De ce vor oamenii să meargă pe Lună?
Întrebarea e bună.
Și, culmea, dacă o pui fără să te uiți extaziat la cer și fără să fredonezi muzică de documentar BBC, răspunsul nu mai pare deloc atât de nobil.
Pentru că, sincer vorbind, nu prea există o logică practică serioasă pentru a trimite oameni acolo.
Să nu se înțeleagă că beneficiile unei călătorii pe Lună sunt nule. Există tehnologii care se dezvoltă ca urmare a cercetării spațiale, oamenii au adus roci de pe Lună, s-au făcut poze frumoase acolo…
Ceea ce vreau să spun este nu există nimic din ce fac oamenii pe Lună care nu ar putea fi făcut de un robot.
Pe Lună nu e aer, nu e apă, nu e umbră prietenoasă, nu e atmosferă, nu e cârciumă, nu e farmacie și nici măcar o bancă pe care să te așezi și să spui „uite ce frumos e”.
Este un mediu ostil, steril, în care omul nu poate face aproape nimic fără să fie învelit în tehnologie din cap până-n bocanci.
Iar dacă tot ai nevoie de tehnologie pentru absolut orice, apare întrebarea de bun-simț: de ce să trimiți oameni, când poți trimite mașini?
Un robot nu cere oxigen, nu cere apă, nu cere toaletă, nu cere Powerpoint, nu cere somn, nu face atacuri de panică, mu are nevoie de scutec de lux spațial și nici de ședințe motivaționale despre „visul umanității”.
Pe scurt, un robot e mai ieftin, mai eficient și mai puțin dramatic.
Și totuși, omenirea insistă să trimită oameni pe Lună.
Autorul articolului de mai jos spune că „banii cheltuiți pentru misiunile lunare nu se pierd. Nu pleacă în spațiu. Rămân pe Pământ.”
Și da, e adevărat.
NASA nu pune bancnotele într-o rachetă și nu le împrăștie peste cratere.
Banii sunt plătiți aici, pe Pământ, către firme care produc metal, vopsele, electronice, combustibili, chimicale, computere, software, garnituri, textile speciale, senzori, cabluri, izolații și alte mii de lucruri absolut indispensabile când vrei să trimiți un om într-un loc unde natura îl vrea mort în 30 de secunde.
Deci banii circulă.
Ajung la companii, subcontractori, angajați, în magazine, în bănci, în economie.
Cu alte cuvinte, nu sunt bani aruncați în vid.
Până aici, argumentul pare sănătos.
Și, dacă suntem oameni serioși și nu selectăm logica doar când ne convine, atunci trebuie să recunoaștem că aceeași explicație merge impecabil și în alte domenii.
De exemplu la războaie, la stadioane inutile, la săli polivalente în sate unde nu există nici măcar trotuar, la proiecte faraonice inventate de politicieni în an electoral.
Și acolo banii „rămân în economie”.
Dacă se construiește un stadion inutil, banii nu sunt băgați sub gazon și uitați acolo.
Dacă se fabrică rachete pentru război, banii nu sunt îngropați în deșert.
Totul se întoarce în conturi, totul circulă, Totul „susține economia”.
Minunat.
Doar că, atunci, prin aceeași logică, aproape orice prostie suficient de scumpă poate fi prezentată ca „investiție”.
Și aici începe comedia.
Economiștii numesc asta „eroarea ferestrei sparte” (Broken Window Fallacy).
Da, dacă spargi o fereastră, geamgiul câștigă bani și îi cheltuie mai departe, „stimulând economia”.
Dar societatea e mai săracă cu o fereastră.
Problema nu este că banii dispar.
Problema este unde ajung.
Aici e șmecheria pe care aproape nimeni n-o explică atunci când vine vorba despre „marile proiecte ale umanității”.
Da, banii circulă.
Dar nu se întorc la cei care i-au dat.
Banii pentru Lună, pentru Marte, pentru războaie, pentru stadioane, pentru „proiecte strategice” și pentru alte febre de civilizație sunt luați, direct sau indirect, din buzunarele celor mulți, din taxe, impozite, inflație, datorii publice.
Acei bani care altfel ar putea merge la spitale, școli, pensii, locuințe, cercetare civilă, transport public…
După care acei bani nu se întorc democratic și drăgăstos înapoi la popor, ca niște porumbei bine educați.
Ei se întorc în anumite conturi.
În anumite firme, anumite industrii, în anumite consilii de administrație, în anumite cutii de pantofi, în anumite cercuri unde „viziunea asupra viitorului” se măsoară, foarte curios, în contracte cu multe zerouri.
Asta e toată frumusețea capitalismului modern: nu trebuie să-i jefuiești pe toți cu pistolul la tâmplă.
E suficient să faci în așa fel încât banii luați de la mulți să ajungă tot mai des la puțini.
Așa că, întrebarea adevărată nu este „de ce mergem pe Lună?”
Întrebarea adevărată este cine câștigă de pe urma drumului?
Iar răspunsul nu e deloc cosmic.
Este foarte banal, foarte pământean și foarte vechi:
Când „umanitatea” face un mare pas înainte, banii fac, de obicei, un mare pas în sus.
Spre foarte puține buzunare..
***
„Pachete mari de explozibili și detonatoare”.
Rucsacuri cu explozibili au fost găsite duminică, la Kanjiza, în nordul Serbiei, în apropierea traseului gazoductului Balkan Stream, care alimentează cu gaz rusesc Serbia și Ungaria, a anunțat președintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit AFP.
Viktor Orbán întărește protecția militară a TurkStream după descoperirea de explozibili la tronsonul ungar
Viktor Orbán a anunțat, duminică, după o ședință extraordinară a Consiliului de Apărare, că a dispus întărirea controlului și a protecției militare pentru tronsonul ungar al gazoductului TurkStream, în contextul unor informații privind o posibilă tentativă de sabotaj.
Fost analist CIA: Războiul din Iran va crea o criză economică fără precedent
Consecințele economice ale atacului lansat de Statele Unite și Israel asupra Iranului vor fi de o gravitate fără precedent pentru întreaga lume, este de părere fostul analist al CIA, Larry Johnson. Într-un interviu acordat agenției RIA Novosti, el a apreciat că primele semne ale crizei se resimt deja în Asia.
Avertisment dur al unui laureat Nobel.
Laureatul Premiului Nobel pentru Pace şi fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Mohamed el-Baradei, a făcut apel duminică la comunitatea internaţională să-l oprească pe preşedintele american Donald Trump, după ce acesta a lansat un ultimatum pentru Iran. „Către guvernele din Golf: încă o dată, vă rog, faceţi tot ce vă stă în …
Patru palestinieni, uciși în nordul Fâșiei Gaza, în timpul unui atac aerian al Israelului
Potrivit medicilor, atacul aerian a vizat un grup de persoane aflate pe strada Jaffa, în apropierea cartierului Darraj din orașul Gaza, ucigând patru persoane și rănind alte câteva.
De la rațiile de combustibil la criza generală: Lumea retrăiește coșmarul anilor ’70
Un nou șoc în stilul anilor ’70, cu inflație și recesiune, nu este un scenariu de groază – este realitatea spre care ne îndreptăm rapid. Nu mai este vorba doar de o criză energetică . La puțin peste o lună de la izbucnirea războiului din Iran, șocul petrolului se răspândește cu atâta viteză și intensitate …
„De ce vor oamenii să meargă pe Lună?” Misiunea Artemis II și beneficiile sale mai puțin cunoscute
În timp ce câțiva oameni se îndreaptă înspre Lună, alții se întreabă dacă este oportun să facem așa ceva. Unii se gândesc la costuri (e prea scump, nu merită), iar alții la motivul pentru care mergem (de ce să mergem, cu ce ne ajută).
Tatăl lui Elon Musk vrea să conducă o colonie de sud-africani în Rusia
Tatăl lui Elon Musk, Errol, intenționează să organizeze și să conducă o colonie de sud-africani în Rusia, informează canalul Mash, de pe rețeaua Telegram. Musk senior a decis să amenajeze respectiva așezare, ai cărei locuitori se vor ocupa de cultivarea cartofilor și de creșterea animalelor, în regiunea Vladimir.
Patronii închid prăvălia.
Peste 3.800 de firme și-au suspendat activitatea în doar două luni. Diferențele între județe sunt uriașe, iar unele zone înregistrează creșteri alarmante. Vezi unde se simte cel mai puternic presiunea.
Noi scumpiri importante ale alimentelor, imediat după Paște.
Preţurile alimentelor au crescut în acest an cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar după Paşte vor fi noi majorări, în contextul creşterii costurilor cu energia electrică, gaz şi combustibil, spune Aurel Popescu, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, citat de Agerpres.
„Creşterea de 10% în 2026 faţă de 2025 a fost normală până acum, pentru că TVA a crescut şi s-a liberalizat energia. Dar acum lucrurile sunt total diferite de o normalitate. Suntem chiar departe de o normalitate şi faţă de toate statele. Toate statele au luat măsuri în aşa fel încât să contracareze creşterea aceasta de preţuri la carburanţi, iar noi, de la 1 aprilie, avem şi creşterea de preţ la gaze. Acum se înregistrează nişte creşteri de la o zi la alta, mai ales pe zona aceasta de energie – gaze, energie electrică şi combustibil. Nu avem ce face decât să le contabilizăm şi, după Paşte, o să ieşim şi o să ajustăm preţurile în aşa fel încât să putem rezista în piaţă. Nu avem altă soluţie”, a declarat Aurel Popescu pentru Agerpres.
Traian Băsescu: „Carburanții trebuie raționalizați acum”.
Fostul șef de stat a declarat, duminică, la TVR Info, că problema reală nu este costul combustibilului, ci disponibilitatea acestuia pe piață. În opinia sa, măsurile de plafonare sau reducere a prețurilor sunt o „mare eroare”, deoarece pot descuraja importatorii.
Cât ne costă „luxul” pensiilor speciale: recordul celei mai mari pensii și câți români o încasează
Statisticile oficiale pentru luna februarie 2026 indică un număr total de 11.898 de beneficiari de pensii de serviciu, în creștere cu 40 de persoane față de raportarea din luna precedentă.
Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), dintre aceștia, 7.863 de persoane primesc pensia din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), restul sumelor fiind acoperite din alte surse ale bugetului.
Cea mai extinsă categorie din această listă este reprezentată de foștii magistrați (judecători și procurori), a căror situație este reglementată de Legea 303/2022. Această grupă numără 5.820 de beneficiari, dintre care 2.530 sunt plătiți prin BASS. În cazul acestora se înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu, care ajunge la 25.488 de lei. Din această valoare, 7.534 de lei sunt acoperiți din BASS, în timp ce 22.374 de lei sunt suportați de la bugetul de stat.
Dragoş Damian, Terapia Cluj: Cazul Crossylvania vs.
Toţi cei care au un titlu MBA, indiferent de instituţia de învăţământ care l-a acordat, ştiu că la sfârşitul unui program academic în care învaţă să administreze afaceri sunt testaţi printr-un exerciţiu final, de absolvire. Sunt puşi în faţa unei situaţii care descrie o criză imaginară, dar inspirată din economia reală.
Spioni spanioli prinși într-un solar din Oltenia.
Serviciile noastre au dejucat, duminică dimineață, o acțiune de spionaj pusă la cale de o organizație de agricultori din Spania. Aceasta plănuia să obțină rețetele secrete ale agricultorilor din Oltenia, în baza cărora se produc roșiile oltenești la 70 de lei kilogramul.
NASA trimite de urgență un instalator român în spațiu
S-a stricat din nou WC-ul de pe Artemis II. Inginerii de la NASA au încercat tot: resetări, manuale tehnice, teleasistență, chiar și înjurături cu „fuck”. Nimic. Buda spațială refuză să colaboreze cu progresul umanității.
După ore întregi de analize, simulări și ședințe, cineva de la Centrul Spațial Kennedy a avut inteligența și curajul de a spune cum se poate rezolva problema: „Ne trebuie un român!”, ar fi zis acesta, moment în care sala s-a ridicat în picioare și a aplaudat minute bune.
Astfel, în cadrul unei operațiuni fără precedent, Agenția Aerospațială Americană va trimite de urgență pe orbită primul instalator român din istorie. Este vorba de Mitică Prunaru, maistru cu peste 30 de ani vechime la CET Govora, dar și cu diplomă de fochist. El se află deja în capsula spațială de intervenție, căreia muncitorii de la NASA îi fac ultimele verificări. Pe lângă costumul de astronaut personalizat, inscripționat cu numele lui, domnul Mitică va avea la el o salopetă spațială, bască și o geantă din piele plină cu scule, cum ar fi o cheie franceză, un patent universal, un „balaur” pentru desfundat și două ghemuri de câlți.
Miroase-a sulf
Poate mulți au tresărit de bucurie la aflarea știrii că primarul Dominic Fritz, lider național al USR, a pierdut un proces la Înalta Curtea de Casație și Justiție. Poate că mulți s-au întristat, dar emoțiile au fost provocate mult prea devreme de o decizie a magistraților într-o secvență care precede adevărata luptă, procesul pe fond. Un process care trebuie să se mai coacă până produce efectele dorite/nedorite de timișoreni, printre care și finalizarea misiunii lui Dominic Fritz pe CD Loga nr. 1.
Nu știu dacă e complicat, dar încerc că povestesc pe scurt cum edilul Timișoarei a ajuns în stare de incompatibilitate proclamată de ANI, ca urmare a unui presupus conflict de interese din campania electorală pentru locale, perioadă după care a semnat ca primar un document indirect în favoarea unui arhitect, consilier local USR, care l-a împrumutat de bani în prima cursă pentru câștigarea primăriei.
Asta e povestea pe scurt. Edilul Fritz a invocat o excepție de constituționalitate care a fost respinsă, apoi decizia a fost atacată de președintele USR, pentru ca zilele trecute să I se respingă cererea, bucurându-i pe mulți/puțini că orașul scapă de dumnealui. Evident că treaba durează, justiția nu lucrează cum am vrea, iar asta ne ia tot timpul, poate ani de zile până să se termine procesul. În cazul în care cineva își mai face speranțe că vor veni repede alegeri care să schimbe ceva în peisajul administrație timișorene.
Programul de lucrări al SDM în ziua de 6 aprilie 2026
Ce facem astăzi, 6 aprilie 2026, în Timișoara?
