1668: Avarul, o comedie în cinci acte de Molière, are premiera la Paris.
Avarul de Molière este o comedie despre Harpagon, un bătrân bogat și obsedat de bani, care trăiește într-o sărăcie auto-impusă pentru a-și păstra averea. Avaritatea lui extremă îl face să fie ridicol și să-i înstrăineze pe toți din jurul său, inclusiv pe copiii săi, Cléante și Élise. Harpagon își dorește să se căsătorească cu Mariane, o tânără frumoasă, dar săracă, fără să știe că aceasta este iubita fiului său, Cléante. În paralel, Élise este îndrăgostită de Valère, un tânăr fără avere, pe care Harpagon îl consideră nedemn.
Conflictele se întețesc când Harpagon își pierde lada cu bani, iar suspiciunile și paranoia sa ating cote maxime. În cele din urmă, Cléante găsește lada și îi promite lui Harpagon că i-o va înapoia doar dacă îi permite să se căsătorească cu Mariane. Harpagon acceptă, bucuros că-și recuperează comoara, iar piesa se încheie într-o notă ironică, unde avariția este pedepsită de propriile ei capcane.
1743: Rescriptul împărătesei Maria Terezia prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala.
La această dată, în 1743, împărăteasa Maria Tereza a emis un rescript prin care a acordat copiilor de iobagi români din Transilvania dreptul de a frecventa școala. Rescriptul a reprezentat un pas important în accesul românilor la educație, permițând copiilor de iobagi – o clasă defavorizată la acea vreme – să își continue studiile. Până atunci, accesul la școală era limitat pentru această categorie socială.
Decizia Mariei Tereza a venit în contextul eforturilor de reformă și modernizare întreprinse în Imperiul Habsburgic în acea perioadă.
Prin acordarea de drepturi educaționale iobagilor, Austria a încercat să îmbunătățească imaginea sa în fața altor puteri europene. Acest act a fost perceput ca un semn de progres și modernizare, ceea ce a putut ajuta Austria să se poziționeze favorabil în cadrul discuțiilor internaționale.
Stabilizarea regiunii Transilvaniei: Permițând accesul la educație, Maria Tereza a căutat să stabilizeze regiunea Transilvaniei, care era un teritoriu divers din punct de vedere etnic și cultural. Această stabilizare era crucială pentru menținerea ordinii în imperiu și prevenirea conflictelor interne, ceea ce, la rândul său, influența relațiile externe ale Austriei, reducând riscurile de instabilitate care ar fi putut atrage intervenții externe.
1791: Washington, D.C., capitala Statelor Unite, este numită după președintele George Washington.
1850: Ca parte a compromisului din 1850, California a devenit cel de-al 31-lea stat american.
După Războiul Mexican-American (1846-1848), Statele Unite au obținut teritorii vaste, inclusiv California. Descoperirea aurului în 1848 a dus la o migrație masivă de coloniști și aventurieri, cunoscută sub numele de „Goana după aur”, care a accelerat creșterea populației și a necesitat organizarea unui guvern stabil.
Printre principalele ale Compromisului din 1850 se număra:
Admiterea Californiei ca stat liber: California a fost admisă ca stat liber, ceea ce însemna că nu permitea sclavia, un aspect controversat în rândul statelor sudice.
Compromisul a inclus și alte măsuri, cum ar fi organizarea teritoriilor Utah și New Mexico, care aveau să decidă prin vot popular dacă vor permite sau nu sclavia. A fost adoptată o lege mai stringentă pentru prinderea sclavilor fugiți, ceea ce a provocat nemulțumiri în statele liberale.
Admiterea Californiei a avut și implicații asupra relațiilor internaționale ale Statelor Unite, în special în contextul expansiunii americane. Aceasta a consolidat poziția SUA în fața altor puteri coloniale și a demonstrat angajamentul țării față de expansiune și dezvoltare economică.
1911: A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa.
Evenimentul a avut loc în Anglia, unde un avion pilotat de Gustav Hamel a transportat scrisori și cărți poștale de la Londra la Windsor.
Hamel a folosit un monoplan Blériot XI, un avion francez construit de Louis Blériot, care a fost primul om care a traversat Canalul Mânecii cu un avion în 1909.
1918: Constituirea, din inițiativa lui C. I. Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie).
1947: Primul caz al unui bug de computer: o molie găsită într-un releu al unui computer Harvard Mark II de la Universitatea Harvard. Pionierul computerelor Grace Hopper a atribuit mai târziu (în mod eronat) originea termenului de eroare acestui eveniment (și dă, de asemenea, anul incidentului ca 1945).
1948: Kim Il-sung proclamă Republica Democratică Populară Coreea.
1956: Elvis Presley apare pentru prima dată în emisiunea The Ed Sullivan Show. Elvis a interpretat piesele Don’t Be Cruel, Love Me Tender, Ready Teddy și Hound Dog.
1975: NASA lansează nava spațială Viking 2 a cărei misiune este să exploreze planeta Marte.
Programul Viking a constat dintr-o pereche de sonde spațiale americane identice , Viking 1 și Viking 2 , care au aterizat pe Marte în 1976.
Efortul misiunii a început în 1968 și a fost gestionat de Centrul de Cercetare Langley NASA . Fiecare navă spațială era compusă din două părți principale: un orbiter conceput pentru a fotografia suprafața lui Marte de pe orbită și un lander conceput pentru a studia planeta de la suprafață. Orbiterele au servit și ca relee de comunicare pentru aterizatoare odată ce au aterizat.
Programul Viking s-a dezvoltat din programul Voyager Mars anterior, chiar mai ambițios al NASA , care nu avea legătură cu sondele de succes Voyager pentru spațiul profund de la sfârșitul anilor 1970. Viking 1 a fost lansat pe 20 august 1975, iar a doua ambarcațiune, Viking 2 , a fost lansată pe 9 septembrie 1975, ambele călare pe rachete Titan IIIE cu trepte superioare Centaur . Viking 1 a intrat pe orbita lui Marte pe 19 iunie 1976, urmat de Viking 2 pe 7 august.
După ce au orbitat Marte mai mult de o lună și au returnat imaginile folosite pentru selectarea locului de aterizare, orbiterii și aterizatoarele s-au detașat; aterizatorii au intrat apoi în atmosfera marțiană și au aterizat ușor pe locurile care fuseseră alese. Landerul Viking 1 a aterizat pe suprafața lui Marte pe 20 iulie 1976, cu mai mult de două săptămâni înainte de sosirea lui Viking 2 pe orbită. Viking 2 a aterizat apoi cu succes pe 3 septembrie. Orbiterii au continuat să realizeze imagini și să efectueze alte operațiuni științifice de pe orbită, în timp ce aterizatorii au desfășurat instrumente la suprafață.
1991: Tadjikistanul și-a declarat independența față de URSS.
1997: Kim Jong Il, fiu și moștenitorul desemnat al fostului lider nord-coreean, Kim Ir Sen, a fost numit oficial președinte al RPD Coreene, după 3 ani de doliu păstrat în memoria tatălui său.
