Dacă ne uităm la hotărârile importante ale Curții Constituționale, descoperim că adevărata putere supremă în stat nu se află nici la Cotroceni, nici în Palatul Victoria și, uneori, nici măcar în Parlament. Se află într-o clădire în care nouă oameni, pe care cetățenii nu i-au ales niciodată, pot hotărî ce rămâne în picioare din tot ceea ce au decis instituțiile alese.
Curtea Constituțională poate invalida legi votate de Parlament, poate opri aplicarea unor reforme, poate schimba efectele unor hotărâri parlamentare și poate da jos conducerile unor instituții publice.
Nu o numește ea direct pe Sorina Matei în locul Adrianei Săftoiu, desigur, dar poate anula numirea celei dintâi și poate obliga Parlamentul să reia procedura, deschizând astfel drumul pentru instalarea celeilalte. Ceea ce, privit de la nivelul cetățeanului obișnuit, seamănă destul de mult cu o înlocuire făcută prin telecomandă constituțională.
Mai mult, Curtea poate modifica nu numai litera după care funcționează statul, ci și felul în care este înțeles spiritul Constituției.
Poate accepta ca unei fapte săvârșite sub imperiul unei legi vechi să-i fie atașate, printr-o lege nouă, consecințe mai grele. Nu este vorba neapărat despre o „incriminare” penală retroactivă, în sensul strict al cuvântului, ci despre aplicarea unor efecte juridice noi și mai severe unor situații născute înaintea legii. Deosebirea este importantă pentru juriști, dar pentru omul care pierde o funcție sau un mandat din cauza unei reguli apărute ulterior rezultatul rămâne cât se poate de concret. Tocmai această problemă a fost ridicată în controversa privind noua lege a integrității și pierderea mandatelor pentru incompatibilități constatate anterior.
Iar dacă toate acestea nu sunt suficiente, Curtea poate chiar să anuleze alegerile prezidențiale. Trebuie să recunosc că, în situația respectivă, nu prea se întrezărea o soluție fericită: atunci când poporul, în imensa sa înțelepciune, te pune să alegi între două rele la fel de mari, anularea alegerilor începe să semene nu cu o lovitură dată democrației, ci cu butonul acela de „reset” pe care îl apeși când calculatorul s-a blocat definitiv.
Problema este însă că, odată ce ai acceptat existența butonului, trebuie să te întrebi cine ține degetul pe el și cine îl poate opri să-l apese din nou.
Prin amploarea acestor atribuții, Curtea Constituțională seamănă, cel puțin ca imagine politică, cu tribunii plebei din Roma antică.
Aceștia puteau interveni împotriva hotărârilor magistraților, puteau bloca prin veto anumite acțiuni ale autorităților și puteau opri măsuri considerate vătămătoare pentru plebei. Persoana tribunului era sacră și inviolabilă, tocmai pentru ca el să poată rezista presiunilor consulilor, Senatului și marilor familii aristocratice.
Comparația nu este perfectă, există o deosebire esențială, care spune aproape totul: tribunii plebei erau aleși direct de cetățenii pe care trebuiau să-i apere.
Judecătorii Curții Constituționale din România sunt numiți prin intermediari: trei de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României. Cu alte cuvinte, sunt aleși de partide și de oameni ajunși în funcții cu sprijinul partidelor.
Iar partidele românești nu sunt tocmai niște academii de filosofie politică preocupate exclusiv de binele comun. Sunt grupuri organizate, cu lideri, finanțatori, obligații, clientele și interese proprii.
Să le încredințezi numirea celor care vor putea ulterior să anuleze legi, numiri și alegeri înseamnă să le permiți să-și monteze oamenii chiar în camera de comandă a statului.
De aceea cred că ar trebui discutată serios modificarea Constituției astfel încât membrii Curții Constituționale să fie aleși direct de cetățeni.
Nu toți odată, pentru a nu transforma Curtea într-o anexă a unei singure campanii electorale, ci eșalonat, pentru mandate lungi și fără posibilitatea realegerii. Candidații ar trebui să îndeplinească cerințe profesionale severe, să-și facă publice legăturile politice și interesele și să participe la dezbateri în care să explice cum înțeleg drepturile cetățenești, separația puterilor și limitele propriei autorități.
Alegerea directă nu ar face Curtea infailibilă.
Ar apărea campanii, populism, finanțatori și judecători care ar promite poporului exact ceea ce acesta dorește să audă. Dar măcar am ști cine le-a dat puterea. Dacă nouă oameni pot răsturna hotărârile reprezentanților aleși de milioane de cetățeni, atunci nu este absurd să cerem ca și acei nouă oameni să primească mandatul tot de la cetățeni, nu din negocierile purtate într-un birou de partid.
Într-o democrație, cu cât puterea unei instituții este mai mare, cu atât legitimitatea ei trebuie să fie mai limpede.
Nu poți crea un organism suveran, ale cărui decizii sunt definitive și obligatorii, iar apoi să explici poporului că nu are niciun cuvânt de spus în alegerea membrilor săi.
Roma antică, cu sclavi, patricieni și lupte între clanuri, înțelesese totuși un lucru pe care noi încă ne prefacem că nu-l pricepem: omul care primește dreptul de veto în numele poporului trebuie să-și primească puterea de la popor
*
Dintre variantele propuse pentru reamenajarea Ceasului Floral, cea mai bună mi se pare cea a unui ceas floral fără ceas.
Știu că formularea sună puțin ca aceea cu „ciorba de burtă fără burtă”, dar tocmai aici se află soluția. Spațiul poate rămâne unul verde, amenajat cu flori, poate deveni chiar mai frumos decât este acum, fără să mai poarte în mijloc mecanismul acela care a transformat un petic de parc într-un ornament de cofetărie provincială.
Încă de când a fost construit, am considerat ceasul un kitsch ordinar. Nu pentru că orice ceas floral ar fi în mod obligatoriu urât. Există asemenea amenajări care au devenit simboluri ale orașelor în care se află. Numai că, pentru aceasta, trebuie să existe o concepție artistică, o integrare în peisaj și poate chiar o poveste. La noi există doar un cadran mare așezat printre flori, ca și cum cineva ar fi cumpărat un ceas de perete de la bazar și, constatând că nu încape în sufragerie, l-ar fi montat în parc.
Un ceas menit să fie văzut din tramvai, pentru ca muncitorii pe care îi transporta să vădă dacă nu întârzie la servici.
Se vorbește despre păstrarea memoriei locului. Dar nu orice lucru vechi sau relativ vechi devine automat patrimoniu. Și o gheretă metalică în care s-au vândut semințe timp de treizeci de ani poate trezi amintiri, fără ca prin aceasta să fim obligați să o declarăm monument istoric. Memoria orașului nu constă în conservarea fiecărui obiect ridicat cândva de administrație. Altfel, în câteva decenii va trebui să protejăm prin lege fiecare bordură, fiecare coș de gunoi și fiecare rondou desenat de vreun funcționar cu simț artistic discutabil.
Ceasul Floral este o construcție relativ recentă, sterilă și lipsită de valoare istorică reală. Desigur, unii oameni își amintesc că au trecut pe lângă el când erau tineri, că s-au fotografiat acolo sau că au așteptat pe cineva în apropiere. Dar amintirea aparține oamenilor și întâmplărilor trăite de ei, nu neapărat obiectului. Putem păstra fotografiile fără să fim obligați să păstrăm pentru eternitate și decorul.
Orașele vii nu sunt muzee în care fiecare intervenție făcută în urmă cu câteva decenii trebuie mumificată. Ele se schimbă, renunță la ceea ce nu a rezistat estetic și fac loc unor amenajări mai bune. Uneori, cea mai inspirată intervenție arhitecturală nu constă în a mai adăuga ceva, ci în a avea curajul să îndepărtezi ceea ce nu trebuia pus acolo de la început.
Așadar, să rămână florile, vegetația și spațiul de promenadă. Iar ceasul poate să dispară liniștit. Timișoara nu-și va pierde memoria, identitatea și nici locul în istorie pentru că renunță la un kitsch. Dimpotrivă, poate câștiga un colț de oraș ceva mai simplu, mai aerisit și mai frumos.
***
Avertisment dur pentru Europa.
Francisco Riberas, președintele și fondatorul Gestamp, a declarat pentru Financial Times că industria auto europeană trece printr-o criză existențială, după ce „a dormit” în timp ce China a câștigat un avantaj în domeniul vehiculelor electrice, iar Statele Unite au introdus bariere comerciale pentru mașinile chinezești.
„Ceea ce ar trebui să îngrijoreze cu adevărat Europa este pierderea industriei auto”, a spus Riberas într-un interviu acordat la sediul Gestamp din Madrid. Compania are 42.000 de angajați și furnizează componente pentru majoritatea marilor constructori auto mondiali, având fabrici în 24 de țări.
Nemţii de la Volkswagen vor să facă curat în garaj: Grupul german plănuieşte să vândă emblematicul brand moto Ducati, la mai bine de un deceniu de la achiziţie, într-o mişcare care urmăreşte să facă din producătorul auto o companie mai suplă şi competitivă pe piaţa europeană
Tesla fără șofer, tot mai aproape de România! Decizia istorică se ia în octombrie
Slovenia a aprobat oficial sistemul de condus autonom FSD (Full Self-Driving) de la Tesla, devenind a șasea țară de pe continent care îi dă undă verde. Decizia pune o presiune uriașă pe oficialii de la Bruxelles, în condițiile în care Uniunea Europeană se pregătește să voteze autorizarea globală a sistemului în luna octombrie.
Mai multe țări au anunțat că vor interzice comerțul cu unele produse israeliene.
Liderii Franței, ai Marii Britanii și ai Canadei au discutat și au convenit că situația se deteriorează, din cauza violenței fără precedent a coloniștilor și a extinderii așezărilor, menționând în mod specific că proiectul E1 de colonizare din Cisiordania este „inacceptabil”. Ei au salutat măsurile luate de Irlanda, Spania, Olanda, Norvegia și Belgia.
Declarația comună de marți cere Israelului să oprească imediat extinderea așezărilor, să-i tragă la răspundere pe coloniștii violenți și să investigheze acuzațiile împotriva forțelor israeliene. Liderii europeni mai spun că „se opun ferm oricărei acțiuni care ar duce la anexarea teritoriilor palestiniene sau la strămutarea forțată a populației”.
România nu s-a alăturat declarației comune de marți. Totuși, mai mulți oficiali români au criticat planul de colonizare a Cisiordaniei. Principalul argument este că prin implementarea planului pacea în zonă va fi foarte greu de obținut.
Religiozitatea lui Nicușor Dan, o „strategie puțin spus periculoasă”.
Campania electorală a început deja în România. Se prelinge prin biserici și prin târgușoare de la sat, dar și-a găsit locul cu precădere printre icoane. De data asta, însă, catedralele nu mai sunt monopolizate de un singur candidat. Tiptil, un altul se arată.
Se fac sau nu se fac reactoarele modulare mici (SMR) în România? Explicațiile lui Cristian Bușoi, secretar de stat din Ministerul Energiei, cu vot majoritar în luarea deciziei
Reprezentanții Ministerului Energiei în Adunare Generală a Acționarilor a Nuclearelectrica vor fi mandatați să susțină sau să respingă o decizie de implementare a actualului proiect de dezvoltare a SMR-urilor de la Doicești numai după o analiză a companiei de proiect, a anunțat Cristian Bușoi.
Nuclearelectrica, producătorul național de energie nucleară controlat de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
PISA 2025: Românii sînt mai deștepți cu 3 puncte decît moldovenii! Și cu 10 mai proști decît albanezii…
Rezultatele PISA 2025 vin cu o veste bună: nu sîntem chiar atît de proști pe cît ne temeam. Dar s-au făcut progrese în materie de tîmpire, deci nu vă mai plîngeți atîta că sistemul nu funcționează. Iată, avem o creștere vizibilă în ceea ce privește gaura dintre noi și lumea educată. Locul 55 din 91.
România: 425 de puncte la Științe, 413 la Citire, 419 la Matematică. În 2022 obțineam 428 de puncte pe linie. Să se calculeze rata înapoierii, dacă mai sînteți în stare.
Sorina Matei, numită la șefia TVR! Jurnalista o va înlocui pe Adriana Săftoiu după decizia CCR de invalidare a conducerilor Radioului și Televiziunii de Stat
Scandalul stocării de gaz: România are gaz, dar nu poate să-l folosească când are nevoie
Pe hârtie, România pregătește o creștere a capacităților de stocare.
Un procuror din CSM, despre zborul privat al judecătorului CCR Cristian Deliorga spre Mykonos: „Cum se face că nu vedem nicio acțiune a Inspecției Judiciare?”
„Mai pot fi considerați imparțiali magistrați sau judecători ai Curții Constituționale care împart jeturi private cu oameni politici?”, spune procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, după dezvăluirile despre zborul privat spre insula elenă Mykonos. Într-o postare pe Facebook intitulată „Iluzia imparțialității”, procurorul Claudiu Sandu a criticat luni seară prezența judecătorului CCR Cristian …
Fost CIO al Guvernului și coordonator al strategiei IT, investigat pentru potențiale infracțiuni fiscale de zeci de milioane de lei.
Fostul Chief Information Officer (CIO) al Guvernului României din timpul mandatelor prim-miniștrilor Viorica Dăncilă și Ludovic Orban este vizat de un control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) pentru potențiale infracțiuni fiscale în operațiuni care se ridică la zeci de milioane de lei, scrie stiripesurse.ro. Este vorba de Marian Murguleț, afaceristul care, în urmă cu doar o săptămână, își vindea toate acțiunile deținute în cadrul companiei Trencadis și se retrăgea complet din firma care, în perioada 2024-2025, a fost furnizor de componente pentru Cloudul Privat Guvernamental administrat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Totodată, în iunie 2021, Murguleț a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Cercetării, însă a fost demis o zi mai târziu.
Acum, Marian Murguleț, fost coordonator al strategiei IT în Guvernul României, este verificat de inspectorii Antifraudă într-un caz care vizează fluxuri financiare de ordinul zecilor de milioane de lei. Operațiunile sunt analizate inclusiv din perspectiva unor potențiale infracțiuni fiscale.
Pe surse! Un alt finantist de la ANAF Timisoara, in atentia DNA / Avere colosala, doar din salariul de inspector superior
Procurorii DNA Bucuresti care, saptamana trecuta, l-au plasat sub control judiciar pe inspectorul superior Dacian Ion Crainic, acuzat ca a “negociat” o mita de 1,5 milioane de euro intr-un dosar de rambursare de TVA, au inceput verificarile in cazul altui finantist de la ANAF Timisoara.
Ceasul Floral fără… ceas, printre planurile de modernizare ale Primăriei Timișoara.
TIMIȘOARA. Tot mai distrus în ultimii ani, după ce a fost lăsat în plata Domnului de primărie, lucru ce a atras critici vehemente din partea timișorenilor, Ceasul Floral din centrul orașului ar putea avea parte totuși de o reabilitare completă. CITEȘTE ȘI: Primul pasaj pe care au fost montate grinzile, între Margina și Holdea. Avem […]
În zona Solventul se pregătește unul dintre cele mai mari noduri de infrastructură din Timișoara
Toate marile lucrări de infrastructură realizate în zona Solventul se vor reuni în cadrul unui nou nod de comunicații rutiere și de transport public. Aici se vor reuni linii de tramvai, noi șosele, radiala de vest, iar investițiile de acolo vor lega cele două părți ale orașului și vor reduce mult din traficul aglomerat din…
Programul de lucrări al SDM în ziua de 9 septembrie 2026
