Rămânem și astăzi la măruntele noastre probleme.
Nu la cele cu care se împăunează politicienii pe la Bruxelles, nu la marile strategii geopolitice și nici la salvarea planetei, ci la lucrurile acelea mici, jenante, care arată de fapt cum trăiesc oamenii într-o țară.
În Brăila, de exemplu, un bătrân în vârstă de 70 de ani a furat o sacoșă cu mâncare.
Nu un portofel plin de bani, nu un telefon scump, nu vreun contract cu statul – o sacoșă cu mâncare.
Un alt bărbat, păgubitul, s-a supărat atât de tare încât a anunțat că intră în greva foamei pentru că poliția nu i-a recuperat sacoșa.
Situația e aproape absurdă:
Un om fură mâncare ca să mănânce, iar altul face greva foamei pentru că i-a fost furată mâncarea.
Dacă ar exista un dramaturg cu imaginație bună, ar putea scoate din asta o piesă de teatru despre România contemporană.
O tragedie mică, cu decor de pensionari și sacoșe de rafie.
Dacă povestea ar fi scrisă de cineva talentat am putea avea chiar o capodoperă a literaturii române, un fel de „Mizerabilii” românesc, cu un Jean Valjean pensionar și un Javert polițist local la Brăila.
Mă întreb dacă europarlamentarul Nicu Ștefănuță, sau chiar domnul președinte Nicușor Dan, amndoi foarte atenți la curțile vecinilor din jur, au dat peste această mică poveste din Brăila.
*
A spune că românii nu vor să-și reducă facturile la energie este, sincer vorbind, o prostie administrativă spusă cu aer superior.
Românii vor să plătească mai puțin, ca orice om normal.
Problema nu este dorința, ci încrederea.
Iar în România încrederea este o specie rară, aproape protejată de lege.
Mulți oameni se tem că dacă își mută contractul la un alt furnizor de energie, după câteva luni se vor trezi cu celebrul mesaj: „Conform noilor condiții contractuale…” și, brusc, prețul va deveni mai mare decât cel pe care îl aveau înainte.
Experiența ultimilor 30 de ani nu i-a învățat pe români că piața liberă este o minunată orchestră economică.
I-a învățat, mai degrabă, că fiecare contract are un mic paragraf scris cu litere foarte mici, din care, la momentul potrivit, răsare o surpriză financiară.
I-a învățat că această țara este una condusă de excroci cu multă putere.
Pe de altă parte, există și o problemă de mentalitate, formată în zeci de ani.
Timp de decenii, într-un sistem pe care astăzi îl criticăm – uneori pe bună dreptate, alteori din reflex – lucrurile erau simple.
Prețurile nu se mișcau.
Uneori nu se găseau produsele, dar dacă le găseai, știai exact cât costă.
De exemplu, din copilăria mea până la Revoluția Română din 1989, un pachet de unt costa 8 lei. Nu 7,90. Nu 8,40. Nu „în funcție de bursă”.
Opt lei.
Ani la rând.
La electricitate exista un singur furnizor, același în toată țara.
La gaze – la fel.
Nu trebuia să compari oferte, să intri pe site-uri, să completezi formulare sau să urmărești grafice de preț.
Becurile se aprindeau, caloriferul se încălzea, iar factura venea de la aceeași instituție, într-un mod plictisitor de previzibil.
După 1990 a venit economia de piață, cu toate minunile ei: competiție, furnizori multipli, oferte promoționale, aplicații, comparatoare de prețuri și tot felul de promisiuni frumos ambalate.
Tinerii, în marea lor majoritate, se descurcă.
Dar facturile nu vin de obicei pe numele lor, vin pe numele părinților sau bunicilor, care le și plătesc.
O mare parte dintre cetățenii României – cei care astăzi au 60, 70 sau 80 de ani – nu au fost formați pentru acest tip de lume economică.
Pentru ei ideea că trebuie să schimbi furnizorul de energie în funcție de prețul de pe internet sau de cum bate vântul pe piața europeană este pur și simplu absurdă.
Ei vor stabilitate.
Un furnizor.
Un preț.
O factură.
Un stat „buffer”, care se ocupă el de piața concurențială și de negocieri, după care asigură cetățenilor prețuri stabile și un viitor previzibil, cel puțin în domeniile vitale, energie, locuință, educație și sănătate.
Nu zece companii care te sună, îți trimit oferte, îți promit reduceri și apoi îți explică de ce reducerea a expirat.
Așa că atunci când autoritățile se miră că românii nu schimbă furnizorul de energie, poate ar trebui să privească puțin în oglinda istoriei.
Nu e vorba de lene.
Nu e vorba de ignoranță.
Este pur și simplu rezultatul a două lumi economice complet diferite, între care România încă încearcă să facă trecerea.
Și când o va face va constata că trebuie să se întoarcă, pentru că așa e istoria, ciclică.
Iar pentru mulți oameni, această trecere seamănă mai degrabă cu un joc de noroc decât cu o alegere rațională.
*
Nu știu de ce, ideea cu depozitarea gazelor românești în Ucraina mi-a amintit instantaneu de o întâmplare domestică din anii ’80.
La un moment dat, soția mea a cumpărat vreo douăzeci de boboci de rață.
Numai că, pentru că locuim la bloc, i-a încredințat unui țăran din Cenei să-i crească.
Omul a primit bobocii, a primit și niște bani pentru hrană și a promis solemn că va avea grijă de ei.
După o vreme, soția mea a vrut să vadă cum evoluează investiția avicolă.
Așa că m-a luat de mână și m-a dus la Cenei, probabil imaginându-și deja rațele devenite niște exemplare superbe, cu pene lucioase și cu un destin gastronomic strălucit.
Când a văzut-o, țăranul ăla a început imediat să se scarpine în cap.
Semn rău.
Omul care se scarpină în cap înainte să vorbească nu urmează să anunțe niciodată o veste bună.
— Doamnă… mare nenorocire…
Și ne-a explicat tragedia.
Cei douăzeci de boboci ieșiseră disciplinat din curte și porniseră în excursie către o baltă din apropiere.
Numai că, pentru a ajunge la baltă, trebuiau să traverseze șoseaua.
Exact atunci a trecut camionul CAP-ului.
Un camion care, după cum ne-a explicat omul cu o precizie statistică impresionantă, a omorât exact cei douăzeci de boboci care erau ai soției mele.
Nu 19.
Nu 17.
Nu „câțiva”.
Exact cei 20.
Coincidența era atât de perfectă, încât ar fi meritat studiată de matematicieni.
Dacă ar fi existat atunci computere serioase, probabil ar fi apărut un nou capitol în teoria probabilităților: Paradoxul bobocilor din Cenei.
Probabil că restul bobocilor din sat aveau reflexe de ninja și s-au retras strategic la marginea drumului.
Numai ai noștri, mai naivi și cu simț civic dezvoltat, au intrat toți sub roțile camionului.
I-am mulțumit omului pentru explicație, care era atât de rotundă încât aproape că nu mai avea nevoie de dovezi. Rațele dispăruseră, dar povestea rămăsese.
Acum, când aud că România își va depozita gazele în Ucraina, îmi revin instantaneu în minte bobocii din Cenei.
Nu m-aș mira deloc dacă vom afla că un camion energetic a trecut fix peste exact gazele noastre.
***
Nebunia Regelui Trump
Președintele Donald Trump a lansat ilegal un război la scară largă împotriva unei națiuni îndepărtate care nici nu a atacat, nici nu a amenințat America. În schimb, Iranul negocia cu Statele Unite, oferind concesii substanțiale. Președintele și-a justificat agresiunea cu o retorică similară cu cea a lui Vladimir Putin, președintele rus, atunci când a lansat „operațiunea militară specială” a Moscovei împotriva Ucrainei.
Până în prezent, aproximativ 1.200 de civili , inclusiv peste 160 de copii, au fost uciși de acțiuni americane și israeliene (garantate de America). Iranul continuă să riposteze, crescând prețurile la energie și tulburând economia globală . Cu toate acestea, Trump cere capitularea lamentabilă a Teheranului, refuzând chiar să excludă posibilitatea desfășurării de forțe terestre în Iran.
Strategia SUA-Israel împotriva Iranului a eșuat – acum trec la planul B, doctrina Dahiya
Războiul împotriva Iranului nu a mers conform planului inițial al Washingtonului și Tel Avivului.
Americanii au cheltuit in 6 zile de război in Iran 11 miliarde de dolari.
Operațiunile militare împotriva Iranului din primele șase zile au costat Statele Unite peste 11 miliarde de dolari, relatează Bloomberg, citând o sursă familiarizată cu informațiile furnizate Senatului SUA de Pentagon. „Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, oficialii americani le-au spus membrilor Congresului că au cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile ale războiului […]
Secretarul american pentru Energie: Marina SUA nu este încă pregătită să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Hormuz
Marina SUA nu este încă pregătită să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Hormuz, a declarat joi secretarul american pentru Energie, Chris Wright. „Acest lucru se va întâmpla relativ curând, dar nu este încă posibil. Pur și simplu nu suntem pregătiți. Toate capacitățile noastre militare sunt concentrate în prezent pe distrugerea potențialului ofensiv al Iranului și a […]
Războiul lui Trump cu Iranul lovește direct în buzunarele americanilor.
Prețul mediu al benzinei în Statele Unite a depășit 3,50 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel din mai 2024. Creșterea este alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transportului de petrol prin strâmtoarea Ormuz.
Reuters: Serviciile americane de informații afirmă că guvernul iranian e încă solid și nu riscă să se prăbușească.
Mai mulți oficiali americani au explicat sub protecția anonimatului că serviciile de informații americane cred că conducerea Iranului este încă în mare parte intactă și nu riscă să se prăbușească prea curând, după aproape două săptămâni de bombardamente neîncetate din partea SUA și Israelului. “O multitudine de rapoarte oferă analize consecvente conform cărora regimul nu este în pericol de prăbușire și își păstrează controlul asupra populației iraniene”, a declarat unul dintre oficiali.
Statele Unite, vinovate pentru atacul asupra școlii de fete din Iran.
O anchetă preliminară a armatei americane ar fi stabilit că Statele Unite sunt responsabile pentru atacul cu rachete Tomahawk asupra unei școli elementare iraniene în februarie, în urma căruia au murit zeci de copii, relatează The New York Times.
Schimb de replici acide între Viktor Orban și un europarlamentar român.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat un atac dur la adresa vicrepreședintelui Parlamentului European, Nicu Ștefănuță. Oficialul maghiar a publicat un mesaj pe rețelele sociale, după o declarație făcută de Ștefănuță în legislativul european, în care i-a îndenat pe maghiarii din Transivlania să participe la vot și a criticat politicile guvernului de la Budapesta.
„Vicepreședinte Nicu Ștefănuță, în Parlamentul European ai avut îndrăzneala să le dai lecții maghiarilor și să îi îndemni să voteze împotriva noastră. Înainte de a face asta, poate ar trebui să te uiți în jurul Europei. În toată Europa vedem austeritate, concedieri și fabrici care se închid. În Ungaria, în schimb, am asigurat locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească, am introdus scutirea pe viață de impozit pe venit pentru mamele cu doi sau mai mulți copii, am majorat salariul minim cu încă 11%, am introdus credite ipotecare fixe de 3% pentru tineri și am extins sprijinul pentru familii”, a scris premierul Ungariei.
Mai răsucește, Doamne-un pic volanul
Miza venirii lui Zelenski: România își va depozita gazele în Ucraina.
Venit azi cam în pripă la București, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un parteneriat strategic cu România, reprezentată de Nicușor Dan, devenind oficial prieteni la cataramă după ce invazia rusă ne-a prins cu relații diplomatice…
România a ajutat Ucraina cu 1,5 miliarde de euro în patru ani de război.
Vizită istorică în România. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Cei doi șefi de stat vor discuta despre ajutorul oferit Kievului de țara noastră, după mai bine de patru ani de război, dar și despre proiectele comune în industria de apărare. Cei doi președinți urmează să semneze astăzi trei parteneriate, potrivit surselor Observator.
Nicușor Dan consideră “inacceptabilă” decizia Ungariei de a bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care statele UE au agreat să fie oferit Ucrainei: “România va susține orice fel de variantă juridică pentru a ieși din acest blocaj.
Nicușor Dan a fost întrebat, în conferința comună cu Volodimir Zelenski, despre decizia Ungariei de a bloca împrumutul de 90 de miliarde din partea UE pentru Ucraina.
“Nu este acceptabil ca o decizie luată de Consiliul European, în formulă de 27, care privește o chestiune extrem de serioasă, un împrumut care să permită Ucrainei, pe de o parte pe parte civilă, dar mai ales pe parte militară, să răspundă la necesitățile pe care le are. Deci nu e acceptabil ca o decizie luată în format de 27 să fie contestată două sau trei sau patru săptămâni mai târziu. După cum știți, de azi într-o săptămână există o întâlnire a Consiliului European. Ucraina și acest subiect specific este pe agenda întâlnirii. Comisia Europeană va veni cu mai multe variante juridice pentru a ieși din acest blocaj, iar România va susține orice fel de variantă juridică pentru a ieși din blocaj, pentru că, repet, nu e posibil ca o decizie deja luată să fie pusă în discuție mai târziu”, a răspuns Nicușor Dan.
DOCUMENT Statul Major al Apărării cumpără peste 18.
Statul Major al Apărării (UM 02499) a finalizat o licitație prin care a urmărit achiziționarea unui număr de aproape 18.100 de licențe Microsoft, valoarea contractului ridicându-se la 35,6 milioane de lei, fără TVA, de la un estimat de 40,6 milioane de lei, fără TVA.
Sfaturi inutile pentru sfîrșitul lumii și mai mult decît atît
Într-o povestire veche de aproape 100 de ani, „Prăbușirea Balivernei“, Dino Buzzati imaginează o clădire somptuoasă, numită, evident, Baliverna, din care un turist ia un suvenir. Nu o clanță, nu o furculiță de argint, nu vreun bumb. Nici gînd. Doar o surcică de care se sprijinea un burlan. Ce să vezi? După ce își însușește surcica, burlanul cade. Dar, după burlan, cade și streașina. Apoi o balustradă. Apoi o fereastră, Apoi un perete – și, toot așa, întreaga clădire istorică, pînă nu rămîne nici praf, nici pulbere.
Renault avertizează Dacia Mioveni: „Trebuie să scădeţi costurile”.
Tema costurilor a fost abordată de mai mulţi oficiali Renault la evenimentul futuREady 2026, unde grupul francez şi-a prezentat noul plan strategic de dezvoltare până în 2030.
Fabrice Cambolive, CEO al mărcii Renault, a transmis un mesaj direct atunci când a fost întrebat despre viitorul uzinei de la Mioveni şi despre posibilitatea alocării unui nou proiect industrial. „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile”, a spus acesta în cadrul evenimentului de marți, citat de Ziarul Financiar.
95% dintre români NU vor să-și reducă facturile la energie: Majoritatea consumatorilor nu profită de oferte mai bune
Factura la energie poate fi redusă semnificativ prin schimbarea furnizorului, însă doar 5% dintre consumatori au ales să profite de această opțiune.
De la măștile din pandemie la spălatul digital al mâinilor
În ciuda impresiei generale și chiar a realității, sistemul medical românesc face pași serioși spre modernizare și chiar science-fiction. Iar asta nu doar datorită dorinței și eforturilor pe care autoritățile le fac, cât și nevoii obsesive de a consuma banii din PNRR. Prin urmare, Consiliul Județean Giurgiu a decis să implementeze un proiect numit „Dotări medicale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale la Spitalul Județean de Urgență“, ceea ce sună foarte bine. Ba chiar prea bine, dacă ne gândim că aceste dotări înseamnă un „sistem digital de monitorizare a protocolului de igienă a mâinilor“. Nu e foarte clar dacă e vorba de camere de luat vederi puse prin băi, pe care cineva le urmărește pentru a se asigura dacă toată lumea s-a spălat pe mâini, dacă e vorba de senzori care urmăresc umiditatea palmelor, dacă sunt toate astea sau cine știe ce în plus, dar cert este că în chestia asta se vor toca ceva mai bine de 11 milioane de lei.
Un bărbat din Brăila vrea să intre în greva foamei dacă Poliția nu prinde hoțul care i-a furat sacoșa cu mâncare din Lidl
Un bărbat din Brăila amenință că intră în greva foamei dacă Poliția nu prinde hoțul care i-a furat sacoșa. Incidentul s-a petrecut acum mai bine de o lună, când brăileanului i-a dispărut plasa cu mâncare de la Lidl.
Consiliul Local Timișoara aprobă co-finanțarea pentru Inelul 2 de circulație și Magistrala Verde din Calea Șagului.
Consiliul Local Timișoara a aprobat alocarea a 119 milioane de lei din bugetul local pentru două investiții importante: completarea Inelului 2 în zona de est și amenajarea Magistralei Verzi pe Calea Șagului. Proiectele vor beneficia și de finanțare europeană în valoare de aproximativ 175 de milioane de lei prin Programul Regional Vest 2021-2027, gestionat de […]
Noi restricții de circulație în Timișoara, pentru lucrări la rețelele de gaze și infrastructură
Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat instituirea de restricții de circulație rutieră, în mai multe zone din oraș, începând de mâine, 13 martie, în vederea realizării lucrărilor la rețelele de utilități și la infrastructura rutieră. Astfel, restricționarea circulației rutiere pe bulevardul Liviu Rebreanu, pe tronsonul cuprins între strada Drubeta și strada […]
Ce facem astăzi, 13 martie 2026, în Timișoara?
Vineri, 13 martie, puteți intra în weekend în pași de tango, să mergeți la teatru, la un film sau la un concert. Mai sunt și expoziții sau petreceri în oraș.
