Chiar dacă e duminică, o zi în care fluxul de știri tinde să fie mai lent, iar titlurile bombastice sunt înlocuite de banalități, o privire atentă asupra informațiilor disponibile dezvăluie crâmpeie de adevăr care, puse cap la cap, conturează o imagine îngrijorătoare.
Să pornim de la un exemplu concret, din Timișoara, un oraș care, teoretic, ar trebui să fie un model de dezvoltare urbană în România.
În 2015, autoritățile locale anunțau cu surle și trâmbițe finalizarea unui proiect ambițios de modernizare a infrastructurii rutiere: 44 de intersecții semaforizate de la zero, 90 modernizate, 134 supravegheate video, 230 de camere de monitorizare a traficului, șapte radare de viteză, 13 radare informative, 13 panouri cu afișaj numeric, 37 de sisteme de detecție a trecerii pe roșu, 17 panouri cu mesaje variabile și un centru de comandă ultramodern.
Promisiunea era clară: un oraș mai sigur, cu trafic fluid și reguli respectate sub supravegherea tehnologiei de ultimă generație.
Avansăm rapid în 2025 și realitatea este cu totul alta.
Un comunicat recent al Inspectoratului de Poliție Județean Timiș recunoaște că „în Timișoara nu există radare automate sau camere funcționale pentru depistarea depășirii vitezei ori a trecerii pe roșu”.
Ceea ce părea un proiect de anvergură s-a transformat într-o fantomă administrativă.
Unde sunt echipamentele promise?
Unde s-au dus fondurile – probabil zeci de milioane de euro, dacă luăm în calcul costurile standard ale unor astfel de sisteme?
O anchetă a presei locale din 2023 arăta că o parte din contracte au fost atribuite unor firme cu legături politice, iar recepția lucrărilor s-a făcut pe baza unor rapoarte superficiale, fără verificări reale.
Totuși, responsabilitatea nu a fost clar atribuită, iar absența unor acțiuni legale ridică semne de întrebare.
*
Un alt episod care ridică semne de întrebare este legat de o grupare ciudată care visa să înființeze un stat numit „Getica”, complet cu un „Departament de cercetare a câmpurilor plasmatice” – o idee care sună ca un amestec între science-fiction și delir mistic.
Povestea ar fi fost amuzantă, dacă nu ar fi implicat Serviciul Român de Informații (SRI).
Sediul grupării funcționa într-o clădire a SRI, iar dovezi recente, publicate de jurnaliști independenți, sugerează că unii membri ai grupării aveau legături cu foști ofițeri de informații.
Ce căuta o instituție menită să apere securitatea națională în această farsă?
Ipoteza cea mai plauzibilă e că SRI-ul a încercat să folosească gruparea ca pe un experiment sau o diversiune – poate pentru a testa reacțiile publice sau pentru a infiltra alte cercuri extremiste. O altă ipoteza ar fi că cei care ar trebui să se ocupe de această problemă sunt chiar parte a problemei.
Acest scenariu ridică o problemă mai gravă: dacă serviciile secrete sunt dispuse să tolereze sau să susțină astfel de inițiative absurde, ce garanție avem că nu protejează și alte interese obscure?
Aproape că sunt de acord cu istoricul Armand Goșu, care susține că Călin Georgescu nu este un pion al Rusiei. Am exprimat această opinie și în trecut. Însă aș face o nuanțare: Georgescu nu este creat de „spuma” serviciilor secrete, pentru că spuma este partea cea mai rafinată și pură a unui lichid. Mai degrabă, este generat de „drojdia” acestora, acel reziduu gros și tulbure care rămâne după fermentare.
***
RFK Jr.
Într-o atitudine curajoasă împotriva tehnologiei riscante a ARNm, secretarul Departamentului de Sănătate și Servicii Umane, Robert F. Kennedy Jr., a frânat mai multe proiecte, inclusiv un proiect de milioane de dolari pentru a crea un vaccin Covid-19 sub formă de pastile.
Uniunea Europeană și criza ucraineană: pedeapsa cu nouă
După ciocnirea de la Casa Albă dintre Trump și Zelensky din 28 februarie, toți liderii Uniunii Europene, principalele state membre și Regatul Unit s-au grăbit să proclame sprijinul Europei pentru Ucraina, indiferent de cost.
Statele membre ale UE nu au de ales decât să acorde prioritate achizițiilor de arme între Franța și Germania.
VIDEO/Asociația ”Vlad Țepeș” acuzată de pregătirea unei lovituri de stat are sediu oferit de SRI.
Istoricul Armand Goşu: „Călin Georgescu nu cred că este creaţia ruşilor.
Călin Georgescu este un „personaj ieşit din spuma serviciilor secrete româneşti”, spune istoricul Armand Goșu, într-un interviu pentru News.ro. El a vorbit și despre implicarea Rusiei în campana electorală din România.
Un avocat răstoarnă ancheta pentru trădare: ”Caz de Bălăceanca”
Curtea Constituțională a respins cele două contestații la candidatura lui Călin Georgescu
Curtea Constituţională a României (CCR) a respins ca inadmisibile contestațiile formulate împotriva candidaturii lui Călin Georgescu, deoarece „acestea nu îndeplineau condițiile procedurale prevăzute de lege”. Este așteptată decizia Biroului Electoral Central de validare sau nu a candidaturii. Urmează 24 de ore pentru contestații care vor fi judecate de CCR în termen de 48 de ore.
În Timișoara nu sunt radare automate și camere pentru depistarea depășirii vitezei ori a trecerii pe culoarea roșie a semaforului, a transmis IPJ Timiș
În Timișoara nu sunt radare automate și camere pentru depistarea depășirii vitezei ori a trecerii pe culoarea roșie a semaforului, a transmis IPJ Timiș
Scriitorul Robert Șerban face și poze.
Dacă timișorenii sunt familiarizați cu opera literară a lui Robert Șerban, de luni au ocazia să-l redescopere pe omul de cultură. La Casa de Cultură se va organiza o expoziție cu fotografiile făcute de Șerban. Expoziția se numește ”La micul FIX”. „Fotografiile pe care le fac sunt și o consecință a curiozității mele și a […]
Ce facem astăzi, 9 martie 2025, în Timișoara?
Duminică puteți alege să mergeți la mai multe filme la toate cinematografele din oraș sau la spectacole.
