectă — dacă tot sunt atât de grijulii cu „echitatea pieței”, de ce nu-i taxăm și pe cei care vând alte produse sau servicii mai ieftine decât ale concurenței?
De exemplu abonamentele RDS?
Sunt prea ieftine, dom’le!
Strică piața, dezechilibrează cosmosul, deranjează karma marilor operatori occidentali care vând același lucru de 10 ori mai scump și încă se simt ofensati.
Poate chiar să punem o vamă specială pe gigabyte. Sau un TVA pe semnalul 4G. Sau un impozit pe numărul de minute rămase neconsumate.
Sau, să punem vamă pe Microfact, un program de facturare al cărui preț „pe viață” este mai mic decât abonamentul lunar al concurenței.
Și mai e și al tău, pe propriul calculator, nu undeva în cloud de unde poate să dispară, cu tot cu date, la cea mai mică întârziere la plata abonamentului.
De ce nu? Logica e aceeași.
Dar gluma se termină exact acolo unde începe realitatea: măsura asta cu taxarea cumpărăturilor ieftine nu are nici cea mai mică legătură cu protejarea cetățenilor europeni. Nici măcar a producătorilor europeni.
Nici cu „competitivitatea europeană”, nici cu „siguranța consumatorului”.
Are legătură doar cu protejarea celor care cumpără en-gros din China și apoi revând în UE cu adaos 800%.
Industria intermediarilor, sfinții distribuitori cu profituri obscene, care nu produc nimic — doar cumpără, reambalează și pun pe etichetă un preț de parcă produsul a fost țesut manual de niște ingineri germani într-un laborator subteran.
Exact cum se întâmplă cu petrolul și cu gazele: le iei ieftin dintr-o parte, le întorci pe hartă de două ori, spui un „abracadabra geopolitic”, și dintr-o dată le vinzi ca „produs etic european”, la preț de ficat de unicorn.
Sau cu autoturismele.
BYD face o mașină decentă la 15.000 de euro → UE pune 38% taxă de import → brusc devine 24.000 → și atunci poți să vinzi Dacia Spring „europeană” la 25.000 fără să ți se râdă în nas.
Cât despre eficiență… haide să fim serioși, europenii nu se apucă să producă eficient.
E mult mai simplu să legiferezi împotriva celor care produc eficient.
Dacă tot nu poți concura cu prețurile chinezești, nu-i nimic — pui o taxă de import care să transforme un tricou de 3 euro în „mândria economiei europene” vândută cu 29,99.
Și apoi, când cetățeanul se plânge că e scump, politicienii dau din umeri: „Așa e piața liberă.”
Liberă ca o pisică legată de calorifer.
Sau ca o pasăre în colivie de aur.
Colivia e aurită, pasărea plătește ea aurul.
Asta e marea înțelepciune a Uniunii Europene: dacă realitatea e incomodă, nu o repari — o taxezi.
***
Strategia lui Trump la ONU este imperialismul american deghizat în proces de pace
Palestina rămâne victima nesfârșită a manevrelor SUA și Israelului. Rezultatele nu sunt devastatoare doar pentru Palestina, care a suferit un genocid flagrant, ci și pentru lumea arabă și nu numai.
De Jeffrey Sachs și Sybil Fares
Administrația Trump promovează săptămâna aceasta o rezoluție elaborată de Israel la Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) care vizează eliminarea posibilității unui Stat Palestina . Rezoluția face trei lucruri. Stabilește controlul politic al SUA asupra Gazei . Separă Gaza de restul Palestinei . Și permite SUA, și, prin urmare, Israelului , să stabilească calendarul presupusei retrageri a Israelului din Gaza – ceea ce ar însemna: niciodată.
Acesta este imperialismul deghizat într-un proces de pace. În sine, nu este o surpriză. Israelul conduce politica externă a SUA în Orientul Mijlociu. Ceea ce este o surpriză este că SUA și Israelul ar putea scăpa nepedepsiți cu această parodie, dacă lumea nu se exprimă cu urgență și indignare.
Proiectul de rezoluție al CSONU ar urma să înființeze un Consiliu pentru Pace dominat de SUA și Marea Britanie, prezidat de nimeni altul decât Donald Trump însuși și înzestrat cu puteri extinse asupra guvernării, frontierelor, reconstrucției și securității Gazei. Această rezoluție ar marginaliza Statul Palestina și ar condiționa orice transfer de autoritate către palestinieni de indulgența Consiliului pentru Pace.
Trump vrea să recreeze mandatul britanic în Palestina
Președintele SUA promovează o rezoluție ONU care ar reînvia aproape în întregime structura mandatelor de acum 100 de ani, înlocuind pur și simplu Regatul Unit cu SUA ca autoritate de control.
De Jeffrey Sachs și Sybil Fares
Administrația Trump promovează săptămâna aceasta o rezoluție elaborată de Israel la Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) care vizează eliminarea posibilității unui Stat Palestina. Rezoluția face trei lucruri. Stabilește controlul politic al SUA asupra Fâșiei Gaza. Separă Gaza de restul Palestinei. Și permite SUA, și, prin urmare, Israelului, să stabilească calendarul presupusei retrageri a Israelului din Gaza, ceea ce ar însemna că nu se va întâmpla niciodată.
Acesta este imperialismul deghizat într-un proces de pace. În sine, nu este o surpriză. Israelul conduce politica externă a SUA în Orientul Mijlociu. Ceea ce este o surpriză este că SUA și Israelul ar putea scăpa nepedepsiți cu această parodie, dacă lumea nu se exprimă cu urgență și indignare.
Proiectul de rezoluție al CSONU ar urma să înființeze un Consiliu pentru Pace dominat de SUA și Marea Britanie, prezidat de nimeni altul decât președintele Donald Trump însuși și înzestrat cu puteri extinse asupra guvernării, frontierelor, reconstrucției și securității Gazei. Această rezoluție ar marginaliza Statul Palestina și ar condiționa orice transfer de autoritate către palestinieni de indulgența Consiliului pentru Pace.
Merz îi cere lui Zelenski să limiteze plecarea tinerilor ucraineni, pe fondul creșterii numărului de refugiați în Germania
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că i-a transmis joi președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Germania ar trebui să primească mai puțini tineri ucraineni ca refugiați.
După discuția telefonică cu Zelenski, Friedrich Merz a spus că i-a „cerut președintelui ucrainean să se asigure că tinerii din Ucraina, în special, nu vin în Germania în număr tot mai mare, ci mai degrabă servesc în propria țară. Sunt necesari acolo.”
Von der Leyen vrea să finanțeze Ucraina prin datorii europene, nu doar cu banii Rusiei înghețați în UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că Bruxellesul are în vedere emiterea de datorii comune UE sau de datorii ale statelor membre pentru finanțarea Ucrainei, ca alternativă la împrumutul pentru reparații bazat pe active rusești înghețate, deși a susținut că ultima opțiune ar fi cea mai eficientă, scrie EFE.
UE ar putea taxa cumpărăturile online din China mai devreme decât era prevăzut.
Bruxelles-ul dorește să accelereze impunerea de taxe vamale asupra coletelor de mică valoare care intră în Uniunea Europeană, în încercarea de a combate importurile ieftine din China prin comerțul electronic, precum cele de la Shein și Temu, a declarat comisarul pentru comerț, Maros Sefcovic.
Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului.
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în primele nouă luni din 2025, cu arpoape 18 miliarde euro, până la 221,283 miliarde euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 11,3% față de finalul anului trecut, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 0.2%.
Euronews.
Dezvăluirile au fost făcute pentru Euronews.ro de către persoane cu informații, în urma întâlnirii de miercuri dintre prim-ministrul Ilie Bolojan și Armin Papperger, directorul producătorului german de armament. La discuții au luat parte și ministrul Apărării și cel al Economiei.
În total, România va cumpăra 298 de mașini de luptă, inițial 246 pe șenile, pentru 2,5 miliarde de euro, iar apoi, după anul 2031, încă 52, pentru 450 de milioane de euro, detaliază Economedia. Aceasta din urmă a scris încă din primăvară că modelul Lynx al Rheinmetall este favorit să câștige contractul inițial de 2,5 miliarde de euro.
Bolojan: Pensia medie în magistratură e de 5.
„Vă rog să vă gândiți că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură medie este aproape 5.000 de euro astăzi. Gândiți-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro astăzi”, a declarat Bolojan joi seara, la Euronews.
Premierul a subliniat că această diferență foarte mare trebuie corectată. „Adică este o diferență foarte mare între pensia medie și pensia din magistratură și atunci aceste lucruri, că ne place, că nu ne place, trebuie să fie corectate”, a spus Bolojan.
Bolojan a explicat că reforma abordează două aspecte care nu pot fi contestate. Primul este creșterea vârstei de pensionare. Discuția a vizat perioada de tranziție de la actuala situație la vârsta nouă.
„Cu cât această perioadă de tranziție este mai scurtă, cu atât corecția este mai rapidă. Sigur, introducând anumite inequități, pentru că unii se pensionează la anumite vârste, alții accelerat la o vârstă mult mai mare”, a explicat premierul.
Unde s-au blocat negocierile pe pensiile magistraților.
Discuțiile de miercuri între președintele Nicușor Dan, reprezentanții magistraților și liderii coaliției au durat aproximativ trei ore, însă s-au terminat fără niciun rezultat.
Ana Birchall spune că şefa CSM şi cea a ÎCCJ ar trebui să plece din funcţii
Savonea ”nu avea prerogativa constituţională să propună Acordul pentru Justiţie făcut public de ÎCCJ”, explică Birchall.
Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au propus un ”acord pentru Justiţie şi stabilitate instituţională”, în care se prevede că ”Justiţia nu poate fi subiect de campanie, ţintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităţilor altor puteri ale statului”.
OFICIAL 13.
Impactul reformei administrației publice locale, pe care Guvernul ar urma să își angajeze răspunderea în Parlament, va conduce la un impact bugetar anual de 1,7 miliarde lei, a anunțat ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, confirmând astfel datele prezentate anterior de Profit.ro. Ministrul a adăugat că reforma administrației centrale va duce la o economie chiar mai mare, rezultând un impact total între 3,5-4,5 miliarde lei. Conform pachetului de reforme pregătit, circa 13.000 de angajați din administrația locală vor fi concediați, iar bugetul pe 2026 va reduce cu 10% cheltuielile de personal în administrația centrală.
CSM, reacție fermă după declarațiile viceprimarului Ruben Lațcău despre „judecătoare șantajate de loverboys”: „Acuzații grave și nefondate”
CSM a condamnat public afirmațiile făcute de Ruben Lațcău, viceprimarul municipiului Timișoara.
Simonis: „Avem banii pentru stadion.
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, susține că instituția are fondurile necesare pentru cofinanțarea noului stadion al Timișoarei și că bugetul este planificat corespunzător pentru următorii ani. Liderul CJT acuză anumiți reprezentanți ai Primăriei Timișoara că vehiculează informații false privind contribuția financiară a județului la acest proiect.
STPT oferă explicaţii privind întârzierile de pe traseu şi nevoia unor benzi speciale
Timişoara are nevoie de benzi speciale dedicate transportului în comun, susţin reprezentanţii Societăţii de Transport Public Timişoara (STPT). Aceste benzi vor reduce timpii de aşteptare din staţii. STPT mai tranmit că a crescut numărul de șoferi și vatmani, pentru ca transportul public să funcționeze cât mai bine, chiar și în orele aglomerate.
Timișoara: insulele ecologice un eșec – viceprimarul Ruben Lațcău acuză Retim și ADID: un proiect dezastruos care s-a dovedit un eșec
Sistemul de insule ecologice implementat în Timișoara stârnește nemulțumiri tot mai mari în rândul locuitorilor. Viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău afirmă că proiectul, care a înlocuit vechile tomberoane din oraș, s-a dovedit un eșec, după numeroase sesizări privind disfuncționalitățile sistemului.
Ruben Lațcău precizează că echipamentele au fost achiziționate la nivel central, printr-o licitație organizată de Ministerul Mediului, iar Primăria Timișoara a avut doar rolul de a le amplasa.
”M-am preocupat de amplasarea acestor locații, de a găsi în mod constant locuri mai potrivite, de a le muta sau repara, prin SDM, pentru a îmbunătăți situația. Din păcate, vorbim de un proiect dezastruos, inițiat de ADID Timiș, care zilele acestea ne amenință că ne lasă și cu gunoaiele în stradă. A fost o achiziție centralizată făcută de Ministerul Mediului. Împărtășesc nemulțumirea timișorenilor, deși Primăria Timișoara nu se ocupă nici de achiziție, nici de utilizarea lor — acestea fiind gestionate de RETIM și ADID. RETIM nu are contractul de colectare cu Primăria Timișoara”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău pentru Radio Timișoara.
Acesta susține că problemele semnalate de cetățeni ar trebui rezolvate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID) și de operatorul de salubritate Retim.
La rândul său, directorul ADID, Cristian Moș, afirmă că instituția pe care o conduce și-a dat doar acordul pentru înlocuirea vechilor tomberoane, responsabilitatea revenind Primăriei Timișoara și Retim. Directorul Retim nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.
