Au început reformele. Încetișor, timid, ca atunci când îți dai jos ciorapii cu o rană nevindecată.
E adevărat că nu avem guvern decât de vreo 3 zile.
Deocamdată vorbim despre cârpeli.
O panseluță aici, o toporișcă dincolo.
Tăiem dintr-o parte, mărim alta, ca să ținem sistemul în viață până mâine.
E o metodă clasică: tratăm simptomele cu paracetamol și ne facem că nu vedem tumora.
Dar adevăratele reforme — cele care contează, cele care taie în carne vie și scot puroiul vechi de decenii — n-au început.
Nu încă.
Și poate nici nu vor începe prea curând, că e greu să-ți reformezi sursa voturilor, rudele, pilele și întreaga mitologie administrativă.
Dar dacă, prin absurd, s-ar apuca cineva de o reformă adevărată, ar trebui să sape adânc.
Până la rădăcină.
Iar rădăcina e acolo unde totul începe: în învățământ.
De zeci de ani — nu doar din ’89 încoace, ci încă de prin ’75 — statul român (adică noi, contribuabilii, fraierii care încă mai credem că e important să știm tabla înmulțirii) a băgat bani în educația unor indivizi care n-au produs nici 10% din ce au consumat.
Zero „return on investment”, cum ar zice cineva care chiar a trecut pe bune pe la o facultate de economie.
Și nu doar că au învățat pe banii noștri, dar au mai și primit diplome.
Cu acele diplome s-au cățărat prin structurile de conducere — ca niște urși beți prin pomul statului.
Unii au ajuns directori. Alții miniștri. Unii chiar medici.
N-au știut niciodată ce fac, dar au făcut-o cu autoritate.
Am întâlnit chiar ieri un astfel de caz: un tip care nu înțelegea un text de trei rânduri, a fost nevoie ca altcineva să-i explice ce scrie acolo.
Dar terminase Politehnica. E inginer.
Probabil semnează proiecte, calculează grinzi, eventual are și oameni în subordine.
Și sunt mulți. Mult prea mulți.
Aici trebuie începută reforma.
Din rădăcină. Din școală.
Nu cu „table inteligente” și „programe pilot”, ci cu o întrebare simplă: de ce școlarizăm oameni care nu sunt făcuți pentru carte?
De ce-i împingem în universități, când poate ar fi fost niște zidari extraordinari, niște lăcătuși fericiți, oameni onești, buni, utili?
Să începem reforma cu adevărul.
Că uneori, diploma nu e decât o hârtie care autorizează prostia.
*
Profituri uriașe pentru Germania, titrau ieri unele publicații, cu o notă aproape admirativă, ca și cum ar fi vorba de invenții tehnologice, nu de tancuri, drone și rachete.
Banii curg înspre industria de apărare germană ca berea într-un Oktoberfest de sânge.
Și da, sursele de venit sunt clare: Ucraina, Orientul Mijlociu, Asia.
Zone în care oamenii mor. Și nu mor de moarte bună.
Mor sfârtecați de explozibilii și de muniția exportată cu zâmbet diplomatic și factură fiscală.
În timp ce în Hamburg și München se ridică graficele profitului, în Harkov și Gaza se sapă morminte.
Asta e realitatea pe care n-o mai poți cosmetiza.
Dar ceea ce doare și mai tare este că mai sunt încă destui — în presă, în politică, pe rețelele sociale — care se întreabă, cu o naivitate suspect de insistentă: „Oare cine provoacă războaiele?”
Serios?
Cât de orb, cât de slugarnic sau cât de bou trebuie să fii ca să nu vezi mecanismul?
E simplu. Moartea unora e afacerea altora.
Și cât timp mai există idioți utili care cred că totul se reduce la „lupta dintre bine și rău”, vor avea cui să vândă și povești, nu doar armament.
Și acum, România.
Da, noi. Țara care își închide spitale „din lipsă de fonduri”, dar tocmai a anunțat că vrea să mai cumpere rachete de vreo două miliarde de euro.
Că așa e în războiul pentru pace — sărăcia e suportabilă dacă e înarmată.
De ce? Pentru că, nu-i așa, „trebuie să fim pregătiți”.
Pregătiți pentru ce?
N-avem drumuri, n-avem școli, n-avem sistem sanitar, dar o să avem rachete.
În curând, o să murim fericiți că am fost bine apărați.
Și uite-așa ne trezim parte din același mecanism: plătim sume uriașe către marii producători de moarte „democratică” și „euroatlantică”.
Germania face profit.
America ne mulțumește pentru loialitate.
Iar românul strânge cureaua și spune mersi că are voie să trăiască în democrație.
***
Profituri uriașe pentru Germania, care alimentează cu armament conflictele din Orientul Mijlociu, Ucraina și Asia
Odată cu creșterea numărului de conflicte în lume, industria de apărare a Germaniei a cunoscut o expansiune fără precedent și o cerere din ce în ce mai mare. Datele preliminare ale guvernului federal arată că valoarea exporturilor militare germane a atins 13,2 miliarde de euro în 2024, mai mult decât dublul nivelului din 2020, potrivit CNBC.
UNICEF: La fiecare sfert de oră un copil este ucis sau mutilat, în războaiele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord
Jumătate dintre copiii din regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord trăiesc într-o țară afectată de conflicte și cel puțin 12,2 milioane au fost uciși, mutilați sau strămutați din cauza acestor războaie, în mai puțin de doi ani, avertizează UNICEF. Mai exact, „la fiecare cinci secunde un copil este strămutat, iar la fiecare cincisprezece minute un copil este ucis sau mutilat”, precizează agenția Organizației Națiunilor Unite, care lansează un nou apel la protejarea acestor copii.
Directorul spitalului indonezian din Gaza a fost ucis într-un atac israelian
Ministerul a transmis că doctorul Marwan Sultan avea o lungă carieră în medicină și a condamnat „această crimă odioasă împotriva cadrelor noastre medicale”, potrivit BBC.
O lovitură pentru americanii săraci, o veste bună pentru cei bogați.
Avantajele minore oferite de reducerile de impozite sunt umbrite de tăierile aplicate asigurărilor de sănătate și altor programe sociale, concluzia analizelor economice nonpartizane citate de New York Times fiind că proiectul de lege promovat de…
Valul concedierilor din industria IT continuă: Microsoft concediază peste 9.
Unele medicamente pentru chimioterapie provoacă mai multe daune celulelor sănătoase decât se credea
Un nou studiu arată că unele medicamente pentru chimioterapie provoacă mai multe daune celulelor sănătoase decât alte opțiuni de chimioterapie.
Cercetătorii au descoperit patru noi semnături mutaționale, modele de deteriorare a ADN-ului lăsate de anumite clase de medicamente, legate de chimioterapie. De asemenea, au identificat unele medicamente care pot chiar „îmbătrâni artificial” celulele sanguine sănătoase prin aceste mutații.
Reglementări bazate pe știință: specialiștii industriei cer diferențiere între produsele cu nicotină
Reglementări bazate pe știință: specialiștii industriei cer diferențiere între produsele cu nicotină
România ar putea cumpăra sisteme antiaeriene israeliene de aproape două miliarde de euro
Ministerul Apărării analizează achiziția sistemelor Spyder și I-Derby din Israel, în cadrul programului SHORAD/VSHORAD.
A venit nota de plată pentru creşterea pensiilor şi salariilor din 2024.
Premierul anunță noile taxe și impozite.
Premierul român Ilie Bolojan a comparat situația economică actuală cu cea din 2010, când România a avut cel mai mare deficit bugetar din ultimii 30 de ani.
Schimbare de gardă la conducerea ANAF – Premierul Ilie Bolojan l-a numit pe Adrian Nica la conducerea agenției în locul Nicoletei Cîrciumaru
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, miercuri, cu ocazia conferinței de presă în care a prezentat primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, că a numit o nouă conducere la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Ilie Bolojan a sugerat că este nemulțumit de activitatea de până acum, deși ANAF susține că a depășit în […]
Frânarii reformelor
Era de anticipat – aşa cum scriam de curând – că punerea în aplicare de către Guvernul Bolojan a unor măsuri de redresare financiară a ţării nu va fi uşoară. Că Executivului i se va opune rezistenţă pe mai multe…
După ani în care administraţia publică s-a baricadat în privilegii şi sporuri nejustificate, vine nota de plată.
Guvernul se confruntă cu primele proteste din partea sindicaliştilor nemulţumiţi de reducerea sporurilor pe care le primesc la salariu, în condiţiile în care ani de zile activitatea în administraţia publică nu a fost eficientizată.
Ilie Bolojan, You Got This!
Ilie Bolojan, nu-mi vine sa cred ce au făcut ăștia cu banii din taxele, impozitele și contribuțiile pe care le-am plătit cu punctualitate nemțească, lună de lună, trimestru de trimestru, an de an. Intuiam, bănuiam și așteptam ceva rău, dar nu mi-am imaginat că poate fi atât de rău.
Am primit sute de Kühlschränke mit Fleisch, cum ar spune Dominic Fritz, de fiecare dată în ultimii 10 ani când am vorbit despre stimulente, burse, indexări, sporuri, ajutoare, bonusuri, vouchere și alte astfel de pomeni date fără noimă în stânga și în dreapta fără o analiză de impact și pe criterii clientelare, când am îndrăznit să spun că sistemele publice sunt ținute captive de oligarhi care basculează resurse către sistemele private, când am vorbit despre închiderea companiilor de stat neprofitabile.
În războiul românesc cu Educația, singurul element unificator este Guvernul
Din cînd în cînd, apare pe rețelele sociale discuția despre polițiștii care vor respect. Și, din același cînd în cînd, ea se termină inevitabil cu „Puțin îmi pasă de respect, mie îmi pasă să dîrdîie de teamă cînd mă văd“. E vorba de teama de autoritate, nu de teama inspirată de interlopii cu care unii dintre polițiști sînt amici intimi. Pentru că teama de bașbuzuc are o valoare mult mai mare decît respectul față de lege, una din cărămizile de la temelia civilizației. În definitiv, de ce să zidești într-o țară unde timp 45 de ani s-a clădit socialismul turnînd beton sub privegherea maiștrilor Securității? Noi sîntem daci creștini, nu masoni!
Unde e carte, e și prostie.
E o bubă atît de mare în învățămîntul românesc, că se sparie gîndul. La încheierea anului școlar, un profesor de fizică, Alexandru Codreanu, trage o linie și numără ciulinii Bărăganului educațional. Am să iau de la domnia-sa numai introducerea. „La finalul acestui an școlar, le-am spus elevilor «la revedere» cerîndu-mi scuze că nu am reușit să-i evaluez corect. La fizică, mediile generale acordate de mine au variat între 7 și 10, dar, din păcate, nu au reflectat întotdeauna realul nivel de cunoștințe. De ce spun asta? Pentru că am cedat. Am fost pus în situații care m-au făcut să aleg «compromisul liniștii» în locul exigenței reale.“
Cum a ajuns vecinul de la etajul trei să concureze cu marile hoteluri? Apartamentele în regim hotelier au format o piaţă care a crescut sub radarul autorităţilor, dar sunt surse clare de evaziune fiscală, arată programul guvernului Bolojan.
În urmă cu câţiva ani, să îţi închiriezi apartamentul gol unor turişti era o formă nouă de a face câţiva bani în plus, nici nu se putea discuta despre o piaţă, ci doar de o nouă modalitate de a face turism.
Primăria Timișoara preia 13 monumente ale Revoluției din 1989.
Primăria Timișoara preia 13 monumente ale Revoluției din 1989 pentru conservare și întreținere. Primul vizat: Fântâna Martirilor. Vezi lista completă a monumentelor.
Palatul Karl Kunz din Timişoara, reîmpodobit cu statuia Theros
Cartierul Fabric, din Timişoara, va găzdui în luna august un festival dedicat patrimoniului cultural și istoric, Theros. Evenimentul marchează un moment simbolic pentru oraș, prin montarea festivă a statuii alegorice a verii, Theros / Vara, a doua lucrare reconstituită de…
A început „Festivalul Inimilor” de la Timișoara
Pentru câteva zile, Timișoara devine gazdă a patrimoniului cultural universal, reafirmându-și identitatea de capitală a culturii și construind punți între trecut și prezent, între comunități, generații și continente. Eveniment cu o semnificație aparte, Festivalul Inimilor este primul festival internațional organizat în România după Revoluția din 1989 și cel mai important festival de coregrafie folclorică din […]
Ce facem astăzi, 3 iulie 2025, în Timișoara?
Joi puteți merge la mai multe spectacole, la expoziții și concerte.
